Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Ecuatii de gradul al II-lea. Relatiile lui Viete

Matematica

+ Font mai mare | - Font mai mic




Ecuatii de gradul al II-lea. Relatiile lui Viete.

In mod traditional, acest capitol facea parte din programa clasei a VIII-a. Incepand cu anul scolar 1993-1994, a fost trecut la clasa a IX-a. Actualizarea corespunzatoare a manualelor s-a produs abia in 1999.

Continutul acestui capitol este urmatorul:




Formula de rezolvare a ecuatiei de gradul al doilea. Rezolvarea unor cazuri particulare;

Discutia naturii si semnelor radacinilor ecuatiei de gradul al II-lea cu coeficienti reali;

Relatiile lui Viete si cateva aplicatii: descompunerea trinomului de gradul al II-lea in factori etc.

Nu prezentam aici formula de rezolvare a ecuatiei de gradul al II-lea si nici relatiile lui Viete. Vom analiza insa cateva exercitii de mai multe tipuri. Deocamdata, vom discuta numai despre rezolvarea ecuatiei de gradul al II-lea in multimea numerelor reale.

Ex. 1. Fie numerele reale astfel incat . Sa se arate ca cel putin una dintre ecuatiile:

are radacinile reale.

Solutie. Sa presupunem prin absurd ca ambele ecuatii nu au radacini reale. Inseamna ca discriminantii ambelor ecuatii sunt negativi:

Rezulta . Utilizand relatia specificata in ipoteza si cele doua inegalitati, deducem ca:

, absurd. Rezulta ca, cel putin una din ecuatii are radacini reale.

Ex. 2. Sa se rezolve in R ecuatiile:

a)

b)

Solutie. a) Se observa ca, notand:

Ecuatia devine deci . Aceasta are radacinile .

Trebuie acum sa rezolvam ecuatiile:

.

Multimea solutiilor reale ale ecuatiei date este deci:

b) Inmultind cele doua trinoame de gradul al II-lea, obtinem o ecuatie de gradul al IV-lea relativ greu de rezolvat. Ideea este sa descompunem trinoamele in factori, grupand diferit factorii liniari rezultati. In general, daca avem o ecuatie de gradul al IV-lea de forma:

unde , aceasta se reduce la rezolvarea a trei ecuatii de gradul al II-lea.

Intr-adevar, ecuatia se scrie:

Se noteaza si obtinem rezolventa de gradul al II-lea:

cu solutiile . Ramane apoi sa rezolvam ecuatiile .

Sa revenim la ecuatia noastra. Observam ca si ca . Avem deci:

Se noteaza si se obtine rezolventa:

.

Raman de rezolvat ecuatiile de gradul al II-lea:

Multimea solutiilor reale ale ecuatiei date este deci:

Ex. 3. Daca sunt numere intregi impare, sa sa arate ca:

Utilizand eventual acest rezultat, sa se determine numarul intreg primstiind ca ecuatia admite radacini intregi.

Solutie. Presupunem ca ecuatia ar admite o radacina rationala, deci de forma (conditia ca sa fie prime intre ele exprima de fapt ideea ca fractia sa fie simplificata pana la forma ireductibila). Inlocuind in ecuatie si eliminand numitorii, gasim:

Avem urmatoarele posibilitati:

a) . In acest caz, numerele sunt pare, iar este impar. Suma celor trei este un numar impar, deci nu poate fi zero.

b) . Caz similar cu cel precedent.

c) ambele impare. In acest caz, toate numerele sunt impare. Suma lor este un numar impar, deci nu poate fi zero.

Cu aceasta, am epuizat toate posibilitatile (nu pot fi ambele pare, deoarece ar rezulta ). Rezulta ca ecuatia data nu admite radacini rationale.

Observatie. Rezultatul ramane valabil pentru orice ecuatie algebrica de grad par cu coeficientii numere intregi impare.

Sa trecem sa rezolvam si partea a doua (propusa la admitere in Facultatea de Matematica prin 1982). Pentru ca ecuatia sa poata avea radacini intregi, cel putin un coeficient trebuie sa fie par si acesta este . Pe de alta parte, numarul este prim, deci nu poate fi par decat daca . Incercand pe rand ambele valori, obtinem .

Ex. 4. Fie . Sa sa arate ca radacinile ecuatiei:

sunt reale. Sa se deduca de aici inegalitatea:

.

Solutie. Putem presupune (fara a restrange generalitatea) ca . Notam cu membrul stang al ecuatiei date. Se observa ca:

Functia fiind continua pe R, rezulta ca se anuleaza o data pe intervalul si inca o data pe intervalul , ceea ce demonstreaza ca radacinile ecuatiei date sunt reale.

Desfacem ecuatia sub forma:

si scriem conditia:

Ex. 5. Fie ecuatia cu radacinile . Sa se exprime in functie de si :

a)

b)

c) (in ipoteza ca ).

Solutie. Conform relatiilor lui Viete, avem

a)     Folosim relatiile:

b)     Avem:

c)     

Ex. 6. Fie radacinile ecuatiei . Sa se calculeze:

Solutie. Se observa ca radacinile ecuatiei date nu sunt reale. Determinarea lor (ca numere complexe) urmata de introducerea in expresie ar conduce la calcule greu de finalizat. Ideea de rezolvare este:

a)       sa tinem cont ca sunt radacinile ecuatiei date, adica . Rezulta:

b)       Expresia devine

In paranteza, se efectueaza aducerea la acelasi numitor si se finalizeaza calculele, tinand cont ca (relatiile Viete).



Rezulta:

Ex. 7. Se da ecuatia

a)     Pentru ce valori reale ale lui , ecuatia are radacini de semn contrar ?

b)     Sa se determine o relatie independenta de intre radacinile ecuatiei. Cu ajutorul acesteia, sa se determine valorile radacinilor egale.

Solutie. a) Se pun conditiile:

Rezulta sistemul:

b) Conform relatiilor lui Viete, avem:

Intre aceste doua relatii, trebuie eliminat . Pentru aceasta, scriem:

Aceasta este relatia cautata. Pentru determinarea radacinilor egale, inlocuim in relatie. Rezulta:

Intrucat exercitiul nu cere si valorile lui pentru care ecuatia are radacini egale, nu ne obosim sa le determinam.

Observatie. Multe exercitii cer discutia naturii si semnelor radacinilor ecuatiilor de gradul al doilea (bineinteles, fara a rezolva ecuatiile). Nu vom include in acest material exercitii de acest tip, dar prezentam tabelul care le faciliteaza rezolvarea.

Discutie

Imposibil ()

Imposibil (daca )

orice

orice



Am eliminat din tabel alte cazuri imposibile atunci cand .

Important. Nu trebuie uitat, atunci cand se efectueaza o discutie completa a unei ecuatii care depinde de parametri, cazul in care ecuatia degenereaza intr-o ecuatie de grad inferior. Bunaoara, ecuatia de la ex. 7 devine cu solutia unica pentru .

Ex. 8. a) Sa se formeze ecuatia de gradul al II-lea ale carei radacini verifica relatiile:

b) Sa se determine astfel incat

Solutie. a) Notam si sistemul de relatii date se scrie:

Dupa adunarea ecuatiilor, rezulta

Ecuatia cautata este

b) Conform exercitiului 5, avem:

Relatia data devine:

Ex. 9. a) Sa se determine astfel incat ecuatiile

sa admita o radacina comuna.

b) Sa se determine numerele intregi astfel incat ecuatiile:

si

sa fie echivalente (adica sa admita aceleasi radacini).

Solutie. a) Cand se cere ca doua ecuatii de gradul al II-lea sa admita o singura radacina comuna, se procedeaza astfel:

se noteaza radacina comuna cu si se scrie ca verifica ambele ecuatii;

se elimina intre cele doua ecuatii, determinand expresia lui ;

se inlocuieste intr-una dintre ecuatii pentru a determina parametrul implicat.

In cazul nostru, avem:

Dupa adunarea ecuatiilor, rezulta . Daca , obtinem 0=12, care este o propozitie falsa. In concluzie . Se inlocuieste aceasta valoare in prima ecuatie:

Pentru , radacina comuna este . Este recomandat sa efectuati verificarea prin rezolvarea efectiva a celor doua ecuatii.

b) Altfel stau lucrurile cu cazul ecuatiilor echivalente. Pentru ca doua ecuatii:

sa fie echivalente, coeficientii lor trebuie sa fie proportionali:

.

In cazul nostru, rezulta:

Avem deci:

Lucrand ceva la a doua ecuatie, se obtine o identitate. Asadar, singura relatie ramasa intre cei doi parametri este . Cum , rezulta ca

Calculam valorile corespunzatoare pentru si scriem multimea perechilor ce verifica proprietatea din enunt:

Observatie. Nu am pus conditia , nicaieri nefiind specificat ca ecuatiile trebuie sa aiba radacinile reale si identice.

Ex. 10. Sa se rezolve ecuatia cu coeficienti reali , unde sunt respectiv discriminantul ecuatiei, suma si produsul radacinilor.

Solutie. Scriem sistemul relatiilor Viete si expresia discriminantului:

Din ultima ecuatie rezulta . Se pot calcula cu usurinta radacinile:

Am exclus cazul care ar fi condus la o ecuatie degenerata.

Exercitii propuse

Sa se rezolve in R ecuatiile:

a)

b)

c) Discutie.

Sa se determine valorile parametrului real astfel incat ecuatia sa aiba toate radacinile reale.

Sa se arate ca daca ecuatiile

au o radacina irationala comuna, atunci .

Se da ecuatia

a)     Sa se determine valorile lui pentru care ecuatia are ambele radacini intregi si pozitive. In acest caz, sa se rezolve ecuatia.

b)     Sa se determine valorile lui astfel incat

Sa se determine astfel incat intre radacinile ecuatiilor urmatoare sa existe relatia scrisa in dreptul fiecareia:

a)

b)

c)

Se da ecuatia cu radacinile . Sa se formeze ecuatia de gradul al II-lea in avand radacinile:

a)

b)

Se da ecuatia

a)     Sa se determine valorile lui pentru care ecuatia admite radacini reale;

b)     Sa se gasesaca o relatie independenta de intre radacinile ecuatiei.

Daca ecuatiile au o radacina comuna, sa se arate ca , iar radacina comuna este .

Fie astfel incat . Sa se determine multimea valorilor pe care le poate lua .

Sa se determine astfel incat multimea:

sa aiba exact doua elemente.

Alte exercitii pot fi gasite in diverse culegeri. Recomandam:

a)     Nita-Nastasescu-Bradndiburu-Joita;

b)     Pirsan-Lazanu;

c)      Stamate-Stoian (numar mare de exercitii);

d)     Chiriac-Chiriac etc.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1515
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site