Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


ROLUL AUDITIEI IN DEZVOLTAREA CAPACITATII DE RECEPTARE A MUZICII

Muzica

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
JOHANN SEBASTIAN BACH(1685-1750)
Cantecul gamei
MUZICA LUI GEORGE ENESCU de la citatul folcloric la creatia cu caracter popular romanesc
Fizica si muzica
TEORIA SI METODOLOGIA DEZVOLTARII VITEZEI DE ROTATIE - DANS
NEW YORK SALSA ALL STARS
Rumba
Francis Poulenc (1899-1963)
Factorii artei interpretarii cvartetului de coarde
DANS ROMANESC - Nunta – Petrecere populara la romani


UNIVERSITATEA,,OVIDIUS,,CONSTANTA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI




PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR

LUCRARE METODICO-STIINTIFICA

PENTRU OBTINEREA GRADULUI DIDACTIC I

ROLUL AUDITIEI IN DEZVOLTAREA

CAPACITATII
DE RECEPTARE A MUZICII

INTRODUCERE

,,Muzica este o arta,unicul exemplu de ce ar fi putut sa fie comunicarea dintre suflete, daca n-ar fi fost inventat limbajul”

(M.Proust-,,A la recherche du temp perdu”)

Din cele mai vechi timpuri arta a avut un rol important in educatie,perfectionarea morala a omului si a societatii realizandu-se optim prin valorificarea potentialului educativ al artelor.

Ca mijloc de comunicare a ideilor cu caracter emotional,muzica are darul de a captiva atentia copilului de timpuriu realizand apropierea lui de umanitate, dezvaluind o parte din lumea interioara a omului,din idealurile si crezurile sale pentru bine,frumos si adevar.

Prin valentele formative deosebite,invatarea si practicarea muzicii poate constitui un real ajutor in dezvoltarea intelectului copilului,muzica influentand o serie de procese psiho-intelectuale,priceperi,deprinderi dar si asupra dezvoltarii fi- zice.Cunoasterea copilului si actiunea educationalǎ se afla in stransa legatura si de aceea orice dascal aflat in cercetare vizeaza imbunatatirea muncii sale pornind de la cunoasterea potentialului psihic,capacitatile disponibile sau particularitatile dezvoltarii fizice ale elevilor ,,supusi”experimentului. Mentionam aceste lucruri si pentru ca interesele unui copil variaza direct pro- portional cu dezvoltarea sa sub toate aspectele. Ciclul primar este considerat ca o perioada de tranzitie in peisajul copilariei si se incadreaza in intervalul 6-7 ani pana 10-11 ani,prima parte incluzand perioada prenotatiei cand copilul canta cu precadere pentru a-si asigura fundamentele sen- zoriale,fizice si afective ale educatiei muzicale,ulterior,trecand de la stadiul de a auzi la acela de a asculta si de a canta in mod constient.

Cunoasterea psihofizica a copiilor este absolut necesara ,cu atat mai mult cu cat mediul scolar este complet diferit de cel familial,considerat a fi,,un mediu care[…] ofera copilului o colectivitate si un loc de munca,cu numeroase intrepatrunderi sentimentale, afective, morale […] important resort al dezvoltarii lui psihice.”

Abordarea temei,,Rolul auditiei in dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii” consider ca este un subiect de actualitate in invatamantul romanesc iar cercetarea in acest sens isi propune sa identifice cele mai adecvate si optime modalitati de valorificare a auditiei muzicale in vederea formarii capacitatii de receptare a muzicii in etapa prenotatiei,intr-o forma operationala aplicabila,in procesul didactic,propunand un standard al predarii-invatarii elementelor de cultura muzicala atat la nivel conceptual,cat si practic,tinand cont de particularitatile de varsta, de ,, datul nativ” si de conditiile de studiu in colectivitate si in particular.

Pornind de la premiza ca,daca in procesul educatiei muzicale invatatorul or- ganizeaza variate activitati de audiere a surselor sonore din natura si din mediul inconjurator,a lucrarilor muzicale reprezentative nationale si universale.atunci re-zultatele obtinute de elevi vor fi superioare, cu atat mai mult cu cat voi valorifica si cunostintele personale in domeniu.

Animata de aceste ganduri consider ca ma pot implica in dezvoltarea acestei

teme ,cunoscut fiind faptul ca idealul estetic a influentat idealul pedagogic,ca arta a jucat un rol important in coordonarea spiritului uman inca din Antichitate pas- trandu-si pana in prezent rostul in dezvoltarea armonioasa a fiintei umane.

CAPITOLUL I

PARTICULARITATILE BIO-FIZIOLOGICE SI PSIHICE ALE

DEZVOLTARII SCOLARULUI MIC

I.1.CARACTERISTICILE CRESTERII SI MATURIZARII SCOLARULUI DE 6-9 ANI

Ca sa putem cere unui copil sa invete sau sa lucreze ceva trebuie sa-i

cunoastem potentialul psihic si particularitatile dezvoltarii sale cu ansamblul de caracteristici individuale si de varsta.Sistemul de personalitate se va dirija mai bine cunoscand cat mai multe despre copil,iar masurile educative ce se impun vor fi cele mai potrivite.

Copilaria este considerata ca fiind perioada celei mai intense dezvoltari fizice si psihice din viata omului.Dezvoltarea este continua si are caracter pro- gresiv,de acumulare prin doua fenomene majore: cresterea si maturizarea.

Specialistii in domeniu apreciaza cresterea ca ,,totalitate a modificarilor si amplificarilor cantitative care,odata cu scurgerea timpului,duc la atingerea proportiilor medii ale adultului.Cresterea este un fenomen determinat in mod hotara- tor de ereditate si este in relativa independenta fata de mediu.” Studiile biometricienilor si ale igienistilor referitoare la cresterea staturii si greutatii corpului,la alimentatie si la maladiile infantile au influentat reorganiza -rea moderna a scolilor si metodologiei educatiei. Procesul cresterii se intensificadupa varsta de 6-7 ani,greutatea pare sa fie cam la fel pana la aceasta varsta dupa

care fetele iau mai mult in greutate decat baietii, iar inaltimea pare sa-i avantajeze pe baieti cu 1-2 centimetri. In ansamblu, greutatea se inscrie intre 20-29 kg la ba- ieti si intre 19-28 kg la fete, spre sfarsitul acestei perioade intrecand baietii.

In privinta formei si raportului intre ani si sexe,cresterea staturala are o evolutie asemanatoare.Inaltimea la baieti se situeaza intre 113-132 cm,iar la fete intre 111-131 cm.

Maturizarea ,ca fenomen superior al cresterii,este un proces de modificari

calitative si este conditionata in mare parte de evolutia sistemului nervos.

S-au studiat ,in paralel,variatiile dintre modificarile morfologice si functionale ale

centrilor si nervilor,schimbarile conduitei fara a neglija mediul natural al dezvol -

tarii copilului. La 7 ani creierul cantareste aproximativ 1200 grame, cresc lobii

frontali,ponderea lor atingand 27% din masa cerebrala.

Anca,Dragu;S.,Cristea-Psihologie si pedagogie scolara,Ovidius University Press,Constanta,2002,p.28

8

La 6 ani scolarul este stangaci,sensibil,instabil,oboseste usor,este usor neglijent cu imbracamintea,recalcitrant la baie,iar sarcinile scolare sunt realizate mai greoi. Incepand cu aceasta varsta in viata scolarului intervin insemnate schimbari morfologice si functionale in toate organele si tesuturile,este mai rezis- tent la boli ca urmare a vaccinarii si imunizarii in urma imbolnavirilor, creste masa musculara si se intensifica osificarea la nivelul bazinului fetitelor, precum

si calcifierea la nivelul osaturii mainii; se intaresc articulatiile si se dezvolta mus-culatura fina a degetelor permitand executarea mai usoara a miscarilor ample dar pe termen scurt. Muschiul cardiac se dezvolta intens,iar creierul este irigat cores- punzator datorita arterelor carotide suficient de mari. Activitatea sistemului en- docrin este echilibrata si abia spre sfarsitul perioadei (10-11 ani) se produc unele schimbari ca urmare a declansarii procesului de maturizare sexuala (pubertatea).

Activitatea nervoasa superioara sufera transformari ca urmare a dezvoltarii celui de-al doilea sistem de semnalizare,sistemul verbal si nu in ultimul rand echilibra- rea proceselor de excitatie si inhibitie.

Procesul cresterii se tempereaza usor intre 6-7 ani si se intensifica ulterior.

In aceasta perioada trebuie acordata o atentie deosebita prevenirii pozitiilor inco-

recte in banca,evitarea supraincarcarii ghiozdanului si antrenarea copiilor in acti-

vitati fizice si exercitii de miscare.

In urma unor studii de specialitate s-au constatat variatii intre modificarile

morfologice si functionale ale centrilor si nervilor, pe de o parte,si schimbari ale

conduitei pe de alta parte.Disponibilitatile fizice se integreaza treptat dinamicii solicitarilor psihice,iar echilibrarea efortului intelectual si respectarea orelor de odihna sunt conditii de baza care protejaza organismul de epuizare.

Cunoasterea acestor aspecte va inlesni desfasurarea actiunilor educatio – nale utilizandu-se metodologii adecvate care pot anticipa rezultate superioare.

Toate aceste schimbari amintite au o importanta deosebita,deoarece viata si acti-

vitatea scolara necesita din partea copilului o insemnata incordare intelectuala si o mare rezistenta fizica.

Pentru asigurarea unei perspective a caracteristicilor bio-fiziologice ale cresterii si maturizarii scolarului de 6-11 ani,prezentam prin intermediul tabelului urmator,sistemul dezvoltarii intr-o caracterizare dinamica,dupa Elena Badea :

Criterii ale

dezvoltarii

6 ani

7 ani

8 ani

9 ani

10 ani

11 ani

Inaltimea

109,3/120,7cm

(baieti )

108,4/119,8cm

(fete )

115,6/1272cm

(baieti)

cm

(fete)

120,3/132,1cm

(baieti)

119,4/131,4cm

(fete)

125,2/137,8cm

(baieti)

124,6/137,4cm

(fete)

129,9/142,9cm

(baieti)

129,1/143,1cm

(fete)

cm

(baieti_

cm

(fete)

Greutatea

17,6/23,4kg

(baieti)

16,1/22,7kg

(fete)

19,5/20,1kg

(baieti)

18,8/26kg

(fete)

21,1/29,1kg

(baieti)

20,4/28,4kg

(fete)

23,3/32,7kg

(baieti)

22,4/32,4kg

(fete)

25,4/36,2kg

(baieti)

24,3/35,7kg

(fete

27,4/40kg

(baieti)

27,2/40,8kg

(fete)

Motricita-

te

-are energie

echilibru si rapiditate in miscari

-se orientea

za cu usu-

rinta in schema sa corporala

-executa cu

precizie miscari de

echilibru si

coordonare;

-are dexteri

tate manuala

-are multi-ple calitati de actiune(con

centrare,coordonare,rapiditate,precizie,mobilitate)

manifesta

stapanire de sine si

perseverent

-este dinamic,bi-

ne organizat,

curajos.

-este spontan,

neastamparat,-

-energic.

Analiza-

tori

-auz fonematic dezvoltat

-vedere cro

matica bu-

na si simtul

proportiilor

-isi perfecti

oneaza sim turile tactil-kinestezic,

gustativ si olfactiv.

- acuitate vi

zuala si

acustica –-buna capacitate de discrimi

nare spatia-

la

-buna acui-

tate auditi-

va si vizua-

la(isi corec-

teaza unele

iluzii optice)

-se diferen-

tiaza indi-

vidual ca tip(analitic,

sintetic,etc)

-are com-

portament

vizual orien

tat spre inte

rior(liberta-

te redusa de

proiectare in spatiu)

-are auz bi-

ne dezvol-

tat si simtul

ritmului

-are relaxare



generala a va-

zului;

-buna coor-

donare bin-

oculara,in

profunzime si

discriminare;

10

Organe,

sisteme

-are un as-

pect nou al fizionomiei

generale;

-isi dezvol-

ta sistemul imunologic

-i se conti-

nua osifica-

rea si dez-

voltarea aparatelor circulator,

respirator etc.

-se dezvol-

ta SNC

(gandirea concreta).

-i se intensi

fica dezvol-

tarea si ma-

turizarea or

ganelor si

sistemelor;

-se dezvol-

ta SNC(gan

direa concreta).

-se echili-

breaza siste

mul imuno-

logic;

-se intensifi

ca dezvolta

rea si matu-

rizarea sistemelor

(gandirea concreta).

-dezvoltare

fizica rapi-

da a feselor

(talie aproa

pe egala cu

a baietilor).

-baietii au o

dezvoltare re

lativ omogena

(oase,omoplati)

-fetele au o dezvoltare fizi

ca rapida .

Caractere

sexuale

-primare

-primare

-primare

-primare

-debut caractere secundare

-fetele ating a linia minima

de dezvoltare

Tabelul se doreste a fi doar orientativ.In evolutia bio-fizica a copilului se

impun procesele maturizarii morfo-functionale, predominand aspectul,,dezvolta-

rii”in timp ce ,,tempo-ul”cresterii este oarecum incetinit,dinamica acestuia fiind legat de particularitatile sistemului neurovegetativ si endocrin in copilaria mijlo-cie.Un rol tot mai insemnat in reglarea tuturor functiilor organismului il are sis-

temul nervos,iar prin cresterea ponderii proceselor inhibitoare conditionate,copi- lul reuseste sa-si stapaneasca mai bine reactiile,care devin mai precise si diferen

tiate.Sub aspect general,dezvoltarea bio-fizica ofera baza necesara atat pentru o mai mare independenta a copilului,dar mai ales pentru asimilarea unor continuturi

noi si complexe ale experientei sociale in procesul instructiv-educativ.

11

COORDONATE ALE DEZVOLTARII PSIHICE IMPLICATE

IN EDUCATIA MUZICALA

Intreaga activitate umana este coordonata de creier sub impulsul diferitilor stimuli interni sau externi.Psihicul este elementul central in receptarea muzicii ca

urmare a prelucrarii informatiilor transmise corect,deformat sau excelent de catre

ureche.S-a constatat ca mai toate fiintele umane reactioneaza cu placere la muzica

in grad diferit si nu la orice gen.

Neuropsihologia a localizat centrul afectiv in talamus-o zona a personalita-tii profunde ,in apropiere aflandu-se hipotalamusul - centrul de reglare al functii-

lor fundamentale vietii precum contractiile inimii,respiratia si miscarile automate.

Structurile neuronale cu rol in emotie sunt ,,folosite,, si in procesele motivationale

reflectate atat in planul ascultarii cat si al intelegerii muzicii de catre iubitorul de muzica.

Perioada dintre gradinita si absolvirea ultimei clase primare este intervalul in care se realizeaza adaptarea copilului la conditiile scolare,iar nivelul de organi- zare a psihicului scolarului mic depinde de dezvoltarea biologica si interactiunea cu mediul socio-cultural.Nu rare au fost cazurile cand ,, acel nou mediu social obositor dar si de temut provoaca [] baiatului sau fetitei de sase ani o frica paralizanta”

Acest ,,soc al scolarizarii”survine atunci cand copilul care nu a frecventat grdinita nu este pregatit psihic pentru relationare cu oameni noi si in situatii noi.

Intre 6-8 ani scolarul este ghidat spre analiza,interpretare si emiterea pro-priilor judecati,se dezvolta spiritual critic,este intuitiv si receptiv actului de cultura.La aceeasi varsta se largeste campul vizual central si periferic care deter- mina cresterea preciziei diferentierii nuantelor cromatice.Sensibilitatea tactila a mainii este efectul folosirii acesteia ca,, instrument” de lucru .Ca urmare a matu-rizarii organelor de simt destul de timpuriu urechea umana se adapteaza repede la receptarea sunetelor muzicale dar si a zgomotelor,copilul putand aprecia pe cale auditiva distanta dintre obiecte dupa sunetele sau zgomotele receptate.Astfel,se poate aprecia ca sensibilitatea auditiva capata functii cognitive si psihologice tot mai evidente.

Auzul este simtul de absoluta importanta pentru ca prin intermediul acestuia se realizeaza comunicarea si colaborarea intre oameni .Atat senzatiile cat si per -

ceptiile apar ca urmare a influentei directe a excitantilor din mediul extern si intern .

Incepand cu varsta de 9-10 ani copilul este mai atent la particularitatile de

ansamblu,insista asupra activitatilor dificile,devine mai ordonat, face aprecieri si

constatari ,i se dezvolta spiritul de observatie,ca forma de perceptie superioara si

observatia artistica realizata prin intermediul lecturilor,desenului artistic si nu in

ultimul rand prin audierea lucrarilor muzicale.

In paralel se constata si o dezvoltare a capacitatii de orientare in timp si spa-

tiu si daca la inceput reprezentarile scolarului mic sunt concretizate in imagini si

modele de oameni,cele auditive includ zgomote,sunete muzicale si mai ales structuri melodice sau verbale.

Datorita activitatii organizatorice a cuvantului reprezentarile trec de la sta -diul confuziei la cel al claritatii si preciziei.Ca perioada a achizitiilor fundamen -

tale mica scolaritate este cunoscuta si sub numele de stadiul operatiilor concrete,

gandirea fiind in absoluta corelare cu realitatea,logicul bazandu-se pe situatii reale pentru ca ,,scolarul mic opereaza cu ceea ce este real imediat prezent, cu sensuri concrete,aici si acum” . Acest lucru este explicat de faptul ca elevii mici incearca sa inteleaga, sa examineze actiunile in termeni cauzali, desi incepe cristalizarea operatiunilor mentale, perceptia si reprezentarea se bazeaza tot pe prelucrarea ma-terialului concret.

Fiind numita,,varsta ratiunii”, ,,varsta cunoasterii,” in acest interval de timp (6-9 ani) se pun bazele vietii intelectuale si se produc importante transformari cantitative si calitative in planul cunoasterii deoarece gandirea copilului devine operatorie si reuseste sa asimileze notiuni care unifica insusirile cunoasterii sen - zoriale” intregindu-se,astfel,tabloul psihologic al scolarului mic.

La intrarea in scoala gradul de dezvoltare a vorbirii este diferit si influentat

de mediul familial dar si de particularitatile tipului temperamental.Prin insusirea

scris-cititului,limbajul se transforma,vocabularul ingloband un numar de 4000-

4500 cuvinte, care ii permit sa vorbeasca si sa se exprime frumos si chiar artistic,

prin folosirea polisemiei.

Asadar,dezvoltarea psihica si influenta educativa duc la organizarea gandirii

in jurul notiunilor fundamentale:notiunea de timp, de spatiu,de miscare,de numar, notiuni care formeaza suportul gandirii logice si permit intelegerea realitatii observabile prin intermediul unei serii de raporturi. .

Scolarul mic are o gandire vioaie bazata pe intuitie,poseda cunostinte nume-

roase ,manifesta interese cognitive,isi formeaza treptat deprinderi de munca inte-

lectuala si de aceea educatorii trebuie sa urmareasca ,prin toate mijloacele accesi-bile,realizarea actului educational.

Acum este varsta cand creierul se comporta ca un burete care absoarbe informatia, memoria este directionata spre ordonarea,clasificarea si sistematizarea concretului gandit. Activitatile de educatie muzicala solicita memoria elvului mic prin exercitii repetitive urmarindu-se formarea deprinderilor de reproducere co - recta a unor fragmente ritmico- melodice. Auditiile muzicale contribuie in mare masura la dezvoltarea memoriei muzicale,iar randamentul depinde de continutul materialului supus memorarii,mimica si gestica de care uzeaza,ritmul,melodia,etc.

Perioada micii scolaritati se defineste printr-o deosebita dezvoltare a sensi -bilitatii si receptivitatii senzoriale.Imaginatia este ,,instrumentul,, care poate faci- lita trecerea spre real .In munca scolara se antreneaza imaginatia reproductiva sau reconstructiva, la inceput sub forma de joc si orientata spre real, produsul caracte- rizandu-se prin originalitate si ingeniozitate.La dezvoltarea imaginatiei un rol im -

portant il au abilitatile solicitate de diferitele domenii ale artei (desenul,muzica ).

Viata afectiva este dependenta de anumite trebuinte vitale la care scolarul mic reactioneaza printr-o gama variata de stari afective:de placere,bucurie,tristete

dar si satisfactia sarcinilor indeplinite cu succes, ori nereusitele,etc.In centrul trairilor afective un loc deosebit il ocupa emotiile si sentimentele. Starile emotio- nale nu se invata,se traiesc de cate ori intervine situatia generatoare.

Influentat de institutor se dezvolta ( la scolar) sentimentul de stima si atasa- ment fata de persoana celui care il educa.In paralel se constata o accentuare a spi-ritului de cooperare , de prietenie, prin trebuinta de a participa la activitatile co - mune,de a constitui echipe care sa se intreaca intre ele,dezvoltandu-se si senti - mentul apartenentei la grup.

Structurile interrelationale constituite la nivelul grupului formeaza matricea de baza a socializarii si ,ideal ar fi daca,procesul instructiv-educativ s-ar desfasura

(pe cat posibil) intr-o atmosfera de bucurie, de destindere in care sa predomine emotiile pozitive ce pot conduce la formarea sentimentelor superioare de natura intelectuala ,morala si estetica.Activitatea scolara este declansata si intretinuta de un complex de motive cu rol activator si dinamizator ce pot influenta pozitiv per- formanta scolara,fara a se exagera.Daca la 6-7 ani copilul asteapta si primeste cu

placere aprecieri verbale sau,,stimulente,, spre 9-10 ani se dezvolta motivatia cog- nitiva,caracterizata de trebuinta de informatie,de performanta,de autorealizare si curiozitate perceptiva, iar invatatorul trebuie sa fructifice aceasta,,sete”de cunoas- tere a elevului,sa-i cultive atasamentul fata de scoala,educatie si instruire.

Uzand de toata arta actoriceasca si imbinand jocul cu munca institutorul poate obtine rezultate deosebit de bune si aceasta pentru ca scolarul este interesat

nu doar de activitatea de invatare ci si de modul in care este organizata si cum se

realizeaza comunicarea cu ceilalti copii. Ca parte componenta a procesului for -

mativ-educativ in scoala, muzica educa si dezvolta la elevi o serie de procese psiho-intelectuale ,priceperi si deprin-deri precum gandirea logica,memoria, aten- tia,afectivitatea,imaginatia si creativitatea.

14

Perioada micii scolaritati este caracterizata printr-o remarcabila dezvoltare a sensibilitatii si receptivitatii senzoriale. Activitatea scolara creaza situatii in care

elevul mic trebuie sa faca diferentieri analitice,sa observe cu atentie,sa asculte concentrat,senzatiile capatand un caracter constient.

Desi maturizarea organelor de simt precum urechea,ochiul,corpusculii tactili

se definitiveaza ,relativ,de timpuriu in dezvoltarea ontogenetica,dezvoltarea sen -

zatiilor este un proces in continua desfasurare.

Ca procese psihice elementare,senzatiile prezinta in forma imaginilor simple si primare,insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor in conditiile actiunii

directe a stimulilor asupra organelor de simt.Scolarul mic manifesta ,,o curiozitate senzoriala pe baza careia, culege din ce in ce mai multe informatii si percepe de - talii ale realitatii”4,cu ajutorul senzatiilor vizuale,auditive,olfactive,gustative (foa- me, sete, durere,etc.).

Sensibilitatea odorifica evolueaza crescand caracterul sintetic al simtului

tactil. Senzatiile interne se diminueaza mult in intensitate .Este vorba de stadiul

echilibrului functional foarte activ al balantei chimismului intern.

Muzica este,,interesata,,de senzatiile auditive in mod deosebit .Acestea se pot explica pe baza teoriei rezonantei,conform careia sunetul de o anume frecven- ta intalnind un corp , in stare de vibratie, produce aceeasi frecventa sonora, ince - pand sa vibreze.Vibratiile sunt conduse la celulele senzoriale din organul lui Corti (numit si urechea interna),apoi prin nervul auditiv, la scoarta cerebrala , unde se produce de fapt senzatia auditiva. Pentru a fi perceput sunetul este nevoie ca vi - bratia lui sa aiba o frecventa intre 16-20.000 de perioade pe secunda, maximum de sensibilitate auditiva corespunzand frecventei de 1000 vibratii pe secunda.

Sunetele muzicale se deosebesc de zgomote prin structura lor sonora,ca vi-

bratii organizate,fata de cele aperiodice,neregulate.

Urechea umana s-a adaptat in privinta sunetelor muzicale dar si a zgomotelor.

O serie de procese psihice se transforma in perioada scolaritatii mici.Senza-

tiile se subordoneaza invatarii,modelandu-se in functie de solicitarile diferitelor tipuri de actiuni.Orice senzatie evoca altele rezultand un fenomen complex numit

perceptie, proces psihic ce consta in cunoasterea obiectelor si fenomenelor in intregime dar si momentul cand acestea actioneaza asupra asupra organelor sen - zoriale.

Ca si senzatiile,perceptiile apar datorita influentei directe a excitantilor din mediul extern si intern.Sub influenta structurilor operatorii ale gandirii,perceptia

dobandeste calitatea de a identifica obiectul prin includerea lui in clasa incluziva.

In perioada scolarului mic intelegerea presupune,in general,organizarea ei

initiala ca reprezentare ,ca intuitie.Reprezentarile si notiunile,alaturi de perceptii si senzatii,constituie materia prima a gandirii,imaginatiei si memoriei ca procese si capacitati fundamentale a proceselor psihice cognitive.

La intrarea in scoala,copilul poseda numeroase reprezentari despre obiectele,

fenomenele si activitatile inconjuratoare dar sunt oarecum confuze pentru ca se      sprijina pe contactul nemijlocit si permanent cu lumea imediat apropiata.

Sub actiunea invatarii ,reprezentarile suporta modificari esentiale atat in pri-

vinta sferei , a continutului dar si a modului de a se produce si de a functiona.

Se dezvolta numeroase reprezentari privind evenimente,fenomene,situatii,

reprezentari topografice,etc.,care adera la modele de oameni,de actiuni umane, imagini privind sportul,desenul,muzica,etc.

Viata copilului este stimulata si intretinuta de modul in care sunt sau nu

satisfacute anumite trebuinte care se leaga de procesul de conservare a vietii si

cele legate de convietuirea sociala (foame,somn,sete,comunicare,ocrotire etc).

Tot in perioada micii scolaritatii memoria isi accentueaza caracterul voluntar si constient al proceselor ei,ca urmare a exercitiilor de repetare- integrate activitatii de invatare.La intrarea in scoala copilul pastreaza insusirile memoriei prescolaru-

lui sprijinindu-se pe ceea ce l-a impresionat mai mult. Memorarea lui este frag -mentara,,insistand adesea,asupra elementelor nesemnificative si neesentiale”5

Auditiile muzicale contribuie si ele la dezvoltarea memoriei muzicale,a ca-litatilor memoriei:durata pastrarii,exactitatea reproducerii,promptitudinea si rapi-

ditatea reactualizarii si volumul memoriei.Treptat copilul devine capabil sa isi

planifice memorarea unui material,sa se autocontroleze in timpul reproducerii in-

formatiilor memorate,demonstrand imbogatirea volumului de cunostinte care ma-

resc ansamblul domeniilor de operare eficienta a memoriei .

Cercetarile psihologice arata ca,initial,fenomenele psihice care apar simul-tan cu activitatea practica a copilului,sunt in mare masura,dependente de activita-

tea externa. Copilul se integreaza in relatiile sociale insusindu-si o anume experi-

enta numai in procesul activitatii,in afara careia el nu poate nici sa cunoasca reali-

tatea,nici sa traiasca o atitudine fata de aceasta,cu atat mai putin sa-si formeze sau sa-si modifice trasaturi ale personalitatii.

Educatia se realizeaza prin actiuni educative,iar educatia muzicala,prin con-tinutul programei sale vine in sprijinul acestui deziderat.Cantul si cuvantul merg

,,mana in mana”, virtutile muzicale ale cuvintelor sunt puse in valoare prin melo- die, iar accentele expresive ale melodiei sunt subliniate prin imbinarea cuvintelor.

De cele mai multe ori scolarii mici ,involuntar,insotesc cuvintele orgnizate ritmic si melodic cu miscari ale corpului

In acest fel fiecare isi exprima mai mult sau mai putin trairile produse de

textul cantat,de mesajul acelui text,fapt care ne conduce la concluzionarea unui fapt deja cunoscut:implicarea muzicii in dezvoltarea psihicului scolarului mic.Se considera ca nu exista copii insensibili la muzica,Chiar si cei cu handicap psiho-motor devin atenti,fie si pentru scurt timp,la acordurile unei melodii se leagana,

adopta o anume mimica,etc.

Pentru ca elevii invata si folosesc cuvinte care denumesc fiinte,obiecte,fe-

nomene,stari sufletesti,etc,muzica are si,, rolul” de repetare si consolidare a pro-nuntiei corecte si de memorare,prin exercitii de dictie,precum si corelarea acestor denumiri cu diferite atribute ,care,explicate inaintea cantarii , le imbogatesc voca- bularul .Prin intermediul muzicii afla sirul diferitelor intamplari sau evenimente, iar daca uzam si de materiale video (planse,diapozitive,etc), mesajul va fi cu atat mai bine inteles,decodificat,se realizeaza corelarea perceptie-reprezentare (desene animate,povesti). In timp,scolarii mici vor reusi sa recunoasca dupa coloana sono- ra denumirea filmului sau desenului animat precum si a cantecelor din repertoriul obligatoriu . Acest lucru demonstreaza ca auzul fonematic este dezvoltat si ,,secondat,,de memorie se poate evidentia insusirea anumitor cunostinte.Treptat se trece la pasul urmator,anume la prelucrarea aptitudinilor,a calitatilor vocale .

Deseori confundat cu auzul fizic,auzul fonematic nu poate ,,functiona,,fara celalalt.Sub acest aspect se poate spune ca are loc o intensa imbogatire a experi -

entei perceptive,care ocupa o pozitie de relativa predominare fata de procesele cu-noasterii logice.

Piesele muzicale alese spre auditie ,in functie de particularitatile de varsta, contribuie la cultivarea proceselor senzoriale,sporind acuitatea si capacitatea de diferentiere a organelor de simt,precizeaza perceptia spatiului si timpului,perfecti- oneaza reprezentarile,contribuie la imbogatirea bagajului de cunostinte,dezvolta



perspicacitatea,inventivitatea,vorbirea,deprinderile,obisnuintele de lectura,calcul matematic,etc.

Observatia si atentia,ca forme active de percepere a obiectelor si fenomene-

lor , desi instabile la inceputul scolaritatii, sub influenta activitatii scolare , devin mai voluntare si crescand capacitatile cognitive se dezvolta functiile intelectuale.

Considerata ca fiind ,,fara importanta,, sau cel mult ,,distractiva”educatia muzicala,isi aduce aportul in fixarea si consolidarea unor continuturi didactico-cognitive ,stimulandu-se atentia,memoria si gandirea,toate vizand asimilarea unor cunostinte,priceperi si deprinderi necesare pentru a raspunde pozitiv sarcinilor scolare. Educatia muzicala are o importanta deosebita in realizarea celorlalte laturi ale educatiei,este arta care ,,raspunde unor nevoi reale pe care le simte orice persoana,de a-si lamuri unele idei,de a-si motiva unele comportamente si de a-si fundamenta unele atitudini,sugerand,explicand,valorificand sau problematizand.”

CAPITOLUL II

CAPACITATILE DE RECEPTARE A MUZICII IN CONTEXTUL

CURRICULULM-ULUI DE EDUCATIE MUZICALA PENTRU

CICLUL PRIMAR

II.1 OBIECTIVE SI VALENTE ALE EDUCATIEI MUZICALE IN PERIOADA

PRENOTATIEI LA CICLUL PRIMAR

Educatia,sub toate aspectele sale,presupune si un ,,registru,,estetic.

Ca disciplina scolara,educatia muzicala ,are ca scop final atingerea unui standard cat mai ridicat in educatia artistica, perceputa ca proces individual con - tinuu in formarea si modelarea personalitatii scolarului mic.

Prin specificul si continutul sau, cat si prin virtutile sale formative, muzica

trebuie sa solicite atat fondul intelectual cat si cel afectiv , psihologic, implicate direct in declansarea unor stari ,trairi si sentimente menite sa pregateasca copilul

pentru,,vibratia”marilor probleme ale vietii,cu extinderi in tinuta etica individuala

si sociala.

Tinandu-se cont de particularitatile de varsta,prin educatia muzicala se ur-

mareste la elevi dezvoltarea sensibilitatii estetice si a capacitatii de receptare si exprimare muzicala, prin activitati practice de cantare vocala si instrumentala si prin auditii muzicale.In acelasi context, simultan, este vizat procesul familiarizarii cu valentele expresive ale muzicii urmarindu-se dezvoltarea tuturor resorturilor personalitatii umane, atat cele afective cat si cele psiho-motrice si intelectuale.

Educatia muzicala la ciclul primar este un proces complex si unitar,ce

se desfasoara in doua etape: etapa oral-intuitiva, a prenotatiei in care muzica

se invata exclusiv dupa auz, prin ascultare, cantare, miscare si acompania -

ment ritmic de jucarii sonore sau instrumente de percutie, si etapa notatiei,a scris-cititului muzical, in care cunoasterea si aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizeaza in mod constient.

Noul curriculum de educatie muzicala tine cont de schimbarea privind

debutul scolaritatii la 6 ani,ceea ce inseamna intensificarea activitatilor con –

crete (cu precadere in prima etapa,a prenotatiei),utilizand foarte mult jocul,

miscarea,obiectele si instrumentele care produc diverse sunete.

Forma actuala a curriculum-ului constituie adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii dominante de proiectare curriculara care au rolul asigurarii coerentei acestei discipline.

18

In perioada prenotatiei copilul ,in mod neintentionat,canta numai pen-

tru a-si asigura bazele senzoriale, fizice si afective ale educatiei muzicale,

urmand ca pe parcurs,sa apara analiza si constientizarea,determinandu-l sa treaca de la stadiul de a auzi la acela de a asculta si de a canta in mod consti-ent.

Muzica are multe si deosebite valente formative,invatarea si practicarea acesteia constituind o reala terapie pentru intelectul copilului.In paralel,obi- ectul muzica educa si dezvolta o serie de procese psiho-intelectuale, priceperi si deprinderi,extinzandu-si influenta si asupra dezvoltarii fizice a copiilor.

Dezvoltand continuu elementele sale de expresie,muzica a ajuns la gra-dul de inalta manifestare a simtirii si gandirii umane,a carei capacitate de reflectare a vietii afective,a influentat omenirea,contribuind,alaturi de cele- lalte domenii ale culturii, la cunoasterea universului uman si transformarea lui.

In acest context,s-a stabilit ca educatia muzicala,indeplineste trei functii de baza:functia cognitiva- are un puternic caracter emotional ,ope -

reaza cu valori artistice de certa autenticitate, adevarata literatura muzicala si se bazeaza pe insusirea unor cunostinte si deprinderi muzicale puse in slujba dezvoltarii capacitatilor de interpretare, de receptare precum si a me- moriei muzicale.

Este o realitate evidenta ca muzica exprima stari afective prin inaltimi ale sunetelor, intensitati si alte elemente de limbaj muzical.

Prin functia social-educativa,muzica urmareste dezvoltarea convinge - rilor, oferind, concomitent, modele umane de urmat, modelarea trasaturilor de caracter si socializarea practicantilor si auditoriului, cultivarea sentimen- lor morale, a creativitatii, perseverentei, autocunoasterii si responsabilitatii pentru ceea ce realizeaza.

Functia estetica deriva din capacitatea de a cultiva simtul pentru fru -

mos, echilibru, armonie si perfectiune. Emotiile estetice joaca un rol deosebit in viata omului, insa, continutul trebuie acordat cu mediul social (rural si urban) pentru ca exista atitudini diferite la copiii proveniti din medii diferite de trai, situatie in care ,,o scoala uniforma,aceeasi pentru toti, e in acelasi timp o greseala si un pericol”1

Ca o concluzie,educatia muzicala,alaturi de celelalte discipline de inva-

tamant,contribuie la formarea si modelarea personalitatii copiilor,la cultiva-

rea aptitudinilor si capacitatilor de a cunoaste realitatea,invatand pe calea

emotiilor artistice sa admire frumosul, sa adopte o atitudine civilizata si sen- sibila in relatiile cu ceilalti.

Operand cu valori artistice,care apartin bunurilor spirituale ale omenirii, muzica, prin functia ei intelectuala, se bazeaza pe anumite cunostinte si deprinderi intelectuale , avand ca scop apropierea copiilor de arta muzicala si in special de aspectul ei cultural.

Demna de amintit este functia catharctica, despre care se precizeaza in ,,Geografia „lui Strabon ca ar fi legata de teoria ethotusului-cu ,,puteri,,de

vindecare si purificare sufleteasca ,respectiv la ,,purificarea pasiunilor”, iar Platon completeaza cu ,,ridicarea ei pe treapta unui echilibru superior”

Terapeutii citeaza observatiile psihologice care,arata ca,, zonele intune-cate ale sufletului nostru se lumineaza” cand simtim la unison si-n acord de- plin cu o lucrare muzicala. In conceptia lui Pitagora muzica poate modela sufletele omenesti, armonizandu-le.

Prezentarea acestor functii trebuie privita ca un argument pentru mo-dul de realizare a educatiei muzicale si se doreste ,in acelasi timp, o pledoarie pentru crearea conditiilor corespunzatoare in vederea atingerii obiectivelor

ale artei muzicale,care se adreseaza in primul rand activitatilor educationale.

Sub aspect psihologic, putem vorbi si de sistematizarea functiei psiho- logice prin: procese psihice afective, care declanseaza emotii, sentimente, pa- siuni dar si functii si procese psihice cognitive, prin stimularea gandirii, me-moriei, atentiei, imaginatiei, creativitatii; prin procese volitive care sustin si mobilizeaza vointa, perseverenta si tenacitatea.Toate acestea, coroborate, conduc la influentarea in mod benefic a comportarii si atitudinii.

Functia psihologica este in stransa legatura cu cea fiziologica si anato -

mica,extinzandu-se asupra unor procese psihice complexe, si este o necesitate

in functie de viata insasi.

Profilul psihologic este o reflectare cantitativ-calitativa a tuturor com –

Ponentelor, proceselor si insusirilor psihice, a relatiilor interfunctionale stabilite intre acestea. Transformarile si restructurarile psihosenzoriale, cog-nitive, afective si volitive vizeaza dezvoltarea aptitudinilor necesare: auzul si memoria muzicala, vocea si simtul ritmic.

Pornind de la ideea ca vocea, secondata de auz, reprezinta mijlocul fundamental de exprimare si interpretare a unei piese muzicale, perfectiona-

rea acesteia se realizeaza printr-un demers didactic analizat si sustinut cu exemple specifice. Prin cantarea vocala si / sau instrumentala,ca si prin audi-

tiile muzicale, copiii se echilibreaza si se relaxeaza prin exercitii si jocuri mu-

zicale- principalul mijloc de familiarizare a copiilor cu limbajul muzical, for-ma cea mai complexa de educatie artistica a copiilor la varsta scolara mica.

II.2 CAPACITATILE DE RECEPTARE A MUZICII - TRATARE DIN

PERSPECTIVA CURRICULUM-ULUI DE EDUCATIE MUZICALA

PENTRU CICLUL PRIMAR

Muzica-aceasta arta a vibratiilor sonore-este perceputa ca manifestare a

spiritului uman, prin care creatorul de arta isi exprima gandurile, sentimentele si optiunile fata de realitatea materiala si spirituala, exprimare facuta prin interme-

diul imaginilor artistice. Artele se dosebesc intre ele dupa natura acestor imagini folosite, ceea ce inseamna ca fiecare arta opereaza cu mijloace proprii, specifice, aceste mijloace avand uneori puncte comune.

Fiind o arta prin excelenta sonora, opera muzicala nu-si poate atinge scopul

pentru care a fost creata, decat daca este ascultata.Comunicarea artistica consta in

transmiterea unui mesaj artistic de la sursa sonora la receptor prin intermediul

unei opere de arta. Orice opera de arta este in sine o comunicare ce cuprinde un semnificat specific transmis printr-un limbaj caracteristic.

Comunicarea artistica este posibila numai daca opera de arta poate fi deco –

data de receptor. Acest lucru se poate realiza prin medierea unui interpret, care are menirea de a prezenta si talmaci lucrarea de arta in fata publicului. La randul

sau,receptorul are datoria sa-si largeasca sfera repertoriului estetic, astfel incat

insusirea semnificatiilor difuzate sa fie plenara.

Se interfereaza, de la caz la caz, in diferite proportii rationalul, afectivul si

concret-senzorialul;intentiile creatorului sunt implicite, limbajul folosit conotativ, izvorul si adresa sa principala fiind sensibilitatea.

Exista oameni “timpurii” si “tarzii” (independent de varsta, sanatate, talent).

Arta le este accesibila oamenilor numai in stadiul mediu. Cel “timpuriu” este prea opac, cel “tarziu” prea intelept pentru ea. Exista si exceptii ca Mozart sau Enescu, muzicieni care inca din copilarie s-au simtit atrasi de arta sunetelor,

noi insa,facem referire doar la acel ,,stadiu mediu,,amintit mai sus.

Se stie ca artele au una asupra celeilalte o inraurire creatoare. Astfel, artistul in fata capodoperei unei alte arte are sentimentul de surpriza, incantare, revelatie, care ii pune in vibratie sensibilitatea si fantezia, nascand in el dorinta de a gasi echilibrul.

Un muzician cultivat va putea studia cu profit o madona de Rafael, iar un

pictor o simfonie de Mozart. Valoarea unei opere de arta este data de felul cum constructia si structura sa reuseste sa realizeze,intr-o forma superioara si unitara,cele trei functii:artistica,cognitiva si formativ-educativa.

Virtutile cognitive si etice ale artei devin iluzorii daca opera nu este

capabila sa declanseze,prin elementele ei specific-estetice,tocmai acea emotie carei ii da forta bine cunoscuta.

Actul de imaginare muzicala este un act al expresiei omului ca fiinta etica,iar muzica este expresia estetica a eticii umane sub modalitati diverse si in conditionare universala, o expresie a omului ca fiinta afectiva.

Ca obiect de invatamant,educatia muzicala se integreaza in procesul in-

structiv-educativ prin planul de invatamant,se desfasoara conform unei pro-

grame scolare si urmareste realizarea unor obiective prin metodologia pro-

prie.Ca si celelalte discipline de studiu, muzica- aceasta ,,limba materna a sufletului omenesc” nu-si propune sa formeze genii, ea concura doar la evidentierea valorilor individuale ale copiilor,la pregatirea pentru viata a oamenilor cu personalitate sanatoasa.

Lumea sonora actuala,care perverteste gustul muzical,impune o revi-

zuire , consolidare si reorientare viabila a educatiei muzicale , ca pozitie in planurile de invatamant, incluzand si alte discipline artistice precum dansul, teatrul si arte vizuale, pentru o mai buna viziune asupra notiunii de frumos.

Problema fundamentala este aceea de a sti cum poate imaginea muzi –cala, realizata sonor-senzorial, sa provoace emotii artistice, care au o larga generalitate si rol in capacitatea de percepere si intelegere a discursului sonor. Pornind de la aceasta idee trebuie precizat faptul ca elementele lim- bajului muzical (melodia, ritmul, armonia, polifonia, timbrul,etc) nu pot fi separate in procesul comunicarii, actiune realizata prin interpretarea si audierea muzicii.

In perioada scolarului mic, in educatia muzicala, trebuie sa tinem cont de ceea ce este natural in psihologia lor, anume ca in viata lor muzica se impleteste cu jocul, copilul cantand din proprie initiativa si improvizand cu usurinta mici motive ritmice sau melodice, pe care le integreaza in joc.De aici si ideea interdisciplinaritatii artistice, care ar putea favoriza dezvoltarea viziunii globale, transferul informatiilor in contexte diferite, generatoare de experiente formative ale creativitatii copiilor.

La scolarul mic capacitatea de receptare a muzicii trebuie stimulata

uzand si de alte obiecte de studiu (limba romana, cunoasterea mediului,edu - catie fizica, educatie plastica ) si nu in ultimul rand de arte precum teatrul si cinematografia, calea imaginilor concret-senzoriale avand influente pozitive asupra copilului, a omului in general, asupra modului sau de viata si a com- portamentului fata de cei din jur.

Copiii au o inclinatie naturala catre muzica, se antreneaza cu mare placere in activitatile insotite de melodie . Si, desi gustul artistic porneste tot

de la joc, treptat se ,,decanteaza,,,cristalizandu-se in placerea estetica de a canta frumos, de a crea sau de a asculta muzica.

Pornind de la cele mai , asa- zise, simple creatii, copiii trebuie orientati

catre intelegerea continutului de idei al muzicii si o participare activa la im-

plinirea fenomenului muzical. Universul sonor constituie suportul afectiv pe care se insusesc diferite notiuni si este principalul mijloc de sensibilizare si

modelare a personalitatii copilului prescolar si scolar mic.

Omul, mare sau mic,cel caruia i se adreseaza arta, vine in contact cu imaginea artistica prin intermediul celor doua simturi principale: vazul si auzul. Luand drept criteriu simturile cu ajutorul carora se percepe imaginea artistica artele pot fi : vizuale si auditive.

Pentru a fi cat mai eficiente activitatile teoretice si practice, elevii trebuie initiati, prin insusirea unor cunostinte care conduc la formarea de priceperi si deprinderi implicate in arta cantatului, menite sa dezvolte capa-citati de asimilare a produselor si evenimentelor estetice.

Capacitatea de receptare a muzicii este in directa legatura cu auzul fizic, in absenta caruia nu mai pot fi percepute informatiile transmise verbal (rostite sau intonate). In alta ordine de idei, ereditatea joaca un rol impor-tant in structurarea caracteristicilor biologice, dar mediul si educatia au o importanta deosebita in constituirea capacitatilor intelectuale,de comunicare si com portamentale.

Mediul, constituit din conditii naturale, sociale, materiale si culturale,

valorifica zestrea biologica, ofera situatii concrete de viata, modele de invata- re si experientiale, permitand transformarea si structurarea personalitatii copilului. Educatia, ca latura a mediului, intermediaza modul organizat, constient si dirijat de actiune asupra omului, inca de la nastere, pentru valorificarea poentialului sau biologic.

Referindu-ne, strict, la actul cantarii (individuale sau / si in grup) trebuie amintit faptul ca o buna receptare a muzicii ca melodie si / sau cantec, este in stransa legatura cu dezvoltarea psiho-fizica, datul nativ, mediul natural si educatia. Interesul pentru actul cantarii si audierii trebuie stimulat prin piese muzicale specifice, tinand cont de particularitatile de varsta si, nu in ultimul rand insotite de miscare, imagini, lecturi muzicale, desene,etc.

Dezvoltarea auzului se poate realiza la orele de educatie muzicala prin exercitii-joc de ghicire a vocii celor care il striga, diferentierea unor sunete de altele (sunete lungi, sunete scurte), imitarea si identificarea unor animale folosind onomatopeele (sasaitul sarpelui,cantatul cocosului,mieunatul,etc) precum si imitarea unor fenomene din natura (vantul,ploaia,tunetul,etc).

Capacitatile de a auzi,a asculta,a percepe si a reda sunetele muzicale indica nivelul de experienta al fiecarui scolar si atitudinea lui fata de feno-menul muzical.Aceasta etapa de recunoastere a sunetelor,de imitare sau

redare a lor este inclusa perioadei prenotatiei,numita si oral-intuitiva.

In aceasta etapa activitatea de baza este cantarea vocala cu sau

fara acompaniament instrumental. Se pot folosi cu succes jucariile muzi-cale realizate chiar de scolarii mici, la orele de abilitati practice,imbinandu-

se, astfel, utilul cu placutul . Calitatea sunetului muzical are un rol hotara- tor in captarea atentiei si antrenarea elevilor mici in activitatile de educatie

muzicala; tonalitatea, ritmul, nuanta, intensitatea, iata cateva aspecte ce pot influenta capacitatea de receptare a muzicii.

Un alt aspect in realizarea actului de cultura si educatie il constituie

ambianta, starea psihica a fiecarui scolar.Muzica are capacitatea de a sti- mula , de a provoca, de a crea stari, imagini, senzatii.

In perioada prenotatiei scolarul mic asteapta aprecieri verbale si re compense simbolice. Activitatile antrenante stimuleaza atentia si implicit creste gradul de receptare. Cele mai indragite lucrari muzicale sunt cele care implica gestica ,mimica si jocul de rol. Decorurile si alte materiale auxiliare fac din micii scolari de 6-9 ani adevarati mici actori sau interpreti de opereta. Repertoriul de cantece este direct implicat in capacitatea de receptare a muzicii si trebuie ales in functie de particularitatile de varsta, pentru a fi corect inteles atat mesajul cat si reproducerea melodiei cat mai aproape de linia melodica initiala.

Cele mai agreabile cantece sunt acelea care ,,descriu,,obiceiuri si tradi-

tii (Colinde), momente din cele patru anotimuri, cantecele de drumetie, des- crierea unor elemente din natura (animale si plante, peisaje, fenomene ale naturii).

Cantecele care includ miscari sunt la fel de indragite , iar capacitatea de receptare a muzicii este atinsa la un nivel mult mai ridicat. Procesele psihice precum atentia si memoria antreneaza vointa fara de care nu se poate pro-duce un act cultural complet. Dornici sa fie apreciati, scolarii mici vor depu- ne eforturi deosebite sa retina versurile si sa redea melodia.Simtul competi-tional are cote maxime in aceasta perioada.

Deloc de neglijat este starea copilului care, ca si adultul, poate avea sau

nu o anume dispozitie.,,Melodia are o influenta maxima asupra ascultatoru- lui.Odata cu perceperea melodiei, toate structurile analizatorului acustic sunt implicate in aparitia emotiei ca fenomen psihic”.

Se considera ca nu exista copii insensibili la muzica sau lipsiti de ritmi – citate,aceasta nefiind dependenta de varsta celor care o practic

In receptarea muzicii elementul central este psihicul care se ,,bazeaza” pe prelucrarea ,la nivelul creierului,a informatiilor transmise de catre ureche (corect

sau deformat) . S-a apreciat ca exista la nivelul creierului ,,retele neuronale”care analizeaza principalele elemente structurale ale muzicii, fara de care nu se poate

vorbi de receptare, astfel:pentru analiza inaltimii (frecventei)sunetului se presupu-

ne a fi emisfera cerebrala stanga, loc unde se interpreteaza succesiunea cuvintelor,decodificand limbajul. Este considerat a fi centrul vorbirii.Emisfera cerebrala dreapta ,sau cortexul auditiv drept, este,,depozitul” functiilor limbajului si perceptia muzicii doar ca melodie si timbru.

S-a constatat o analogie profunda intre structura gandirii verbale si structu-

ra gandirii muzicale, iar punctul de pornire in intelegerea muzicii receptate este dat de procesul memoriei auditive care permite recunoasterea elementelor de limbaj muzical. Pentru a recepta muzica trebuie mai intai ca ascultatorul sa fie interesat si fara a avea o ureche,,perfecta,, dar suficient de buna pentru a putea reproduce corect o melodie.

Muzica poate schimba o stare, o dispozitie in mod favorabil, iar con -luzia care rezulta este ca solicitarile creierului depind de tipul muzicii , de temperamentul ascultatorului, ambianta, experienta ,educatie ,etc

Cantecul si jocul muzical reprezinta o atractie deosebita la copii,este chiar o

necesitate biopsihica fara de care conturarea personalitatii s-ar simti stirbita, la fel relatiile interumane, ar fi mult mai sarace, distante sau conventionale.



25

II.3 FINALITATI SI CONTINUTURI SPECIFICE DOMENIULUI ,,ELEMENTE DE

CULTURA MUZICALA “

Muzica, privita ca obiect de invatamant, se desfasoara conform programei

de specialitate,continuturile, scopurile si sarcinile instructiv-educative fiind intre-

gite de auditiile muzicale prin diferite mijoace directe sau indirecte (concerte, cantare corala scolara, auditii, spectacole coregrafice) toate contribuind la formarea de priceperi si deprinderi care nuanteaza pesonalitatea scolarului.

Obiectul ,,muzica”are menirea sa indrume generatiile tinere spre cunoaste –rea si practicarea creatiei si interpretarii muzicale la un nivel estetic elevat,stimu –landu-le spiritul creativ. Metodologia contemporana vizeaza realizarea educatiei

muzicale prin intermediul cantului vocal (individual si colectiv), prin intermediul

miscarilor coregrafice (dans popular si clasic) si nu in ultimul rand prin interme –

diul instrumentelor muzicale (individual si colectiv). Dintre toate, insa, cel mai

expresiv,,instrument” este vocea umana datorita simplitatii,accesibilitatii si universalitatii, capabila sa atraga masele de copii prescolari si scolari mici.

Ca arta, muzica ,,raspunde unor nevoi reale pe care le simte orice persoana

de a-si lamuri unele idei , de a-si motiva unele comportamente si de a-si fundamenta unele atitudini,sugerand,explicand,valorificand sau problematizand”.

Educatia muzicala,ca proces complex si unitar ce se desfasoara stadial, are

ca scop dezvoltarea sensibilitatii estetice a elevilor, a capacitatilor de exprimare si

receptare muzicala prin activitati practice de cant si prin auditii muzicale, exclusiv in perioada prenotatiei, pornind de la premiza ca in aceasta etapa natura psihica a copilului vibreaza, inainte de toate, la faptele sonore ale muzicii si nu la simbolurile grafice de notatie –pe care nici nu le intelege.

Finalitatile specifice educatiei muzicale se regasesc in curriculum-ul de edu-catie muzicala si se reflecta in in programa scolara prin obiectivele cadru-care vi- zeaza valorificarea in practica muzicala vocala si instrumentala a elementelor de limbaj muzica si exprimarea prin muzica, si obiective de referinta-prin intermediul carora se urmareste dezvoltarea unor capacitati de intelegere a elementelor de limbaj muzical (ritmul, melodia, armonia), formarea si dezvoltarea deprinderilor de interpretare vocala corecta si expresiva dupa auz si implicit dezvoltarea vocii si a auzului muzical prin activitati practice.

Dezvoltarea interesului copiilor pentru muzica se produce aproape firesc si

s-a constatat o imbinare deosebita intre sensibilitatea copiilor si forta emotionala a muzicii, ambele alternand rolul de cauza-efect.

,,Materia prima,, folosita in muzica este sunetul care este perceput de auzul

fiziologic, fara de care invatarea muzicii, a perceperii vibratiilor sonore este absolut imposibila.Auzul muzical are la baza auzul fiziologic si se formeaza prin

perfectionarea si specializarea acestuia prin activitati specifice precum:audierea

sunetelor, reproducerea temei ascultate si recunoasterea acesteia in cadrul altor te-

me. Auzul muzical are si el mai multe,,forme,,: absolut, relativ, melodic si intern.

Oricare ar fi forma auzului muzical, daca ne dorim accesul spre universul

muzicii ,trebuie intreprinsa practica muzicala, aceasta reprezentand ,,activitatea

centrala pe care se bazeaza intregul proces de educatie muzicala, punctul de plecare pentru toate achizitiile ulterioare de ordin senzorial, sensibil sau cognitiv”

Cea mai simpla si naturala forma de practicare a muzicii este cantarea voca-

la.Daca celorlalte discipline de invatamant le apartine vorbirea, cantarea este o forma specifica si exclusiva a muzicii.

Pentru o buna dezvoltare a vocii , invatatorul / institutorul trebuie sa faca

permanent recomandari de igiena si dozare a efortului vocal : aerisirea clasei,temperatura intre 16-20 grade, evitarea tipatului sau cantatul prea tare in ora de muzica.

Este absolut necesar afectuarea de exercitii de cultura vocala pentru,,incalzirea,, si dezvoltarea vocii.

Ca o concluzie: in perioada prenotatiei activitatea de baza trebuie sa fie vo-

cal-auditiva, asigurand dezvoltarea si intretinerea vocii, ca prim instrument la indemana tuturor copiilor. Activitatea muzicala este centrata pe anumite piese muzicale in care se recunosc problemele de limbaj muzical prevazute in programa.

Cunostintele ,priceperile si deprinderile se materializeaza prin contactul nemijlocit cu valorile muzicale universale si nationale, prin studierea, audierea si asimilarea, pe cat posibil, a acestor creatii.

Departe de a fi un divertisment sau numai o cale de sensibilizare a copiilor,

educatia muzicala urmareste dezvoltarea sensibilitatii fata de arta sunetelor,formarea gustului estetic si punerea bazelor educarii capacitatilor muzicale specifice.

Prin aportul educatiei muzicale se dezvolta capacitatile cognitive, afective si aptitudinale, cu caracter psiho-motor, de relationare interpersonala (sentimente de respect, colaborarea cu colegii) si de integrare sociala.

Nu mai este o noutate faptul ca muzica –aceasta arta a sunetelor- produce

puternice emotii artistice, care influenteaza comartimentul temperamental, dar,i n

acelasi timp, realizeaza,,punti,,de legatura cu toate compartimentele personalitatii

umane, ca este un minunat intermediar al transferului de impulsuri, energii, dar si

sugestii privind modelarea, formarea si cizelarea intregului complex psihic uman.

In acest fel, muzica isi aduce aportul la imbogatirea continutului temperamentului care, la randu-i, este un stimulator al inteligentei .

Constitutia umana- ca totalitate a caracteristicilor psihice si fizice, rezultate

din calitati ereditare si influentate de mediul inconjurator, se afla si ea sub influenta muzicii si in conditii normale se afla in echilibru si armonie.

Disciplina prin excelenta practica, muzica face parte din preocuparile maiestriei artistice. Ceea ce se invata prin exercitii practice , se fixeaza logic pentru multa vreme, iar prin exersarea si practicarea muzicii sunt antrenate si cultivate principalele operatii ale gandirii precum analiza si sinteza, comparatia, asocierea si disocierea ,generalizarea, abstractizarea si concretizarea.

Muzica devine, astfel, un pretios ajutor pentru scolarii mici prin actiunea de

transfer, cand formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor participa dinamic la amplificarea si desavarsirea scris-cititului. Astfel,,,exercitiile destinate cultivarii vocii si auzului au ca scop omogenizarea si intinderea glasului, perfectionarea auzului muzical si a sensibilitatii ritmice-practicate prioritar sub forma jocurilor creative (la clasa I), participa la nuantarea simtului melodicitatii limbii si a ritmicitatii ei autentice”.

Rolul si finalitatile educatiei muzicale au,asadar,in vedere influentarea per-

sonalitatii scolarului mic, actioneaza dinamic asupra temperamentului care, la randu-i antreneaza inteligenta si caracterul, intregeste comportamentul cu acele calitati purtatoare de energii transformatoare-date de atentia distributiva (pozitia corecta de cant, pastrarea tempou-lui si a masurii), imaginatia (stradania de a intelege mesajul muzicii ), memoria (exercitii de retinere si redare a melodiei si randurilor muzicale, afectivitatea si ,fireste, creativitatea.

CAPITOLUL III

AUDITIA MUZICALA- MIJLOC DE DEZVOLTARE A CAPACITATII

DE RECEPTARE A MUZICII

III.1.METODICA ACTIVITATII DE AUDIERE A MUZICII

Educatia muzicala a secolului XXI-. pune accentul pe cultivarea sensibilita- tii copilului,pe dezvoltarea laturii estetice si pe bucuria ce ar trebui sa o provoace

practicarea muzicii.

Noul curriculum pune accentul pe importanta activitatilor concrete, a jocului si a miscarii, a obiectelor si instrumentelor care produc diverse sunete, in vederea receptarii muzicii si pentru exprimarea prin muzica.Componenta de baza a educatiei artistice in scoala primara, educatia muzicala dispune de valente formative multiple, vizand toate resorturile personalitatii umane, atat pe cele afective cat si pe cele psihomotrice si intelectuale.

Disciplina prin care elevii se familiarizeaza cu veritabilele valori ale artei

muzicale este lectia de muzica.Ora de educatie muzicala ca parte a Invatamantului Educational se axeaza pe bazele abordarii muzicii pe genuri muzicale, si a unui repertoriu reprezentativ pentru istoria muzicii romanesti si universale, selectionand continuturile de valoare artistica, astfel ca :

1 - elementele teoretice sa fie reduse la strictul necesar interpretarii si receptarii muzicii, orele de educatie muzicala sa fie concretizate in lectii de arta;

2 - crearea de motivatii si atitudini pentru cunoasterea frumosului artistic si combaterea elementelor de kitsch, surogate ale artei romanesti aparute de-a lungul timpului pana in prezent;

3 - dezvoltarea vietii afective a elevilor, desteptarea puterilor creatoare, cu contributii benefice in dezvoltarea personalitatii lor prin caracterul dinamic, deschis al educatiei muzicale si racordari in viata sociala si culturala.

Din punct de vedere al educatiei muzicale, disciplina Muzica nu poate fi

conceputa decat ca o promovare a valorilor autentice cu valente estetice, morale si

educative, in jurul acestora concentrandu-se intreaga activitate a institutorului si a elevilor.

Mijloacele de educatie muzicala sunt elementele prin care se realizeaza

educatia muzicala , iar acest fenomen are loc doar prin intermediul cantecelor,

pieselor muzicale integrale sau fragmentale propuse elevilor, exemplele muzicale alese si intrepretate de catre institutor/invatator dar mai ales rolul important al auditiei muzicale.

Selectarea lucrarilor muzicale sa face dupa anumite criterii ,

precum accesibilitatea continutului (in functie de particularitatile de varsta , aptitudini ca vocea, ambitus, auz, memorie,simt ritmic), cerintele programei (obiectivele cadru si de referinta), nivelul si orizontul elevilor cu care se lucreaza, echilibru intre usor si greu, evitandu-se extremele care produc monotonie si lipsa de progres, valoarea educativa si estetica a pieselor, dezvoltand respect fata de valorile spirituale si gustul pentru frumos, cantece cu texte ce ofera cultivarea sensibilitatii, imaginatiei si capacitatea de a aprecia frumusetea lucrarilor nationale si universale.

Respectandu-se aceste cerinte se pot forma deprinderi de ascultare si mai apoi de redare a cantecelor, scolarii mici demonstrand capacitatile de receptare a

muzicii in urma auditiilor.

Cantecul - trebuie sa fie utilizabil si dincolo de perimetrul orelor de educatie

muzicala, in cadrul unor zile istorice (Ziua Nationala, Ziua Eroilor etc), a unor sarbatori religioase (Nasterea Domnului, Prohodul si Invierea Domnului,s.a.), comemorari cuturale, evenimente scolare, etc.

Piesele selectate - trebuie sa indeplineasca nu numai ceritele teoretice ci, asa cum am mentionat anterior, sa aiba valente: 

- axiologice(folclor valoros in educatie) ;

- estetice (lucrari cu incarcatura artistica deosebita) ;

- psihologice (cantecele invatate sa urmareasca functiile psihologice si sa ofere ocazii pentru afirmarea aptitudinilor si talentelor) ;

- morale (continutul sa duca la dezvoltarea simtului social , al responsabilitatii si cultivarea sentimentelor morale);

- educative (repertoriul sa aibe valente educationale multiple, prin dezvoltarea unor capacitati si aptitudini necesare implinirii personalitatii elevilor, dezvoltarea atentiei si receptivitatii precum si a memoriei muzicale prin piese muzicale care fac legatura cu mediul familial si social);

-didactice ( piese muzicale care ilustreaza cel mai bine, concret si clar continutul propus, piese accesibile usor de insutit si de audiat).

Cultura unui popor se face cu predilectie prin si cu ajutorul artei in asamblul

ei familiarizarea cu adevaratele valoriale artei muzicale, elevul, situandu-se in centrul activitatii didactice .

Scoala in asamblul ei, promoveaza gustul pentru cele mai reusite valori

umane, pentru amplificarea pe scara larga a adevaratelor valori umane, atitudini estetice, fata de realitatea in care traim si arta muzicala, ca parte intrinseca a

educatiei muzicale, in ansamblul ei.

Pentru realizarea unei auditii eficiente trebuie respectate anumite momente: captarea atentiei scolarului mic- printr-o scurta povestioara sau prin ,,interpretarea,, unei imagini care ar conduce la tema auditiei din ora respectiva.

Se stie ca la aceasta varsta scolarul mic face (inca) asocierea imaginilor cu alte informatii .Se creeaza starea afectiva si se realizeaza astfel puntea de legatura cu noua tema, orientandu-se gandirea copilului spre problemele ce urmeaza a fi rezolvate.

Dupa aceste demersuri didactice se mentioneaza cateva elemente ce trebuie

urmarite in timpul auditiei si se procedeaza cu auditia propriu-zisa care, ideal ar fi, sa se desfasoare intr-un cadru optim, in sala de muzica.Cu siguranta, realizarea temei ar fi mai eficienta daca exista posibilitatea unui sistem audi-video in scoala.

Cantarea practica si auditia muzicala, raman principalele mijloace peda -

gogice pentru formarea la elevi a capacitatii de intelegere, percepere si de indra -

gire a muzicii, ca fenomen cultural si totodata ca factor de comunicare umana.

Practica muzicala propriu-zisa si auditia muzicala, familiarizeaza elevii cu

marile valori ale artei muzicale, populare, culte, religioase si laice romanesti cat si

cu valorile universale justificad astfel intelegerea si insusirea acesteia.

Cantecul si auditia muzicala - asigura dezvoltarea capacitatii de descifrare a

mesajelor umaniste ale muzicii si insusirea adevaratelor valori artistice, contribu- ind la indrumarea gustului estetic al nostru, al tuturor.

Se asteapta ,dupa auditie, impresii si trairi generate de aceasta.Invatatorul dirijeaza conversatia, urmarind reactiile elevilor, nivelul de dezvoltare a capacita- tilor de receptare a muzicii, cat si posibilitatea verbalizarii trairilor acestora.Se poate realizeaza ,astfel,feed-back-ul si , in acelasi timp, este momentul in care copiii isi pot comunica ,,descoperirile,, legate de ceea ce li s-a propus si ceea ce au aflat, intervenind elementele subiective ale perceptiei.

Aprecierea lucrarii audiate poate prezenta forme variate si de aceea este ne-cesara formarea deprinderilor copiilor de a fi toleranti prin acceptarea parerilor- mai mult sau mai putin originale- ale celorlalti copii.

Prin reaudierea piesei se realizeaza ,,intoarcerea,, de la rational la emotional,

la continutul propriu-zis al lucrarii audiate, perceptia fiind sporita, in aceasta faza,de elemente suplimentare relevate la comentarea ei.

In perioada prenotatiei auditia se poate desfasura liber in ceea ce priveste

comportamentul .Ei sunt tentati sa se apropie de sursa sonora, sa vorbeasca si sa se miste. Din acest motiv institutorul trebuie sa capteze atentia chiar prin proble -

matizare:,,Daca as fi pictor ce as picta ascultand piesa aceasta?,, ,sau: ,,Daca as fi dirijor cum as dirija?,,etc.

Auditia muzicala se poate utiliza in orice moment al lectiei de educatie mu-

zicala, poate inlocui sau precede interpretarea-model a unui cantec ce urmeaza a fi insusit dupa auz.

Fixarea insusirii unui cantec se poate face cu succes tot prin auditie sau, dupa insusirea cantecului, se poate audia altul ,cu acelasi continut, pentru stabilirea asemanarilor.

31

In concluzie,auditia nu este o anexa la sfarsitul orei de muzica,iar tim-

pul alocat este variabil, intre 3 -10 minute, dar se poate extinde progresiv, printr-un consecvent ,,antrenament” al copiilor. Pentru asigurarea caracterului de,,spectacol”,auditia ar trebui sa fie surpriza pentru scolari.

Repertoriul de cantece destinat auditiilor muzicale trebuie sa se regaseasca in repertoriul recomandat de Programa pentru educatie muzicala, potrivit nivelului de receptare al copiilor.Un material educativ si atragator pentru copii consta in cantecele populare romanesti, cantece din repertoriul ocazional ,cum ar fi Colindele si jocurile instrumentale precum Hora si Sarba.

Deosebit de captivante si antrenante sunt concursurile care au ca obiectiv

recunoasterea instrumentelor, a denumirii cantecelor si recunoasterea unor tempo-uri. Daca auditiilor muzicale li se asigura continuitate cat si imbogatire calitativa

si progresiva a materialului muzical audiat, treptat, se poate trece la audierea unor

lucrari vocale si instrumentale mai complexe precum: fragmente din opere si ope-

rete, dansuri clasice,suite instrumentale.

Este de retinut faptul ca valoarea artistica si educativa a pieselor audiate conditioneaza mentinerea atentiei si interesul copiilor pentru acest tip de activitate.

La fel de importante sunt mijloacele de realizare a auditiei :casete audio,CD-uri cu piese muzicale selectate ,Cd-uri si DVD-uri audio-video, acestea din urma prezentand avantajul de a ,,concura,,cu grupul vocal sau coristii,,din filmulet”.Vizionarea unor astfel de interpretari ale pieselor muzicale dau scolarilor si posibilitatea de a se autoevalua si compara cu cei audiati (ei insisi fiind inregistrati).

Voi enumera cateva piese propuse pentru repertoriul auditiilor muzicale:

Colinde

Cantece din folclorul copiilor

Cantece despre anotimpuri

Cantece de leagan (W.A.Mozart si J.Brhams)

Raposodia romana nr 1 si 2

Cantece pentru copii

Valsuri,J.Strauss

Anotimpurile,A.Vivaldi

Frumoasa din padurea adormita,P.I Ceaikovski

Muzica din folclorul zonal

Cantece haiducesti

Cantece de joc



.Badea,Elena-Caracterizarea dinamica a copilului si adolescentului,E.D.P.,Bucuresti,1993,

pp.52/53;57/58;62

9

P.,Golu;M.,Zlate;E.,Veza- Psihologia copilului,E.D.P.,Bucuresti,1994,p.107

12

I.,Nicola – Tratat de pedagogie scolara,E.D.P.,Bucuresti,1996,p.106

I.,Nicola – Tratat de pedagogie scolara,Editura Aramis,Bucuresti,2000.p.105

13

Dragu,Anca,Cristea,Sorin –Psihologie si pedagogie scolara,Ovidius University Press,Constanta

2002,p.44

15

Dumitru,Salade;Rodica,Ciurea –Educatia prin arta si literature,E.D.P.,Bucuresti,2001,p.17

17

Vasile,Vasile –Curs de Metodica educatiei muzicale,Universitatea Nationala de Muzica,

Bucuresti,2002,p.10

19

Vasile,Vasile –Curs de Metodica educatiei musicale,Universitatea Nationala de Muzica,

Bucuresti,2002,p.4

20

Csire,Iosif- Educatia muzicala din perspective creativitatii(curs),Universitatea de Muzica,

Bucuresti,1998,pp.18-19

22

Plozza,Luban,Boris;Iamandescu,Bradu,Ioan –Dimensiunile psihologice ale muzicii.

.Introducere in meloterapie,Editura Romcartexim,Bucuresti,1997,p.17

24

Dumitru,Salade;Rodica,Ciurea –Educatia prin arta si literature,E.D.P.,Bucuresti,1973,p.17 P

Georgeta,Aldea; Gabriela Munteanu –Didactica educatiei muzicale in invatamantul primar,

E.D.P.,Bucuresti,2001,p.61

27

Csire,Iosif –Educatia muzicala din perspective creativitatii (curs),Universitatea de Muzica

Bucuresti,1998,p.44

28






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5043
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site