Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


FENOMENE NEGATIVE ALE INADECVARII OMULUI LA MEDIU; FENOMENUL DE INGESUIALA, POLUAREA MEDIULUI SOCIO-CULTURAL, DEPERSONALIZAREA MEDIULUI, EFECTELE PSIHOSOCIALE ALE ACESTORA(EXEMPLE)

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



FENOMENE NEGATIVE ALE INADECVARII OMULUI LA MEDIU; FENOMENUL DE INGESUIALA, POLUAREA MEDIULUI SOCIO-CULTURAL, DEPERSONALIZAREA MEDIULUI, EFECTELE PSIHOSOCIALE ALE ACESTORA(EXEMPLE)

Fenomenele negative ale inadecvarii omului la mediu

Principiul de baza al ecologiei psihosociale afirma necesitatea anmonizarii optime dintre om si meddul sau natural si social, ca o conditie fundamentala pentru perfectionarea si dezvoltarea spirituala, pentru imbunatatirea calitatii vietii si cresterea performantelor in poate domeniile de activitate. Toate formele de inadecvare dintre om si mediu produc fenomene psihosociale negative, care afecteaza echilibrul emotional al persoanelor, starea de spirit a comunitatilor, calitatea raporturilor interpersonale si performantele sociale in general. Dintre acestea, o importanta deosebita prezinta fenomenul de inghesuiala, poluarea in poate formele sale si depersonalizarea mediului.




Fenomenul de inghesuiala este rezultatul unui anumit raport dintre numarul de persoane, spatiul ocupat, tipul de activitali desfasurate natura relaliilor dintre respectivele persoane si caracteristicile fizice ale ambiantei. Dupa cum se vede, prin acest fenomen nu desemnam simpla crestere a densitatii populatiei pentru un spatiu determinat: intervin numerosi factori psihici si psihosociali care - pe fondul numarului de persoane aflate in acel spatiu - determina aparitia sentimentului de inghesuiala. Cu alte cuvinte, vom intalni situatii in care un numar relativ mic de persoane aflate intr-o incapere cu o anumita suprafata incearca sentimentul penibil si disconfortant de inghesuiala, in timp ce intr-o alta situatie psihosociala, un numar mai mare de persoane aflate in aceleasi conditii de spatiu considera ambianta foarte agreabila. Este Bvident ca fenomenul nu este de ordin fizic (numar de persoane pe unitate de suprafata), ci unul psihosocial (determinat de motivatii, relatiile dintre persoane, climatul existent s.a.).

Sentimentul negativ de inghesuiala poate avea mai multe cauze, care vor trebui interpretate in functie de factorii psihosociali mai sus amintiti. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt urmatoarele (88, 780):

(a) Pierderea controlului. In situatia cresterii densitatii de persoane pe o suprafata limitata, paralel cu existenta unor relatii indiferente dintre acestea, sentimentul personal este acela al pierderii controlului asupra a ceea ce se intampla. Reactiile pot viza fie iesirea din situatie (prin parasirea spatiului), fie restructurarea sau resemnificarea relatiilor interpersonale si activitatilor desfasurate, astfel incat sentimentul penibil de inghesuiala sa dispara. Daca nici una dintre solutii nu este posibila, vom constata o crestere a nivelului de stres, cu toatele efectele negative care rezulta de aici.

(b) Cresterea reactivitatii. In orice conditii, marirea densitatii populatiei determina o sporire proportionala a gradului de stimulare fizica si psihica a fiecarei persoane; supraincarcarea cu stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, tactili s.a. determina o evidenta suprasolicitare psihica, rezultand astfel o stare de oboseala, stres, inconfort si chiar depresie. In aceste imprejurari, se fac eforturi spontane de adaptare, in acest sens intervenind fenomenul de obisnuinta, cresterea pragurilor de sensibilitate senzoriala, marirea gradului de toleranta interpersonala; alteori se iau masuri active de eliminare a suprasolicitarii senzoriale prin izolari fonice, compartimentari speciale ale spatiului, folosirea adecvata a culorilor in functie de efectul lor psihologic, folosirea unui fond muzical deconectant, introducerea unor reguli stricte de convietuire etc.

(c) Pierderea libertalii. Dupa cum evidentiaza multe cercetari, pe masura ce numarul de personae implicate intr-o situatie sociala creste, libertatea de actiune a fiecarei personae luata in poae tinde sa se micsoreze. Luarea deciziilor, conducerea unei conversatii, sau chiar simpla deplasare in respectivul spatiu sunt mai dificile, implicand limitari ale optiunilor personale. Pentru a se evita aparitia sentimentului de pierdere a libertatii se poate recurge la delimitarea si reglarea dinamica a granitelor dintre sine si ceilalti, sau se pot redefini raporturile interpersonale pe criterii de echitate in distribuirea spatiului.

(d) Afectarea ambianlei. Pe masura ce densitatea persoanelor dintr-un spatiu determinat creste, se modifica in sens negativ si parametru ambientali; cei fizici (temperatura, nivelul zgomotului de fond, umiditatea, fondul olfactiv etc.), dar mai ales cei psihosociali (folosirea spatiului personal, regulile de comunicare, previzibilitatea comportamentala, libertatea personala, intimitatea interpersonala etc.). Toate acestea conduc la aparitia unor stari psihoindividuale si psihosociale specifice: indispozitie, iritabilitate, anxietate, explozii de furie, scaderea gradului de toleranta interpersonala, cresterea gradului de conflictualitate latenta si manifesta, scaderea responsabilitatii personale, scaderea performantelor s.a. Efectele inghesuielii din spatiile familiale sunt mult mai vizibile asupra copiilor, acestia manifestand frecvent tendinte spre violenta, iritabilitate excesiva si performante scolare scazute. Insa, este necesar sa se faca distinctie intre aglomerarea din spaliile primare ale mediului de viata (locuinte, locuri de munca) si inghesuiala temporara din spaliile secundare (metrou, magazine, stadioane etc.): efectele negative mai sus mentionate sunt apreciabil atenuate in al doilea caz, datorita caracterului tranzitoriu al situatiei, care uneori poate avea si efecte pozitive asupra starii psihice (ca in cazul sarbatorilor publice, unde multimea participantilor nu deranjeaza pe nimeni; dimpotriva!).



Poluarea este un concept central al ecologiei, care desemneaza alterarea parametrilor fizico-naturali ai mediului, luand ca referinta valorile din zonele geografice neafectate de interventiile omului. In cadrul ecologiei psihosociale prin poluare vom intelege -intr-un sens mai larg- poate formele de degradare a mediului natural si psihosocial, avand ca sistem de referinla cele mai inalte valori si norme spirituale ale unei culturi. Se apreciaza ca orice forma de poluare duce la distrugerea sau alterarea conditiilor optime de viata, la stricarea echilibrului armonios care trebuie sa existe intre om si mediul sau, intre om si produsele activitatilor sale materiale si spirituale. Din aceasta perspectiva, cu poate dificultatile si implicatiile filosofice, stiintifice si metodologice legate de o asemenea tipologizare, putem considera ca poluarea poate imbraca urmatoarele forme principale: fizico-chimica, biologica, psihosociala si culturala. Toate acestea sunt produsele unei activitati inadecvate a omului asupra mediului sau natural si social, dupa cum toate se resfrang in ultima instanta asupra acestuia, alterandu-i conditiile de viata materiala si spirituala.

Poluarea fizico-chimica se refera la toate categoriile de noxe, substante chimice, materiale degradate, reziduuri si deseuri care, actionand necontrolat asupra mediului natural il degradeaza, cu efect nemijlocit asupra florei si faunei, respectiv si asupra sanatatii oamenilor care traiesc intr-un asemenea mediu. Exista insa si efecte psihosociale ale poluarii chimice: raspandirea unei atitudini negative fata de raporturile normale care trebuie sa existe intre om si natura, afectarea unei game largi de activitati sociale (implicit si a relatiilor umane din respectivele domenii), scaderea calitatii vietii si a nivelului de sanatate - cu toatele efectele psihosociale care deriva de aici etc. Dintre factorii de poluare fzica, dar cu efecte psihice foarte puternice amintim zgomotul si noxele.

Poluarea biologica are un domeniu de referinta cu totul special, vizand punerea in circulatie de catre om a unor produse „naturale“, realizate insa in laborator, prin mutatii genetice, clonari si alte tehnici ale bioingineriei. Se obtin astfel stimulatori de crestere, cereale, fructe si chiar animale, cu o zestre genetica alta decat cea fireasca, cu efecte imprevizibile asupra mediului, dar mai ales asupra omului. Circuitele naturale sunt in mod evident afectate, iar efectele pe termen lung sunt inca necunoscute, starnind ingrijorare in randul populatiei, dar si printre oamenii de stiinta. In multe tari occidentale s-a interzis, sau a fost limitata drastic utilizarea produselor alimentare obtinute prin operatiuni genetice, urmand ca prin cercetari profunde sa se determine influenta acestor produse asupra sanatatii oamenilor, cat si asupra destinului lor biologic.

Poluarea psihosociala se refera la aparitia si proliferarea unor atitudini si comportamente antisociale care altereaza relatiile sociale. Violenta sub poate formele sale, saracia ca stare endemica a anumitor grupuri sociale, arbitrariul administrativ si birocratia excesiva, coruptia, frauda ca modalitate acreditata de imbogatire, instituirea banului ca valoare suprema, incultura si lipsa de educatie s.a. pot fi considerate ca forme grave de poluare sociala, alterand profund climatul psihosocial, raporturile umane si valorile spirituale in spatiul in care se manifesta. Cauzele sunt in principal de natura politica, economica si istorica, insa factorii apartinand acestor categorii interfereaza puternic cu alti factori sociali secundari, derivati din primii; rezulta astfel structuri cauzale foarte complexe, adevarate cercuri vicioase din care numai cu greu se mai poate iesi. Factorii de poluare psihosociala afecteaza profund viata individuala, familiala si comunitara, cu efecte pe termen mediu si lung asupra profilului spiritual si destinului social al respectivei comunitati.

Poluarea culturala vizeaza acele elemente de ordin moral, estetic sau religios care, prin natura lor destructuranta, afecteaza sistemul de valori spirituale consderate istoric al unei comunitati, infestand ambianta unei existente umane normale. Produsele „artistice“ subculturale pe teme de violenta, sex, droguri, kitsch-ul ca forma degradata a artei, pornografa si cultul perversiunilor, „credintele' apocaliptice si sataniste, misticismul exacerbat, violent si intolerant s.a. sunt formele cele mai obisnuite ale poluarii culturale. In timp, aceste agresiuni sistematice asupra sistemului de valori autentice vor conduce la fragilizarea si destructurarea acestuia, afectand astfel principalul factor de coeziune spirituala a unei comunitati. Poluarea culturala afecteaza nemijlocit -si intr-un sens profund negativ- cele mai multe aspecte ale relatiilor interpersonale, constituind o forma principala de degradare a mediului social.



Toate categoriile de factori implicati in degradarea mediului se afla intr-o stransa interdependenta, raporturile om-mediu trebuind sa fie intelese dintr-o perspectiva holista, in care intregul si relatiile dintre parti au o prevalenta absoluta asupra semnificatiei si importantei fiecarui element luat in poate.

Efectele poluarii sonore au constituit obiectul a numeroase cercetari experimentale. Zgomotul, mai ales atunci cand depaseste o anumita limita, are efecte importante asupra psihicului si activitatii umane: determina scaderea performantelor, disperseaza atentia, afecteaza capacitatea de refacere a organismului, produce o stare de anxietate si stres, reduce capacitatea de aparare a organismului in fata unor factori patogeni si afecteaza chiar relatiile sociale.

Cateva dintre rezultatele acestor cercetari sunt foarte edificatoare in ceea ce priveste importanta eliminarii zgomotelor si a mentinerii unui fond sonor discret. Astfel, s-a constatat ca expunerea repetata la zgomoe puternice mareste incidenta unor boli cronice, fiind asociata cu dureri frecvente de cap, dureri de gat, tulburari coronariene, iritabilitate accentuata, greturi, anxietate si impotenla sexuala (Cameron, Robertson si Zaks, 1972; Ando si Hattori, 1973; Miller, 1974; Cohen, Glass si Phillips, 1977 s.a.). Copiii care traiesc intr-un mediu puternic poluat sonor (in apropierea cailor ferate, a aeroporturilor, autostrazilor etc.) manifesta aptitudini la citit mai reduce, au o mai redusa capacitate de concentrare, sunt mai putin motivali in rezolvarea unor sarcini complicate si au chiar o tensiune arteriala mai mare (Moch, 1981; Cnhen, Evans, Krantz,1980 ).

S-a constatat ca zgomotul puternic si sistematic afecteaza si comportamentale prosociale: daca in conditii de liniste aproape 80 % dintre subiecti au tendinta de a acorda ajutor unor persoane aflate in dificultate, in conditii de zgomot puternic acest procent se reduce la numai 15 % (Mathews si Canon, 1973).

Sensibilitatea la zgomot a diferitelor persoane variaza in functie de trasaturile psihice si somatice, de motivatia care le anima, si -mai ales- de constiinta faptului ca pot controla producerea si intensitatea factorilor sonori.

Depersonalizarea ambiantei constituie o alta forma importanta a alterarii raporturilor optime dintre om si meddul sau natural si social. Dupa cum se stie, nevoile de identitate si de diferentiere au un rol important in structura motivationala a fiecarei persoane. Prin zona rezidentiala aleasa, prin modul de amenajare a spatiilor exterioare si a celor interioare, prin felul in care ne imbracam si ne comportam dam expresie nevoii de circumscriere a propriei identitati sociale si personale, realizand totodata o ambianta in armonie cu propria noastra fiinta. Un dicton celebru spune ca gandim si simtim asa cum traim; nu poti trai stari de armonie sufleteasca intr-un mediu meschin, dizgratios si in totala discordanta cu valorile si aspiratiile care te anima.

In totala opozitie cu aceste nevoi de marcare a identitatii prin originalitatea amenajarii mediului, viata din marile orase ofera cu totul alte conditii: blocuri de beton si sticla, stereotipe si fara personalitate - dispuse dupa regulile unei geometrii simpliste si aride, strazi monotone - de cele mai multe ori fara urma de verdeata, interioare standardizate ca forma si marime, mobilier produs pe banda rulanta, imbracaminte de mare serie, obiecte personale anoste s.m.a. In aceste conditii, cu foarte mare greutate se mai poate realiza nevoia de personalizare a spatiului, de impregnare a lui cu acele trasaturi care individualizeaza persoanele, grupurile si institutiile sociale.

Se poate afirma ca diferentele atitudinale si comportamentale constatate la categorii de persoane in functie de cartierul in care locuiesc si de standardul economic de care dispun rezulta in mare parte si dintr-un alt nivel de personalizare a spatiului in care isi desfasoara existenta.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 973
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site