Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Functia de culturalizare

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Functia de culturalizare

Inca de la o varsta frageda, copiii sunt modelati de mediul social in care traiesc; astfel, treptat, ei dobandesc si asimileaza normele de comportament, interdictiile, prescriptiile si restrictiile, valorile, reprezentarile simbolice si categoriile de gandire specifice colectivitatii lor. Acest proces de "enculturare" a fost, timp de milenii, controlat in mod exclusiv de familie, de mediul social imediat (rude, vecini, prieteni) ori de institutiile religioase si, ulterior, scolare. O data cu aparitia si cresterea ponderii mass‑media, o mare parte a activitatilor de transmitere a valorilor si modelelor culturale, de formare a gandirii si a comportamentului au fost preluate de mesajele presei. In prezent, prin continuturile distribuite de mass‑media circula si se fixeaza normele de comportament general acceptate, altfel spus "conventiile tacite" ale unei societati. Presa raspunde astfel nevoii indivizilor si a comunitatii de perpetuare a valorilor comune si de identificare cu acele modele pe care o comunitate le considera a fi "repere de actiune". Desigur, respectivele modele nu sunt uniform receptate: un personaj ca Rambo poate fi un exemplu de comportament negativ pentru o anumita categorie si un subiect de imitatie pentru alta categorie.



Majoritatea cercetatorilor considera ca mesajele presei au functia de a confirma, de a intari normele unei societati, chiar si atunci cand prezinta comportamente deviante si actiuni de incalcare a normelor curente; in acest sens, P. Lazarfeld si R.K. Merton sustin ca, "in societatea de masa, functia de a expune public un fapt este institutionalizata de mass‑media. Presa, radioul si televiziunea prezinta publicului fapte antisociale aparte si, in general, aceasta prezentare conduce la o anumita actiune publica impotriva a ceea ce, poate, in chip individual, ar fi fost tolerat".

Pe langa aceasta functie de socializare implicita, numeroase segmente ale mass‑media au o functie de socializare explicit asumata: in acest sens pot fi invocate, in primul rand, emisiunile sau publicatiile destinate copiilor, ciclurile televizate de pregatire scolara sau de invatare a limbilor straine, documentarele cu continut educativ sau magazinele de vulgarizare stiintifica. De la "Sesame Street" la National Geographic, de la celebrele cursuri de engleza ale BBC la o revista ca PC World, toate aceste produse ale mass‑media isi asuma menirea de a transmite cunostinte si de a forma oameni cultivati. In alte segmente ale presei, procesul de transmitere si fixare a valorilor este mai putin vizibil, fara a disparea cu totul: atat filmele, cat si reportajele, atat buletinul de stiri, cat si anchetele ofera o paleta larga de situatii si personaje exemplare, care pot functiona oricand ca modele de comportament pentru membrii unei comunitati.

Deoarece au puterea de a oferi numeroase modele de comportament, mass‑media se afla intr‑o pozitie ambivalenta; pe de o parte, sunt solicitate sa exercite o actiune educativa neutra (in sensul formarii unor oameni informati, cultivati, constienti de pozitia si raspunderile lor sociale), iar pe de alta parte, sunt "curtate" de grupuri cu interese politice ori economice pentru resursele lor persuasive, pentru puterea lor de a influenta comportamentul indivizilor.



Doua exemple, elocvente pentru intelegerea acestor mecanisme, sunt oferite de profesorul american J. Dominick: in anii '60, cand Batman era un film serial de succes, producatorii aratau intotdeauna cum eroul isi punea centura de siguranta ori de cate ori se urca in faimosul sau automobil. Acest gest, insignifiant in planul actiunii filmului, avea menirea de a educa publicul, de a‑l invata (printr‑o aluzie simbolica) sa se protejeze impotriva accidentelor prin folosirea respectivului accesoriu. In alt plan, in numeroase alte filme, mama si copilul erau prezentati intr‑o lumina tandra, punandu‑se accent pe utilizarea unor produse speciale pentru ingrijirea copilului. Deoarece industria producatoare de accesorii pentru copii este deosebit de interesata in mentinerea si largirea pietei pentru produsele sale, acele filme transmiteau valori convenabile, generatoare de comportamente ce favorizau consumul unor asemenea produse. In acest caz, modelul promovat prin mass‑media putea convinge publicul sa cumpere anumite produse, in consens cu interesele economice ale unor organizatii multimilionare .

Transmiterea valorilor prin intermediul mass‑media contribuie la realizarea stabilitatii sociale si la mentinerea in timp a structurilor culturale. Promovand diferite modele de comportament, presa ofera un set de roluri sociale si un vocabular simbolic; confruntat cu aceste mesaje, ce raspund astfel nevoilor sale de modele si de termeni de referinta, publicul are posibilitatea sa aleaga sau sa respinga, sa modifice sau sa negocieze, sa dezbata si sa reaseze rolurile si valorile comune. Prin aceasta actiune, presa apare ca o forta in egala masura conservatoare si inovatoare, stabilizatoare si dinamizatoare, pastratoare a unor valori traditionale si generatoare de noi valori.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2481
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved