Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Miron Costin

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Miron Costin





Miron Costin este o personalitate remarcabila a culturii romane vechi , un reprezentatnt de frunte al Renasterii romanesti din secolul al XVII-lea , in Moldova , om politic si diplomat subtil, istoric erudit si scriitor de talent .Desi a trait intr-o perioada tulbure, cand Moldova era tot mai mult sfasiata de lupte interne pentru putere, Miron Costin a gasit ragazul sa scrie o opera de mare valoare stiintifica si artistica, izvorata din dragostea pentru oamnei, pentru compatriotii sai si pentru tara.

S-a nascut in 1633, ca fiu al hatmanului Ioan Costinsi al Saftei.La fel cu Nistor Ureche , tatal cronicarului ,si Ioan Costin este boier moldovean si nobil polonez, imprejurare care ii favorizeaza lui Miron studii la colegiile iezuite dinBar si Camenita.Dupa primii 20 de ani ai vietii traiti exclusiv in Polonia, vine in Moldova, in 1653, sub domia lui Vasile Lupu,si-si incepe ucenicia de viitor demintar pe langa visternicul Iordache Cantacuzino.

Isi incepe cariera politica in 1657, cand e numit sulger de catre domnul Gheorghe Stefan . E paharnic in 1659, apoi parcalab . In 1664 , Istratie Dabija-vodaii acorda rangul de mare comis ;Ilias Alexandru il inalta la cel de vornic al Tarii de Sus, in 1667, pentru ca Gheorghe Duca sa-l numeasca vornic in Tara de Jos(1669).

O latura importanta a activitatii politice a lui Miron Costin o reprezinta diplomatia .Prima misiune diplomatica o primeste din partea lui Vasile Lupu , care il trimite sa obtina ajutor din partea starostelui de Camenita impotriva lui Gheorghe Stefan. In1657. Gheorghe Stefan il trimite inTara Romaneasca, la Constantin Serban Basarab pentru a negocia o intelegere impotriva turcilor. In 1661,Istratie Dabjia il trimite sol la regele Poloniei, Ion Cazimir. Ca nobil polonez, Miron Costin are stranse relatii cu hatmanul Ioan Sobieski , ceea ce-l determina pe domnitorul Stefan Petriceicu sa-l trimta in solie la acesta.

Revenit in Moldova sub domnia lui Constantin Cantemir, Miron Costin este cu acesta, o buna bucata de vreme, in relatii excelente.Cade insa victima intrigilor tesute de familiile feudale si ambitiei de domnie a fratelui sau Verlicico.Acesta este decapitat si, in decembrie 1691, Miron Costin acea aceiasi soarta :decapitat langa Roman, fara a i se acorda posibilitatea sa se dezvinovateasca in fata lui Constantin Cantemir , atatl lui Dimitrie Cantemir.

Alaturi de Letopisetul Tari Moldovei, care continua cronica lui Grigore Ureche de la 1594 pana la 1661, Miron Costin este autorul si al altor lucrari din domeniile istoriei si ale literaturii. Trei dintre acestea (Cronica Tari Moldovei si Munteniei, scrisa in limba polona in1677 ; Istoria in versuri polone despre Tara Moldovei si Munteniei, in versur-1684 si De neamul moldovenilor din ce tara au iesit starmosii lor, pregatita indelung si scrisa, se pare , in ultimii ani ai vietii) au o finalitate comuna : demonstararea unitatii de origine , de limba si de cultura a poporului roman din provinciile locuite de acesta. In primele doua , una in proza si alta un poem de 750 versuri, datele privind geografia Tarilor Romane, cu sistemul adiministrativ , precum si cele etnografice, privind portul si obiceiurile romanilor sunt mai bogate, fiind destinate unor straini, pentru care aceste lucruri trebuia sa slujeasca drept ghid si sa trezeasca interesul pentru poporul roman in contextul politic al vremii.

In cea de-a treia ,De neamul moldovenilor…, scrisa in romaneste datele din aceasta categorie diminueaza in favoarea celor de geografie istorica, pentru ca moldovenii, compatriotii sai, carora le era dedicata, sa inteleaga cu usurinta etnogeneza romaneasca. Argumentului filologic in sprijinul originii romane a romanilor , dezvoltat dupa Grigore Ureche in cronicile poloneze, i se adauga alte trei categorii de argumente : arheologice (valul lui Traian, inscriptii pe piatra, cetati vechi , monede etc.), etnografice (port , ceremonia ospatului, a inmormantarii, similare cu ale romanilor) si folclorice.

Alaturi de aceste lucruri trebuie amintite inca doua in versuri, in limba roman :un poem filosofic, Viata lumii, cuprinzand 130 de versuri , si unscurt poem de 28 de versuri inspirat de Psaltire si intitulat Stihuri impotriva zavistei, care urmareste sa moralizeze , in directia intelegerii dintre oamnei, pe boierii moldoveni in primul rand , care slabeau si sfasiau tara prin certurile si intrigile dintre ei.



Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron voda incoace , de unde este parasit de Ureche cornicul de Tara de Giosu, scosu de Miron Costinvornicul de Tara de giosu in orasu in Iasi, in anul de la zidirea lumiei 7183, iara de la nasterea Mantuitorului lumii, iisus Hristos, 1675… este lucrarea istorica principala a lui Miron Costin . Din titlu aflam ca el a fost scris cand cronicarul avea in jur de 40 de ani , iar din Predeslovie ca a avut intentia de a scrie istoria moldovei de la cap, ’’din dascalecatul ei cel dintai , carele au fost de Traian imparatul…’’, dar ca evenimentele vietii politice a tarii si cele ale vietii personale nu i-au ingaduit :’’ Cesosira asupra noastra cumplite aceste vremi de acum, de nu stam de scrisori, ce de griji si suspinuri . Si la acestu fel de scrisoare gandul slobodsi fara valuri trebuieste . Iara noi pravim cumplite vremi si cumpana mare pamantului si noaa’’.

Cronicarului i-a fost teama , care s-a dovedit indreptatita , ca nu va mai ajunge sa scrie ceea ce-i era mai familiar, adica evenimentele de la Aron voda inainte, ’’s anu sa treaca cu uitarea de unde este parasit’’ si atunci s-a grabit sa implineasca Letopisetul pe care nu apucase sa-l termine Ureche , dar promite ’’ca si letopiset intreg sa astepti de la noi de om avea dzile…’’.

Originea si intemeierea au fost pentru Costin , o adevarata obsesie stiintifica, semn ca , neputand sa scrie istoria de la traian incepand, sintetizeaza epoca nescrisa in sase versuri cu care incheie Predeslovia :

’’Neamul Tari Moldovei de unde sa traganeaza ?

Din tarile Ramului, tot omul sa credza.

Traian intaiu, imparatul, supuind pre dahii

Dragos apoi in moldoveni premenindu vlahi

Marator este Troianul, santul in tara moastra

Si Turnul-Saverinul, munteni, in tara voastra’’

Astfel expresia lui Ureche , ’’de la Ram ne tragem’’, parafrazeaza, devine un fel de moto al cronicii lui Costin.

Ca si Grigore Ureche , Costin are doua categorii de surse, una interna, alta externa. Deosebire consta insa in faptul ca sursa interna o reprezinta propia memorie, chiar daca pentru o scurta perioada de timp, si anume 1653 , anul venirii sale in tara , la varsta de 20 de ani , pe care-i petrcuse in Polonia, pana la 1661. Evident ca aceasta perioada ultima a etopisetului sau poate fi largita cu cativa ani, cronicarul putand    beneficia de amintirile boierilor batrani, printre care si acelea ale tatalui sau.

Pentru prima perioada, de cel putin o jumatate de secol insa, cronicarul nu dispune de nici o sursa interna , asa cum avusese Ureche la indemana ’’letopisetul moldovenescu’’ , al lui Eustratie Dragos logofatul in primul rand :’’Iara de la Aron voda scris nu sa afla , nici    de la altul ,nici de Ureche vornicul, ori ca l-au impiedicat datoriia oameneasca, moartea, care multe lucrui taie si sa sa obarseasca nu lasa, ori ca izvoadele lui au rasaritu, ce va hi mai scris de la Aron voda incoace’’.



In aceasta penurie de ’’izvoade’’ interne, miron costin apeleaza la surse externe , pe care le si enumera la inceputul cronicii. Cel mai intens valorificat este Paul Piasecki, episcop de Camenita si ’’Premislia’’,aici Costin gasind evenimentele politice ale Poloniei intre anii 1575 si 1648, cu referiri, firesti , si la tarile vecine.Apoi martinn Paskowski, de asemenea polonez, ungurul Toppeltin, a carui carte ,Origines et ocasus Transsylvanorum, Costin o traduce in romaneste : Istoria de Craia ungureasca, care cuprinde evenimentele din Transilvania in rastimpul 1541 pana la 1662.

Daca valoarea cronicii lui Ureche era in primul rand documentara, aceea alui Costin era in primul rand literara.

Nici Costin nu-si propune sa faca literatura, dar, in chip nativ, el are o mare si mai constanta acuitate in observarea caracterului uman, o perceptie concreta a lucrurilor si a intamplarilor.De aceea artei portretului, inaugurata de Ureche,Costin ii va adauga cu mult succes arta descrierii, indiferent de obiectul acesteia :armata, intamplari dramatice, catastrofe naturale , precum celebra invazie a lacustelor etc.

Domnia asupra careia se concentreaza toata atentia cronicarului este aceea alui Vasil Lupu, precum a lui Stefan cel Mare in letopisetul lui Grigore Ureche. Desi n-a fost martor decat spre sfarsitul primei domnii a lui Vasile Lupu, Costin reuseste sa extraga , din evenimemtele relatate de altii, esentialul si sa refaca cu mare arta cateva personaje memorabile : credulul Vasile Lupu, cu idealuri politice mai presus de puterile sale , vrand sa domneasca deopotriva in Moldova , Muntenia si Transilvania, este sacait de capriciul sau ginere, Timus, a carui nunta cu domnita Ruxandra, descrisa cu talent de miron Costin, ca deveni subiectul unui roman sadovenian : Nunta domnitei Ruxandra.

Letopisetul Tarii Moldovei fiind o scriere pregnant moralizatoare , autorul isi sustine invataturile, existente la tot pasul, prin aforisme scoase mai ales din Biblie : ’’precum dzice Isus Sirah : « Vai de aceia cetate, unde este domnul tanar » ’’, ’’dzice si Intelepciunea lui Solomon : « den rostul direptului izbucnete intelepciunea »’’.

Precum in cazul lui Grigore Ureche , manuscrisul autgraf al cronicii lui Costin nu ni s-a pastrat , dar copiile muntene sunt mult mai fidele si consideratiile asupra stilului lui Miron Costin nu comporta prea mari riscuri.

Observatia, de pilda , ca Miron Costin scrie sub influenta topicii latine este de ordinul evidentei , cu predicatul rasarind abia la sfarsitul frazei sau cu despartirea silita a atributului de substantiv sau a complementului de verbul regent, prin intercalarea altor parti de propozitie.

Totusi stilul lui Costin nu e strrain de influenta populara, vadita in folosirea unor expresii si a unor constructii de limba vorbita chiar in lucrari de inalta si obligatorie tinuta stiintifica , precum De neamul moldovenilor, care cuprinde sapte capitole , in care Miron Costin impleteste datele referitoare la italia si la Imperiul Roamn cu cele privind situatia Daciei in momentul cuceririi ei de catre Traian, astfel incat sa rezulte geneza poporului roman din contopirea dacilor cu romanii. Avand de combatut falsuri privitoare la etnogeneaza romaneasca , autorul imprima lucrarii un ton polemic , uneori vehement , dar intotdeauna demn.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1082
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site