Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Dacia Literara

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Dacia Literara

3.1 Anul 1840, evocat de Grigore Alexandrescu in cunoscuta sa poezie, a debutat cu un eveniment de o deosebita importanta pentru evolutia ulterioara a limbii si literaturii romane: la „30 ghenarie”, Mihail Kogalniceanu semna la Iasi cunoscuta „Introductie” la revista „Dacia literara”.

Editorul deschide articolul-program, prin a elogia meritele predecesorilor:”La anul 1817,dl.Racocea,c.c. translator romanesc in Lemberg, publica prospectul unei foi periodice ce era sa iasa pentru intaiasi data in limba romaneasca. Planul sau nu se aduce in implinire. La anul 1821,dl. Z.Carcalechi, in Buda cerca pentru a doua oara o asemenea intreprindere, dar si aceasta fu in zadar. In sfarsit, la 1827, dl. I.Eliad vru si ar fi putut, pe o scara mult mai mare, sa ispraveasca aceea ce Racocea si Carcalechi nu putura face. Ocarmuirea de atunci a Tarii Romanesti nu-i dadu voia trebuincioasa. Asa, putinii barbati care pe atuncea binevoia a se mai indeletnici inca cu literatura nationala pierdura nadejdea de a vedea vreodata gazete romanesti. Numai doi oameni nu pierdura curajul, ci asteptara toate de la vreme si de la imprejurari. Acestii fura dl aga Asachi si dl I. Eliad; unul in Moldavia, altul in Valahia pastrau in inima lor focul luminator al stiintelor. Asteptarea lor nu fu inselata. Imprejurari cunoscute de toti le venira intru ajutor. Asa, la 1 iunie 1829 in Iasi, Albina Romaneasca vazu lumina zilei pentru intaiasi data. Putin dupa ea se arata si Curierul Romanesc in Bucuresti[…].Dupa Albina si dupa Curier, multe alte gazete romanesti s-au publicat in deosebitele trei mari provincii ale vechii Dacii. Asa, in putina vreme, am vazut in Valahia: Muzeul national, Gazeta teatrului, Curiozul, Romania, Pamanteanul, Mozaicul, Curierul de ambe sexe, Vestitorul bisericesc, Cantorul de avis; in Moldova: Alauta romaneasca, Foaia sateasca, Oziris; in Ardeal: Foaia Duminicii, Gazeta de Transilvania si Foaia inimii. Unele dintr-insele, adica acele care au avut un inceput mai statornic, traiesc si astazi; celelalte au pierit sau din nepasarea lor, sau din vina altora. Cele mai bune foi ce avem astazi sunt: Curierul romanesc, sub redactia dlui I. Eliad, Foaia inimii a dlui Barit si Albina romaneasca, care, in anul acesta mai ales, au dobandit imbunatatiri simtitoare.”

Kogalniceanu sugera, insa, si cele doua laturi negative ale publicatiilor amintite:faptul ca acorda prea putina atentie problemelor de literatura, prin urmare, ca nu antreneaza spiritele in sfera culturii si a dezbaterii de idei, pe de alta parte ca sufera de o „colora locala prea pronuntata, cu alte vorbe, ca sunt mai mult provinciale decat romanesti.”





Dacia isi propunea sa mearga mai departe pe drumul deschis, dar asumandu-si, in mod ferm, dubla sarcina de a se indeletnici „numai” cu literatura nationala si de a publica „productiile romanesti”, fie din orice parte a Daciei cu conditia sa fie „bune”.

Cele patru puncte ale articolului-program sunt:

1.intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiu estetic:” Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana.”

2.afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literaturii romane: ”talul nostru este realizarea dorintei ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti.”

3.Combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre:„Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura. Mai in toate zilele ies de sub teasc carti in limba romaneasca. Dar ce folos! ca sunt numai traductii din alte limbi si inca si acele de-ar fi bune. Traductiile insa nu fac o literatura.” Cu toata aparenta exclusivista, punctul acesta nu trebuie interpretat drept o condamnare a politicii de asimilare a culturii europene. Dupa cum va explica tot in coloanele „Daciei”,intr-un numar ulterior, Kogalniceanu era impotriva abuzurilor, nu a principiului insusi, combatea superficialitatea si maimutarirea Apusului, nu preluarea cartilor si a ideilor folositoare



4.Promovarea unei literaturii originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul national si cu estetica romaneasca:”Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.”

Desi, in aceste randuri, nu e utilizat cuvantul „folclor”, Kogalniceanu avea in vedere, printre sursele de inspiratie, si creatia populara. Trebuie notat ca, indreptand atentia spre mediul local, spre aspectele particulare si specifice ale realitatii romanesti, „Dacia literara” deschidea perspectiva unei literaturi intemeiate pe observatie, cultivand „adevarul” si „naturalul”- indrumare binevenita intr-un climat de sentimentalism romantic excesiv.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 665
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site