Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Tehnologia informationala si logistica informationala

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Tehnologia informationala si logistica informationala

Nascut sub semnul constrangerilor biologice, omul a trai dintotdeauna cu speranta gasirii mijloacelor eficiente pentru depasirea limitelor inerente speciei, chiar in ipostaza sa de „conditie umana”. Scrierea, literatura, stiintele, artele, cultura in acceptiunea sa antica, civilizatia si tehnologia cu toate conotatiile lor instrumentale, reprezinta forme concrete de manifestare a aspiratiei omului, ca fiinta generica, de a-si depasi conditia.



Pledand pentru o „filosofie a tehnologiei”, Corneliu Barliba considera ca tehnica actuala „poate oferi o constientizare colectiva, deoarece permite o marire a libertatii fata de constrangerile biologice”.

Cercetarile empirice au demonstrat insa ca aceasta „constientizare colectiva”, asociata potentialului de productie si transmitere a informatiei, se indeparteaza tot mai mult de imaginea „satului global” unitar sub raportul mesajelor, teoretizat de M. McLuhan din prisma generalizarii mijloacelor de comunicare „in masa” la nivel planetar. In realitate, proliferarea mass media are ca rezultat o societate „demasificata” (A. Toffler), diversificarea surselor de emitere a mesajelor conducand spre o specializare a segmentelor de opinie si la formarea publicurilor caracterizate prin valori de asteptare rareori convergente. Trecerea de la un public omogen la publicuri reflecta, de fapt, acceptarea colectiva a necesitatii de recunoastere si de cultivare a diversitatii. Plecand de la aceasta cultura a diversitatii, compatibila cu diversitatea reala a spatiului social, „nevoia unei filosofii a informatiei” vizeaza nevoia descifrarii sensului transformarilor in curs, in scopul reevaluarii mijloacelor si metodelor de actiune.

Analistii calificati ai domeniului introduc tehnologia informationala in cadrul „tehnologiilor generatoare de impact”. Dupa cum se stie, in aceasta categorie erau incluse, de obicei, energia nucleara, suficient de mult mediatizata prin raportare la urmarile celui de al doilea razboi mondial si ingineria genetica, ale carei efecte au fost indelung explicitate prin mass media, indeosebi sub aspectul potentialului de interventie a unor factori conjugati, asupra elementelor esentiale care confera sens si finalitate speciei umane.

Avand in vedere necesitatea eliminarii dezechilibrelor informationale la nivel continental si intercontinental, ingineria sociala si ingineria comunicatiei au incercat sa-si asume rolul de „forme de interventie sociabila” in sensul documentelor ce vizeaza tineretul anilor 2000: „comunicarea poate la fel de bine sa fie un instrument de putere si de arma revolutionara, produs comercial sau mijloc de educatie. Ea poate servi scopurilor de eliberare sau de oprimare. Ea poate contribui la formarea personalitatii individuale ca o inregimentare uniforma a fiintei umane”.

Diversificarea fara precedent a surselor de culegere, procesare si emisie a mesajelor a determinat includerea in randul „tehnologiei informationale” si a codurilor pe baza carora se sistematizeaza informatia in scopul transmiterii sale pentru anumite segmente de opinie, capabile sa decodifice, la parametrii de signifianta preliminati, mesajele lansate prin logistica informationala contemporana.

Tehnologia informationala defineste, deci, nu componente materiale, ci ansamblul elementelor care particularizeaza procesul de producere si codificare a informatiei, care include urmatoarele dimensiuni:

dimensiunea procedurala – acopera standardele actionale ale profesionistului, aria de legitimitate a profesionalismului si deontologia specialistului in redactarea informatiilor pentru sursele de emisie

dimensiunea normativa – defineste totalitatea prescriptiilor care protejeaza normativ existenta si functionarea structurilor organizationale profilate pe productia de informatie destinata opiniei publice

dimensiunea sociala – cuprinde setul de abilitati comportamentale individuale si colective, si modele de actiune validate social, prin intermediul carora informatia isi indeplineste rolul de „constientizare colectiva” a spatiului social, contribuind la conturarea unui model al realitatii care influenteaza, latent sau manifest, raportarea individului la cotidian



Semnalizand „contaminarea” spatiului social de „sindromul diversificarii”, A. Toffler explica pierderea caracterului de masa al „peisajului publicistic scenic” in urmatorii termeni: „Pe masura ce se accelereaza, schimbarea din societate provoaca o accelerare corespunzatoare in noi. Primim informatii noi si suntem nevoiti sa ne revizuim mereu catalogul de imagini intr-un ritm tot mai alert. Imaginile mai vechi, bazate pe realitatea trecuta, trebuie inlocuite, caci daca nu le aducem la zi, actiunile noastre se disociaza de realitate, iar noi devenim treptat mai putin competenti”. Asocierea competentei civismului cu calitatea, acuratetea si actualitatea informatiei constituie, deja, un loc comun cu activitatea analistilor de profil.

La nivelul individului, „fluxul accelerat al imaginilor de oameni mediatizati favorabil contribuie la instabilitatea modelelor de personalitate pentru multi oameni reali care intampina dificultati in privinta alegerii unui stil de viata potrivit”.

Importanta modelului mintal cu care opereaza individul in spatiul social ramane hotaratoare pentru calitatea relatiilor sociale si pentru sensul acestora la nivelul existentei comunitare, corelarea „stocului” de imagini despre realitate cu ritmul schimbarilor operand ca un postulat. In acest sens, V. Gordan Childe remarca: „Orice reproducere a lumii exterioare, elaborata si folosita ca un ghid in actiune de catre o societate istorica, trebuie sa corespunda intr-o masura oarecare acestei realitati. Caci altfel, societatea n-ar fi putut sa se mentina, daca ar fi actionat conform unor judecati complet incorecte; membrii ei n-ar fi reusit sa produca nici cele mai simple unelte si nici sa procure cu ajutorul lor hrana si adapost din lumea exterioara”. Resemantizarea conceptelor si a codurilor cu ajutorul carora gandim tine de o cultura a schimbarii pe baza careia devine posibila evitarea a ceea ce se cunoaste astazi sub numele de „monopoluri ale cunoasterii”.

In speta, este vorba de faptul ca bancile de date, constituite cu costuri considerabile, fac accesul la informare virtual, din cauza costurilor pentru utilizatorii individuali, ca si pentru cei colectivi apartinand „lumii a treia”. Concentrarea si centralizarea informationala, pe care o reprezinta realizarea unei banci unitare de date, intra tot mai acut in contradictie cu sensul real al demasificarii publicului ca urmare a diversificarii modalitatilor prin care actioneaza mass media, iar criteriile de selectare a informatiei lansate in spatiul social demonstreaza faptul ca „tehnologia informationala” este, inca, un proiect aflat in curs de realizare practica efectiva. In acest sens, informatizarea, sub aspect sociologic, apare ca „fenomen al structurarii fortelor” in cadrul sistemului social global.

Logistica informationala cuprinde totalitatea componentelor materiale institutionale care contribuie la conservarea si transmiterea informatiei.

Analizand modul in care diversele tipuri de tehnica au contribuit la structurarea unor modele culturale, R. Berger a lansat in circuitul stiintific conceptul de „tehnocultura”. In aceasta perspectiva, valorile tehnicii stau la baza unor cicluri culturale, a caror succesiune reflecta miscarea istorica a unei societati. Astfel, daca la inceput, ciclul agriculturii era o obiectivare a unei tehnologii incipiente, iar reteaua informationala era eminamente orala, in prezent, „culturile artificiale” sunt un reflex institutionalizat al unor noi tehnici de producere a bunurilor materiale si de reconstructie performanta a unui nou univers informational in cadrul caruia informatia se manifesta nu numai ca sursa de putere, ci si ca o materie prima practic inepuizabila. Studii de profil au relevat faptul ca softul (programul informatic) este perceput si utilizat ca „unealta de productie” folosita pe scara tot mai larga, ceea ce poate fi numit, cu un termen generic, cibernetizarea industriei, proces in care se recunoaste informatiei statutul de „informatie productiva”, in sensul depasirii stadiului de simpla „banca de date” cu aspect preponderent utilitar.



Logistica informationala vizeaza, in exclusivitate, suportul tehnic al informatiei si perfectionarea modalitatilor de folosire a acestui suport, in scopul cresterii fiabilitatii „culturale” in care se stocheaza informatia.

Din punct de vedere istoric, logistica informationala a cunoscut urmatoarele secvente: papirusul, hartia, filmul, discul, memoria magnetica, memoria semiconductoare, memoria holografica, memoria moleculara, programe informatice, fisiere informatice de date, baze si banci de date, videotextul.

Buzarnescu concluzioneaza ca omul, prin cultura si civilizatie a reusit sa se desprinda de o mare parte a constrangerilor sale biologice, prin revolutia tehnologica pe care a declansat-o in domeniul microelectronicii – informaticii, contribuie hotarator la „descatusarea informatiei de suportul ei fizic”, respectiv la crearea premiselor necesare micsorarii dependentei sale de resursele traditionale de informare. In acest context, „avutia informationala” incepe sa capete o importanta din ce in ce mai mare, odata cu insasi trecerea catre o societate orientata informational.

Nevoia de informare, obiectiv resimtita de toate societatile dezvoltate, este acoperita, in mod diferentiat, de fiecare in parte, in functie de logistica informationala de care beneficiaza. La randul sau, logistica informationala diferentiaza fiecare tara in raport cu sumele concurente pana la care-si pot permite sa achizitioneze echipamente necesare producerii, procesarii si transmiterii informatiilor. Acest aspect explica decalajul informational, ca parte componenta a decalajelor economice existente la scara planetara.

Spre deosebire de toate celelalte componente de ordin material, care creeaza un anumit status de prestigiu comunitatilor etnico-sociale la nivel international, informatia introduce un coeficient de ambiguitate: mondializarea canalelor de transmitere a mesajelor, ca urmare a intrarii in uz obisnuit a serviciilor oferite de sateliti. Internationalizarea schimburilor economice, ca urmare a interdependentelor dintre toate statele lumii, i n cadrul noii diviziuni a muncii, in care nu unele domenii, ci economiile unor tari devin complementare la nivel zonal sau chiar mondial, reclama o racordare la reteaua mondiala de informatii. In acest sens, o logistica informationala unitara poate asigura transmiterea, in timp util, a informatiilor care pot contribui benefic si la pastrarea specificului fiecarei comunitati etnico-sociale. Unificarea logistica vizeaza, in exclusivitate, compatibilitatea sub aspect tehnic a retelelor de informare. Fata de acest imperativ, fiecare tara are posibilitati proprii (limitate) de raportare in functie de potentialul economic disponibil. De aceea, „avutia informationala” a si fost inclusa ca indicator in evaluarea puterii economice a statelor lumii.

Referindu-se asupra influentelor malefice pe care le are propagarea unor „modele umane confectionate in baza unor interese manipulative si a regulilor unui mod de viata perimat istoriceste”, un ilustru reprezentant al Scolii de la Frankfurt citat de A. Irod, facea urmatoarele aprecieri cu privire la „cultura de consum” : „Orice mijloace de interventie a culturii de consum servesc la intarirea presiunilor sociale asupra individualitatii. Ele impiedica orice posibilitate, pentru individul confruntat cu masina automata a societatii moderne, de a se apara, intr-un fel sau altul. Faptul ca biografiile populare, romanele si filmele pseudoromantice pun accentul pe eroismul individual si pe „self-made-man”, nu infirma aceasta observatie. Acesti incitatori la conservarea de sine, fabricati pe cale industriala, accelereaza de fapt descompunerea individualitatii. Dupa cum lozincile individualismului furios sunt, din punct de vedere politic, utile marilor trusturi care cauta sa se sustraga controlului social, tot astfel in cultura de consum retorica individualismului, impunand stereotipii destinate imitarii colective, neaga principiul insusi caruia ii aduce un omagiu ipocrit”.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1306
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site