Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Lucrare aplicativa la psihologie proiectiva

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Lucrare aplicativa la psihologie proiectiva



Anamneza

Subiectul Z. are 32 ani si este de sex feminin.

Anamneza familiala:

Tata – 56 de ani, pensionar, de meserie zugrav, provine din mediul rural avand studii medii, isi asuma rolul de „tata” in familie.

Mama – 53 ani, pensionara. A muncit ca si croitoreasa si bucatar. Mediul de provenienta este mediul rural avand studii medii, in prezent a suferit o operatie de transplant de maduva, in familie isi asuma rolul de „secund”.

Subiectul are inca o sora.

Sora X este copilul cel mai mic al familiei, are 27 de ani si lucreaza ca asistent manager avand studii superioare in Drept. Este copilul rasfatat al familiei, toti membrii familiei o „protejeaza”. Este necasatorita si a fost caracterizata ca fiind inteligenta si incapatanata.

Subiectul a fost sprijinul parintilor, dar si al surorii sale fiind cea insarcinata sa o duca pe sora mai mica si sa o aduca de la scoala.

Relatia dintre subiect si tatal sau poate fi considerata ca intre prieteni si in acelasi timp complici, relatia cu sora este foarte stransa. Relatia cu mama se caracterizeaza prin protectia pe care subiectul si intreaga familie o acorda acesteia. In cazul operatiei de transplant subiectul Z a fost donator.

Date personale

Subiectului i sa povestit ca a fost un copil neplanificat, dar dorit, mama sa a avut o sarcina atipica dusa cu greu pana la sfarsit. In timpul perioadei de sarcina mama pierde in greutate. Prima amintire o are in jurul varstei de un an si jumatate ( rememorare fidela senzatiilor kinestezice si gustative).

La varsta de 6 ani incepe sa practice gimnastica se pare ca este o alegere personala si aceasta activitate ii va ocupa in buna masura timpul si atentia pana la varsta de aproximativ 19 ani. Hotararea de a renunta la gimnastica ii apartine tatalui subiectul refuzand sa accepte usor aceasta hotarare chiar avand o reactie organica destul de pronuntata si anume imbolnavirea.

Scolarizare

In ciclul primar are o relatie destul de dificila cu invatatoarea sa. Ciclul gimnazial continua la aceeasi scoala fara momente foarte importante, scoala este pusa pe plan secund in prim plan situandu-se antrenamentele de gimnastica.

Urmeaza apoi colegiul „ Hilfe fur Kinder” care este caracterizat ca o experienta in care s-a simtit foarte bine deoarece era axata pe partea de relationare si pe partea de creatie.

Urmeaza intrarea la Universitatea de Vest din Timisoara, la facultatea de asistenta sociala.

Istoricul ocupational

Primul loc de munca al subiectului a fost ca si operator linie inca din timpul facultatii. Urmeaza apoi o linie ascendenta din acest punct de vedere trecand prin compartimentul de calitate, mai apoi asistent manager si in cele din urma ajunge sa lucreze in departamentul de resurse umane ale aceeasi societati.

Dupa aceasta urmeaza schimbarea a inca doua locuri de munca in acelasi domeniu de activitate( resurse umane).

In prezent este manager de resurse umane la o societate comersiala din Timisoara. Din punct de vedere profesional este deschisa spre partea de dezvoltare profesionala si avansarea in ierarhie.

Istoricul menstruatiei

Varsta menarhei a fost 14 ani., atitudinea fata de menstruatie este normala, nu au fost cazuri de dismenoree sau de tensiune premenstruala. A fost informata despre acest pas din grupul de prietene ea alegand sa nu le comunice parintilor acest fapt. Mama sa este cea care intuieste prima si familia accepta fara a-si modifica in vre-un fel comportamentul fata de ea.

Istoricul cuplului

Incepand cu varsta de 20 de ani se implica intr-o relatie care va dura 6 ani de zile si care se va incheia cu o casatorie. Dupa casatorie sa muta impreuna in apartamentul subiectului. Pana la aceasta data nu au existat perioade de timp indelungate, mai mult de o luna, pe care sa le petreaca locuind impreuna.

Casnicia se va termina foarte repede, dupa numai 3 luni, cu un divort.

In timpul casniciei relatia dintre cei doi soti este caracterizata ca fiind tensionata, negativa. Hotararea de a incheia aceasta casnicie ii apartine subiectului in totalitate si vine ca urmare a unor neintelegeri si conflicte continue. Luarea hotararii de a divorta are ca si element declansator definitiv o agresiune fizica la care subiectul este supus. Cu toate acestea cand este intrebata care este procentul de vina care i se cuvine in esecul casatoriei subiectul sustine valoarea de 90%.

Perioada imediat urmatoare divortului este caracterizata de teama fiind constant hartuita de hostul sot. De asemenea comportamentul fostului sot este unul variabil osciland de la o extrema la alta: de la „ te omor” pana la „ nu pot traii fara tine”. In aceasta perioada subiectul are parte de tot felul de intalniri „ accidentale” cu fostul sot, gaseste tot felul de cadouri in casuta postala. Pentru a putea trece peste aceasta perioada gaseste un sprijin foarte important in familie, dar si in prieteni. De altfel relatiile sale sociale actuale indica un nivel bun de adaptare si capacitate de socializare.

Conditii de viata actuale

Subiectul traieste singur intr-un apartament cu o camera, nelipsindu-i nimic din acest punct de vedere. Din punct de vedere al conditiei financiare subiectul este independent avand un nivel material bun.

In timpul liber ii place sa citeasca, iese in oras cu prietenii, isi viziteaza familia si este o amatoare de filme. Desi nu isi doreste sa se recasatoreasca nu exclude aceasta posibilitate in cazul aparitiei unui copil, insa nu in viitorul apropiat.

TESTUL SZONDI

Interpretare cantitativa

S

P

Sch

C

h

s

e

hy

k

p

d

m



x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x



x

x

x

x

x

x

x

x

x

x



Interpretare calitativa

Vectorul sexual.

h+ implica nevoia scazuta de tandrete, de feminitate si de sentiment matern. El ne arata ca subiectul isi accepta aspiratiile senzuale, implica de asemenea cautarea activa a satisfacerii lor. El isi exprima nevoia de a fi beneficiarul activ al iubirii, fiind mai caracteristic barbatului decat femeii. Tinand cont ca este vorba de doar o alegere a acestui factor, nu rezulta nici un fel de tendinta patologica.

s- indica o tensiune in sfera agresivitatii acceptata si asumata de persoana. Este semnul unui nivel crescut al activitatii fizice, dar este frecvent asociat cu activitate intelectuala. Fiind destul de frecventa in profesiile intelectuale, putem spune ca se preteaza la profilul subiectului nostru.

Constelatia h+ s- reprezinta asocierea celor doua trebuinte componente ale sexualitatii: nevoia de tandrete si nevoia de activitate fizica, de agresivitate. Aceasta configuratie accentueaza acceptarea nevoii de tandrete cu asumarea simultana a nevoii de descarcare motrica neinhibata sau de nevoia de manipulare agresiva a obiectelor concrete. Este imaginea individului structural independent si cu o ridicata nevoie de activism fizic.

Vectorul paroximal

Factorul e se refera la felul in care subiectul isi exprima emotiile agresive sau ostile. Constelatia e obtinuta de subiect arata ca acesta este stabil, fara a fi predispus la a avea explozii de agresivitate.

Starea e este resimtita de subiect ca o acumulare afectiva . e reprezinta o stare de echilibru afectiv-stabil, in care individul ramane, in general, o mare perioada de timp.

Si factorul hy indica modul in care persoana isi controleaza emotiile. Totusi, este intr-un fel opusului lui e, hy referindu-se la emotiile corespunzatoare factorului h din vectorul sexual.

Alegerile negative din factorul hy arata ca subiectul respinge tendintele exhibitioniste.

Bariera functionala dintre regiunile afective si sfera motrica in cazul acestei constelatii, nu actioneaza ca o bariera care blocheaza manifestarile vizibile ale emotiilor.

In cazul configuratiei e hy se observa o fluidizare a afectelor violente.

Vectorul de control

Reactia pozitiva la factorul d este un semn ca subiectul se identifica cu trasaturile sale anale. Astfel d+ arata ca exista o nevoie extrema de a concretiza obiectele, in sensul ca obiectele reale sunt foarte valorizate, aparand un interes crescut pentru realitatea exterioara, privita ca o sursa de bunuri materiale.

Acest interes realist, extravertit este insotit intotdeauna de o tendinta de manipulare si cautare activa a obiectelor.

Alte trasaturi de caracter care tin de „ adezivitatea” libidinala a indivizilor „anali” este posesivitatea, spiritul de rivalitate si perseverenta in urmarirea unui scop.

Facand parte din acelasi vector, m+ arata o identificare cu trebuinta de a poseda obiectele exterioare in scopul placerilor de esenta orala.

m+ implica o atitudine pasiva fata de obiectul iubit, scopul fiind de a se bucura si de a gasi sprijin in el. Aceasta dependenta, in cazul nostru, este un atu pentru stabilirea relatiilor sociale. Aceasta alegere indica in general o atitudine sociala calduroasa si apare la subiectii care manifesta nu numai nevoia de a primi caldura din partea altora ci si de acorda la randul lor, dragoste si afectiune.

Structura obtinuta d+ m+ indica faptul ca obiectele materiale ale lumii, ca si relatiile interpersonale sunt foarte valorizate. Comportamentul acestor subiecti pare foarte sociabil. Aceasta orientare multipla a libidoului explica tendinta acestor subiecti de se asigura de cat mai multe obiecte, de a stabili cat mai multe relatii, deoarece trebuintele anale si orale sunt la fel de prezente.

Aceasta structura indica clar o tendinta de competitvitate.

Vectorul Sch

Factorul p se refera la nevoia de comunicare a sistemului de trebuinte cu lumea.

Constelatia p+ arata ca individul se identifica cu trebuinta de contact afectiv cu mediul. Ea indica prezenta unui Eu fluid care ii permite usor libidoului sa investeasca obiectele exterioare. Subiectii care aleg astfel au intotdeauna tendinta de a fuziona cu un obiect care le este exterior. De asemenea, au o mare capacitate de a-si exprima la nivel simbolic propriile trebuinte, ceea ce inseamna ca cel putin anumite laturi ale trebuintelor lor afective sunt realmente percepute.

Factorul k se refera la nevoia de a mentine independenta si integritatea Eului.

Subiectul a facut o alegere de tip k+, ceea ce arata tendinta de a mentine integritatea narcisica a Eului. Scopul este de a elimina tensiunea din factorul p.

K+ arata ca oricare ar fi continutul lui p, acesta este acceptat de instantele critice ale Eului sau de Supraeu. Pulsiunile Sinelui sunt acceptate de catre Eu. Eul controleaza sistemul motor si deci modul in care excitatia este descarcata printr-un comportament.

Eul nu incearca sa nege acele aspecte ale personalitatii care corespund dorintelor interzise ale Sinelui.

Subiectii k+ isi vor manifesta in mod deschis trebuintele si pot recunoaste care sunt trebuintele lor reale.

Configuratia k+ p+ arata ca subiectul nu a acceptat limitele impuse de mediu si mai crede in autoputerea sa, reprezentata de k+. La adulti, se refera la caracteristicile personalitatii specifice adolescentei. Nivelul lor de aspiratie este intotdeauna superior realizarilor lor. Caracterul compulsiv al unui astfel de comportament este evident.

p+ arata ca subiectii sunt sensibili la ceea ce se petrece in interiorul lor.

Interpretarea Testul arborelui

Arborele desenat de subiect indica o impresie globala asupra persoanei in cauza caracterizata prin senzualitate, originalitate, cu detalii sugestive, dinamicitate si inclinatie inspre domeniul artistic.

Din analiza trunchiului, forma grafica distincta-delimitare clara de fundal cu prezenta catorva linii ce imprima un aspect firos dar cu deschidere catre partea radacinii precum si partea coroanei, putem spune ca persoana in cauza este caracterizata de dorinta de claritate, echilibru interior, tendinta naturala spre amuzament. Forma conica a trunchiului indica prezenta aptitudinilor practice, manualitate, indemanare, ramanere in plan intuitiv-concret dupa varsta scolara. De asemenea inclinarea trunchiului spre stanga indica atitudine defensiva si rezistenta, adaptare dozala, persoana este inclinata spre prudenta cu caracteristica generala de victorie asupra lui insusi.

Din pozitionarea coroanei cu inclinatie spre stanga releva o fixatie maternala, persoana in cauza fiind caracterizata de introversie, egocentrism, narcisism si neincredere in relatiile cu ceilalti actori sociali. Are un grad ridicat al preocuparii pe sine si al spiritului de conservare fiind in principal rezervat. Lipsa florilor din desen indica sobrietate, decenta si constanta in relationare. Coordonarea armonioasa a ramurilor denota claritate, seninatate, bun gust, calm, incredere in fortele proprii, absenta tensiunilor fecunde. Faptul ca ramurile nu se suprapun-intretaie indica spiritul de obiectivitate, un mod de relationare lipsit de conflicte. Ramurile fara foarte multe ramificatii indica inclinatia spre simplicitate si capacitatea persoanei de a mentine relatiile cat mai clare. Forma de bucla a coroanei indica sociabilitatea si spiritul comunicativ pe cand forma inchisa a coroanei semnifica combativitatea in fata realitatii fizice si sociale.

Interpretare Rosenzweig

Indicele de conformitate la grup GCR obtinut, arata ca subiectul are o adaptare crescuta la grup sau la mediul social.

Daca studiem modele vom observa urmatoarele aspecte:

Modelul 1 – indica directia agresiunii fara a tine seama de tipul sau. Cea mai inalta valoare se observa la factorul E, adica extrapunitiv in care agresiunea se indreapta catre mediul inconjurator. Urmatorul este factorul I care se refera la perspectiva intra punitiva, in care agresiunea se directioneaza asupra propriului eu. Pe ultimul loc se afla raspunsurile impunitive in care agresiunea este evitata si se incearca glosarea frustratiei.

In modelul 2 apare tot factorul E cu cea mai mare frecventa. Acest model indica tipul agresiunii, indiferent de directie. Astfel factorul extrapunitiv este pe primul loc urmat de factorul secundar E’ care arata ca prezenta obstacolului frustrant este subliniata cu insistenta iar pe ultimul loc doi factori cu acceasi frecventa, e si i care arata ca solutia la situatia frustranta este oferita si nu se asteapta oferirea so;utiei de catre ceilalti.

Modelul numarul 3 este identic cu modelul 1.

Ca o concluzie, putem spune ca subiectul isi indreapta agresiunea si frustrarea catre exterior, oferind solutii ceilorlalti expunand mereu factorul frustrant. El este adaptat social si se incadreaza in partea superioara a mediei in ceea ce priveste reactia la frustrare.

Concluzie

In urma aplicarii anamnezelor si celor trei teste: testul de frustrare Rosenzweig, Szondi si testul arborelui putem concluziona urmatoarele caracteristici ale subiectului nostru:

In general, este o persoana deschisa, uneori agresiva. Subiectul nu are dificultati in exprimarea afectivitatii,pune accent pe latura materiala a vietii.

Din punct de vedere sexual, pune mai mult accent pe latura afectiva a sexualitatii. Testele nu indica probleme la nivel sexual.

Subiectul este capabil sa isi exprime ideile si sentimentele, in relatia cu mediul social prezinta o adaptare normala.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 776
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site