Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Rolul animatorului in dezbaterea televizata

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Rolul animatorului in dezbaterea televizata

A) Calitatile unui moderator de emisiune dezbatere:



a)      un moderator trebuie sa fie un foarte bun comunicator

b)      trebuie sa stapaneasca foarte bine arta interviului

c)      cunostinte generale solide

d)      predocumentarea

e)      stapanirea de sine

f)        echidistanta

g)      aspectul fizic al prezentatorului(pareri pro si contra)

ROLUL ANIMATORULUI IN DEZBATEREA TELEVIZATA

Studiu de caz

(MARIUS TUCA SHOW)

Formatul emisiunii de dezbatere televizatặ Marius Tucặ Show presupune distribuirea de roluri participantilor, intre care se tes retele de relatii discursive.

Conform contractului de comunicare televizualặ, toti participantii trebuie sặ convinặ asupra respectului unor drepturi si obligatii, care le conferặ roluri specifice.

Vom centra analiza noastrặ asupra drepturilor si obligatiilor ce revin Animatorului in activitatea sa de gestiune a cuvantului. Rolul A nu este explicit prezentat ; el decurge din modul in care circulặ cuvantul pe platou.

In comportamentul Animatorului vom identifica roluri ce ii revin de drept conform standardelor dezbaterii si roluri pe care si le asumặ din initiativặ proprie, devenind participant activ la dezbatere. Analiza se efectueaza pe 2 emisiuni : 6 februarie 2001 si 9 mai 2002.

Comunicarea televizuala, ca mijloc de comunicare sociala, informativa si distractiva, a deschis o noua etapa in experienta omenirii : aceea a simultaneitatii. Instrumentul sau privilegiat este imaginea caci televiziunea favorizeaza, prin posibilitatea transmiterii in direct, co-existenta evenimentului referential si a evenimentului televizat si sentimentul de co-participare la constructia nu numai a discursului, dar si a lumii. Imaginea este exploatata pentru a garanta autenticitatea faptelor, in beneficiul scopului informativ si pentru a crea spectacularul mesajului, in beneficiul scopului de divertisment, pentru a capta publicul telespectator.

Finalitatea comunicarii mediatice televizuale se poate analiza pe un plan dublu: acela al scopului global al comunicarii mediatice, a capta publicul telespectator si acela al scopurilor individuale, fiecare participant avand obiective proprii: sa impuna opiniile lor ca fiind singurele adevarate si sa triumfe astfel asupra posibililor adversari.

Instanta de enuntare televizuala isi formuleaza mesajele in functie de genuri, iar genurile televizuale se determina dupa mai multe criterii. In functie de criterii ca: finalitatea enuntiativa, identitatea partenerilor schimbului continutul tematic al discursului, dispozitivul si circumstantele materiale ale schimbului, P. Charaudeau (1997 : 136-138) determina tipurile urmatoare :

Tipul modalitatilor discursive, care construiesc evenimentul mediatic in functie de 3 finalitati: evenimentul raportat (ER), evenimentul comentat (EC), evenimentul provocat (EP).

Tipul instantei de enuntare, care se identifica in functie de originea si modul ei de interventie: jurnalisti, oameni politici, experti etc.

Tipul continutului, natura temei: politica, societate, cultura, sport etc.

Tipologia lui Charaudeau (1997: 140) se ordoneaza in jurul axelor orizontala (ER, EC, EP) si verticala (originea interna/externa si gradul de implicare pozitiva/negativa).

Instance interne

(+ engagée)

Editorial

Chronique

(ciné, livre)

Titres et composition

Portrait      Commentaire-Analyse Interview-Débat

(d’experts journalistes)

Reportage

Enquête

(-engagée)

E R E C E P

(-engagée)

Brèves-filets

(dépêches)

Analyses

d’experts extérieurs

Tribune-Opinion

Tribune-homme politique

Instance externe

(+engagée)

Pe axa orizontala, genurile interviu-dezbatere sunt plasate in zona superioara, la dreapta, ca evenimente mediatice provocate. Pe axa verticala, instanta interna corespunde unui anumit grad de angajare a instantei de enuntare (expresia opiniei personale).

F. Jost (1999) sustine existenta discursurilor variate care vorbesc despre realitate/fictiune. El distinge discursul “pour de vrai” (autentificare), “pour de faux” (fictiv), 'pour de rire' (ludic).

Dezbaterea figureaza pe axa care leaga modalitatile autentic si ludic: ea se in scrie intr-un cadru contractual a carui finalitate este de a raspunde principiului de serios (strategii de credibilitate) si principiului de placere (strategii de divertisment si captare).

Dezbaterea, ca gen, este un sub-contract al contractului de comunicare mediatica; ca emisiune de platou, este o interactiune verbala fata-in-fata, in care evolueaza invitatii : oameni politici, actori sociali, personalitati ale culturii etc. Ritualul inscrierii in circuitul cuvantului este gestionat de instanta organizatoare, a carui reprezentant pe platou este Animatorul. Discursurile sunt organizate intr-un mod explicativ-narativ, sau argumentativ – chiar polemic, in functie de tematica emisiunii.

Emisiunea de dezbatere televizuala Marius Tuca Show prezinta elemente constante, stabile si elemente variabile, care ii determina specificitatea. O putem defini ca un dispozitiv interlocutiv complex, caracterizat printr-o structura si niste relatii care unesc elementele constitutive. Daca elementele constitutive sunt aceleasi pentru orice interactiune verbala (locutori = L, obiectul discursului = 0, locul = α si timpul T), caracterul specific al dezbaterii este dat de relatiile care unesc elementele sale constitutive.



Ne propunem sa analizam rolurile Animatorului Marius Tuca din corpusul supus analizei (Marius Tuca Show, 6 februarie 2001 si Marius Tuca Show, 9 mai 2002)

1. Animatorul prezinta invitatii

Marius Tuca Show, 6 februarie 2001

1. Marius Tuca: Bun gasit doamnelor si domnilor la o noua emisiune. Tema dezbaterii din aceasta seara este legata de legea administratiei locale. []

Am invitat pentru aceasta dezbatere in studioul nostru pe domnul Robert Raduly deputat UDMR si pe domnul Adrian Paunescu, senator PDSR. Domnule Paunescu ati avut un punct.

Marius Tuca Show, 9 mai 2002

1. Marius Tuca: Bun gasit oameni buni la o noua emisiune; aproximativ 20000 de persoane, majoritatea tineri au participat la slujba religioasa de Pasti, organizata pe plaja [] Pentru a discuta acest subiect am invitat in studioul nostru pe domnul Madalin Voicu deputat PSD, domnia sa a facut o declaratie foarte dura la adresa bisericii ortodoxe dupa aceasta slujba; pe domnul Puiu Hasoti, deputat PNL, de asemenea o declaratie impotriva acestei slujbe de Inviere de pe malul marii. De partea cealalta a mesei se afla domnul preotul Nicolae Dura profesor universitar doctor in drept canonic si senatorul PSD domnul Adrian Paunescu. Bine ati venit!

In secventele de prezentare, strategiile cooperative ale Animatorului Marius Tuca au o dubla orientare:

Spre telespectatorii carora li se adreseaza prin:

formule de salut ;

invitatia de a participa la o noua emisiune ;

prezentarea evenimentului, obiect al dezbaterii ;

prezentarea invitatilor.

Spre invitati, carora le adreseaza intrebari pentru a declansa dezbaterea

2. Animatorul invita participantii sa ia cuvantul

Marius Tuca Show, 6 februarie 2001

229. M. Tuca: Haideti sa intrebam pe domnul Raduly.

230. AP: Adica daca, daca. daca. dvs. vi se pare firesc.

231. RR: De asta va intreb si eu [.]

795 M. Tuca: C. A din Bucuresti [] Iata o intrebare Domnul Raduly?

796 RR: La care dintre ele sa raspund?

797 Tuca: Aceasta ultima.

938. Tuca: Continuam emisiunea din aceasta seara. Din pacate am ajuns la finalul ei. Domnul Raduly si dupa aceea domnul Paunescu.

939. RR: Eu

1055 M. Tuca: Pai il lasam pe domnul deputat s-o spuna. Va rugam, domnul deputat.

1056 RR: In cor.

1057 AP: O spunem in cor.

In exemplele (3) si (4), Animatorul selectioneaza locutorul prin intrebarea pe care i-o adreseaza. Intrebarea este explicita. In (5) Marius Tuca selectioneaza locutorii (mai intai RR, apoi AP) reactionand la cererea simultana a celor doi invitati. In (6), in ciuda selectiei efectuate de A, nici unul din cei doi invitati nu se retrag si vorbesc in acelasi timp.

Marius Tuca Show, 9 mai 2002

618 MTuca: Haideti sa-l ascultam si pe domnul Hasoti.

ND: Domnul

MTuca: O secunda va rog domnule Hasoti.

PH: Va multumesc. Domnilor eu.

796 MTuca: Nu mi-ati raspuns la intrebare domnu’ Voicu! Lasati

MV: Pai daca nu mi-ati pus-o domnu’ Tuca!

MTuca: [.] Domnule Voicu, va intreb pe dvs. si ceilalti trei invitati si as ruga sa incepeti dvs. sa raspundeti si ceilalti de asemenea. Ce le spunem tinerilor.

845 MTuca: Haideti sa vorbim pe rand. Spuneti parinte si pe urma dl.Hasoti.

ND: Deci de-asta va spun.

MTuca: []V-as ruga pe dvs., cei din studio, sa spuneti o concluzie []

MV: Repet! Sunt in continuare trist

MTuca: Spuneti pana la capat. Va rog sa nu-l mai intrerupeti. Va rog domnule Hasoti.

AP: [.]

MTuca: Domnu’ Paunescu, va rog lasati-l. Va rog

PH: In primul rand faptul ca au fost invitati oameni acolo

MTuca: [] Va ascultam domnule Hasoti. O concluzie la ce am discutat in aceasta seara.



PH: Am spus.

MTuca: Ati spus totul, da?

PH: Nu fac decat sa ma repet.

MTuca: Domnul. Bun, domnu’ Madalin Voicu.

In (7) si (11), adresarea este directa (618, 1603), dar Animatorul trebuie insa sa-l protejeze pe locutorul selectionat (620, 1603) care risca sa piarda dreptul la cuvant. In (8) si (12) locutorii selectionati nu au solicitat cuvantul si adopta strategii de prudenta (797 MV) si (1703, 1704 PH). In (9) si (10) A joaca rolul de gestionar al cuvantului (845) si face apel la regula care cere respectul pentru cel care vorbeste.

3. Animatorul gestioneaza apelurile telefonice in direct

Constatam existenta a doua tipuri de interventii :

di-log : Animatorul intra in direct cu telespectatorul, preia intrebarea si o transmite invitatilor;

pluri-log: Invitatii din platou intervin in dialogul Animator-Telespectator, creand secvente ample, polemice, in care telespectatorii si invitatii se ataca reciproc, sau se sprijina reciproc, pentru a triumfa asupra adversarului.

Remarcam in organizarea acestor secvente formule ritualizate ale Animatorului (Buna seara!, Multumesc!) precum si explicarea activitatii (Avem un telefon, Avem o legatura telefonica, O noua legatura telefonica, Ultima legatura telefonica)

4. Animatorul gestioneaza spatiul publicitar

In Marius Tuca Show emisiunea este decupata de filme publicitare, anuntate de Animator. Dupa publicitate, tot Animatorul este cel care reia dezbaterea.

360. MT: Ne oprim putin va rog, dupa pauza sa faceti asta, urmeaza PUBLICITATE.

361. RR: Va rog, stapanii nostri

PUBLICITATE

362. MT: Da, continuam emisiunea din aceasta seara.

937. MT: Ne oprim, ne oprim pentru ultima data PUBLICITATE

PUBLICITATE

938: MT: Continuam emisiunea din seara asta.

5. Rolurile Animatorului, obiect de discurs

a)      Rolurile Animatorului sunt exprimate explicit:

Marius Tuca Show, februarie 2001

448. MTuca: Eu pun intrebarile telespectatorilor.

449. RR: Dar

450. MTuca: incerc, . meseria asta e destul de grea.

468. MTuca: Meseria asta e foarte grea, de ce pentru ca daca nu ati, cum sa zic, moderator in in adevaratul sens al cuvantului, ti se spune ca tu trebuie sa fii moderator. Daca esti moderator nu e bine ca trebuie sa intri intr-o disputa oarecare.

611. AP: Noi ne aflam in cadrul oferit de moderatorul emisiunii.

183. MTuca: Parinte, daca stiam va chemam la toate talk-show-urile.

689. MTuca: Parinte, sunteti foarte bun de talk-show, va chem si la

702. MV: Cred ca faceti. trebuie sa faceti schimb cu domnul Tuca, treceti in locul lui

966. MTuca: Parinte, vreti sa-mi luati locul? cu mare placere vi-l dau, stiti ce greu e

1220. G Becali: [] am mai vazut preoti in emisiune; au stat cuminti si au vorbit cand li s-a dat cuvantul cand le-a dat moderatorul cuvantul

In aceste exemple, Animatorul Marius Tuca evoca puterea suprema pe care o detine in organizarea emisiunii, caci el decide cine sunt invitatii sai (17), (18). Invitatii si Animatorul convin asupra acestui rol (19), (20), (21).

b) Animatorul este evocat ca persoana, nu numai ca rol:

Marius Tuca Show, 6 februarie 2001

981. AP: Dar oboseala se vede si la dumneavoastra in emisiune cateodata.

982. MTuca: Absolut. Numai ca eu nu sunt angajat al statului.

Marius Tuca Show, 9 mai 2002

172. PH: Constatati domnule Tuca cum se cearta PSD-ul.

982. MV: Aveti cuvantul domnule Tuca!

983. AP: Pai ce s-a intamplat? Ce s-a intamplat?

984. MTuca: Stati ca mi-a dat si mie cuvantul domnul Voicu

1779. MTuca: Vreti sa faceti misto de mine?

1782. AP: La cat timp dupa emisiune e voie sa facem misto de dumneavoastra?

1783. MTuca: La60 minute. Bine!

In exemplul (23) Marius Tuca este luat drept martor la cearta invitatilor, membrii ai aceluiasi partid. El este interpretat in dubla sa pozitie: de persoana care asista si participa la dezbatere si de asemenea ca Animator al emisiunii.

In exemplul (26) MV joaca rolul Animatorului si distribuie dreptul la cuvant lui Tuca insusi.

In exemplul (25), Marius Tuca pretinde respect fata de Animator.



c) invitatii si Animatorul convin asupra formatului si ritualului emisiunii:

Marius Tuca Show 6 februarie 2001

AP: Nu vorbiti cu mine autoritar ca nu ma speriati.

55. RR: Daca imi dati voie, nu ca nu.

56. AP: Nu, nu, ca nici nu va dau eu, va da moderatorul Dar eu stiam ca dialogul asta inseamna

1014. MTuca: Haideti ca nu mai avem timp, c-am trecut de. cu mult peste ora alocata emisiei noastre si voiam sa-i readuc aminte domnului Paunescu

In aceste exemple, invitatii evoca rolul Animatorului de a distribui dreptul la cuvant.

1049. MTuca: Bun, va multumesc mult pentru participare si dumneavoastra si dumnealor

1058. MTuca: Bun, va multumesc pentru participare. Emisiunea noastra se termina aici. Ne vedem din nou maine seara, pana atunci Marius Tuca va spune, “Tineti aproape!”

In exemplele (28), (29) Animatorul aminteste ritualul emisiunii si momentele sale: el decide incheierea si lanseaza formulele de incheiere.

Marius Tuca Show, 9 mai 2002

106. MTuca: Stati. Haideti sa vorbiti pe rand, chiar daca va fi un dialog.

379. AP: [.] am venit la emisiunea de la Antena1 de care ma leaga vechi amintiri [] am venit tocmai din respect pentru ideea de a dezbate.

685. PH: Parinte, eu mai spun o chestiune si cu asta inchei.

686. MTuca: Nu trebuie sa incheiati, ca dezbaterea continua. va rog.

709. PH : Dar nu acuma la talk-show

710. MTuca: Dar ce, daca aicea ce-are? E o emisiune in care se dezbate orice subiect.

1374. MTuca: Da, apoi sunt pareri si pareri; acuma este o dezbatere

1630. PH : Astazi nu cred ca a fost…

1632 PH: …. o emisiune foarte, foarte…. atractiva, nu reusita, ca reusita a fost….

1642. ND: Daca ne uitam cate minute a vorbit dansul si cate eu, mai multe a vorbit.

Locutorii evoca formatul emisiunii (dezbatere di-log) si comenteaza ritualul alternantei la cuvant

d) televiziunea devine obiect de discurs:

Marius Tuca Show 9 mai 2002

1119. MTuca: Normal, televiziunile tot timpul deranjeaza

1636. MTuca: Nu, nu, haideti, lasati va rog emisiunile mele.

Televiziunea deranjeaza, este incomoda, pentru ca demasca si conduce spre adevar.

Concluzii

Formatul emisiunii Marius Tuca Show, precum si finalitatile sale (a informa si a capta) au drept consecinta particularizarea rolului Animatorului, transformat in vedeta mediatica.

  • Marius Tuca este prezentator: calm si stapan pe situatie, el asigura legatura dintre invitati si publicul telespectator;
  • Marius Tuca este arbitru: vegheaza la repectarea formatului emisiunii si arbitreaza batalia verbala dintre invitatii sai. Adesea, intra in batalie bucurandu-se de prestigiul vedetei care isi poate exprima opinia ;
  • Marius Tuca este maestru de ceremonii : joaca un dublu rol. Actor mediatic pentru telespectatori (provocandu-i pe invitati la dezbatere si polemica) este un bun public pentru invitatii sai (ascultandu-i si trimitand in permanenta semnale de participare la elaborarea discursului lor).

Bibliografie

ANDRÉ-LAROCHEBOUVY Danielle, La conversation quotidienne, Paris, Didier-Crédif, 1984.

BANGE Pierre, Analyse conversationnelle et théorie de l’action, Paris, Hatier/Didier, coll. LAL, 1992.

CHARAUDEAU Patrick (dir.), « La télévision. Les débats culturels » in Apostrophes, Paris, Didier Érudition, coll. Langage, discours et société CAP, 1991.

CHARAUDEAU Patrick, Le discours d’information médiatique, Paris, INA/ Nathan,1997.

CHARAUDEAU Patrick, GHIGLIONE Rodolphe, La parole confisquée. Un genre télévisuel: le talk-show, Paris, Dunod, 1997.

GOFFMAN Erving, La mise en scène de la vie quotidienne, Paris, Les Éditions de Minuit, 1973.

        1. La présentation de soi.
        2. Les relations en public.

GOFFMAN Erving, Les rites d’interaction, Paris, Les Éditions de Minuit,1974.

GOFFMAN Erving, Façon de parler, Paris, Les Éditions de Minuit,1981.

HOLTZER Gisèle, La page et le petit écran. Culture et télévision. Le cas d’Apostrophes, Berne, Peter Lang, 1996.

JOST François, Introduction à l’analyse de la télévision, Paris, Ellipses, 1999.

KERBRAT-ORECCHIONI Catherine, Les interactions verbales, trois tomes, Paris, Armand Colin, 1990, 1992, 1994, 1998.

MOESCHLER Jacques, Argumentation et conversation, Paris, Hatier/Crédif, 1985.

MOESCHLER Jacques, REBOUL Anne, Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Paris, Le Seuil, 1994.

ROULET Eddy, « Échanges, interventions d’actes de langage dans la structure de la conversation », in Études de linguistique appliquée n° 44, Paris, Didier, 1981.

TRAVERSO Véronique, L’analyse des conversations, Paris, Nathan,1999.

VION Robert, La communication verbale. Analyses des interactions, Paris, Hachette, 1992.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 935
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site