Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


STRUCTURA COMUNICATIEI IN MICROGRUPURILE OCIALE :DEFINITIE,CARACTERIZARE GENERALA SI FUNCTIILE PSIHOSOCIALE ALE COMUNICARII IN GRUPURI

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



STRUCTURA COMUNICATIEI IN MICROGRUPURILE OCIALE :DEFINITIE,CARACTERIZARE GENERALA SI FUNCTIILE PSIHOSOCIALE ALE COMUNICARII IN GRUPURI

Structura comunicatiei

Dupa cum s-a aratat, atat constituirea grupului ca sistem dinamic cu autoreglare cat si desfasurarea activitatilor care ii sunt specifice presupun un ansamblu de interactiuni sistematice intre membri, interactiuni care au loc pe , fondul unui proces continuu de comunicare interpersonala. In diferite forme si la diferite niveluri calitative de desfasurare, comunicarea reprezinta conditia esentiala a functionarii oricarui sistem social si a desfasurarii activitatilor prin care se realizeaza sarcina constitutiva.



Aspectele teoretice si practice ale comunicarii in grup constituie una dintre problemele centrale ale psihosociologiei microgrupurilor sociale, constituind obiectul a numeroase cercetari, incepand cu cele efectuate de K Lewin, A. Baveles, H. Leavitt, C. Flament s.a. (78; 88; 130). Principalele aspecte abordate se refera la structura si dinamica activitatii de comunicare in cadrul grupurilor, sursele de blocaj sau distorsionare a comunicarii, caracteristicile retelelor de comunicatie si influenta acestora asupra activitatii grupale, functiile comunicarii in viata de grup si efectele sale asupra relatiilor interpersonale etc.

Clasificarea formelor de comunicare intragrupala se poate face dupa mai multe criterii: (a) In functie de directia pe care se realizeaza, comunicarea se poate desfasoara pe orizontala, intre membri aflati la acelasi nivel al structurilor formale, sau pe verticala, intre membri aflati pe paliere diferite ale structurilor formale de autoritate ale grupului. (b) Dupa modul de implicare a participantilor in actul comunicarii, aceasta poate fi unilaterala, cand aceasta se desfasoara unilateral intre sursa si receptor, sau bilaterala, cand rolurile de emitator si receptor sunt indeplinite succesiv de membri participanti la actul comunicarii.

(c) In functie de obiectivele propuse si modul de utilizare a informatiei vehiculate, comunicatia poate fi instrumentala, cand informatia transmisa este destinata desfasurarii si coordonarii activitatilor de grup, sau de consum, in cazul unei comunicari interpersonale spontane, prin care se realizeaza contactul psihologic dintre membri, fara o finalitate explicita. (d) Dupa numarul persoanelor implicate, comunicarea poate % biunivoca, cand se desfasoara intre doi membri, sau multivoca, atunci cand se desfasoara in grup, cu participarea cvasi-simultana a mai multor membri. (e) Dupa modalitatile folosite pentru codificarea si transmiterea informatiei, comunicarea poate fi verbala, orala sau in scris, sau nonverbala, prin folosirea semnelor, gesturilor, mimicii, posturii sa.

De remarcat ca in cadrul unor grupuri superior structurate si in urma unei traditii consolidate in timp, comunicarea capata deseori forme si modalitati specifice de desfasurare, prin simplificare, abreviere, folosirea unor semne particulare etc. Frecvent vom intalni limbaje (jargoane) specifice anumitor tipuri de grupuri: scolare, de munca, militare sau de divertisment. In cazul bandelor de adolescenti sau „gangurilor' din lumea interlopa, limbajele folosite capata forma unor 'jargoane' in care componenta nonverbala ocupa o pondere cu totul deosebita, si cu functii extinse in zona unor reprezentari simbolice a unor sentimente, intentii, relatii sau actiuni. Analiza psihologica si semantica a acestor limbaje ofera o cale extrem de eficienta de patrundere in intimitatea vietii de grup si a universului simbolic care fundamenteaza modul particular de existenta si manifestare a acestor colectivitati restranse.

Functiile comunicarii in cadrul grupurilor sociale. Comunicarea interpersonala in cadrul grupurilor indeplineste o multitudine de functii, in mare poate legate de functiile generale ale grupului ca sistem. Dintre acestea, cele mai importante sunt urmatoarele:

(a) Asigura organizarea grupului, coordonarea activitatilor de realizare a sarcinilor si rezolvarea problemelor curente.

(b) Mijloceste realizarea contactului psihologic dintre membri grupului, conditie a satisfacerii trebuintelor psihologice ale acestora (de afiliere, comunicare, afectiune, manifestare a personalitatii etc.).

(c) Conditioneaza constituirea si manifestarea coeziunii, prin uniformizarea valorilor, normelor, opiniilor, credintelor si atitudinilor care fundamenteaza viata de grup.

(d) Fundamenteaza formarea palierului simbolic al vietii de grup, prin care grupul se obiectiveaza, se justifica si se manifesta in plan intergrupal, organizational si sociocultural.

(e) Faciliteaza realizarea integrarii sociale si influentei formative a grupului asupra membrilor sai, precum si a influentei acestora asupra grupului, conditie a constituirii ansamblelor interactionale care dau unitate structurala si functionala sistemului grupal.

In concluzie, comunicarea fundamenteaza dinamica generala a oricarui sistem social, atat prin asigurarea functionalitatii lor interne, cat si prin asigurarea racordarii informationale, functionale si actionale la viata si activitatea altor grupuri, organizatii si institutii.

Retelele de comunicare. Totalitatea legaturilor stabile prin intermediul carora se transmit informatiile intre membri definesc reteaua de comunicatie a unui grup. Reteaua poate avea caracter formal sau informal, permanent sau temporar, activ sau latent. Numeroase cercetari au evidentiat o puternica relatie intre tipul retelelor de comunicare, pe de o poate, si performanta grupului, satisfactia membrilor, creativitate, eficienta leadership-ului si climatul psihosocial, pe de alta parte (Leavitt, 1949; Bavelas, 1950; Smith, 1950; Luce, 1953; Flament, 1963; Anzieu , 1968, 1976)

Desi in functie de numarul de membri pot fi imaginate o mare varietate de retele, acestea pot fi reduse la cateva tipuri generale: lant, cerc, stea, ramificata, mixta si completa. Fiecare retea este caracterizata printr-o serie de indicatori, prin intermediul carora se evalueaza unele aspecte cantitative si calitative ale sistemului de comunicatie aferent. Dintre acestia amintim:

Distanta (d) reprezinta numarul de verigi pe care informatia trebuie sa le parcurga pentru a ajunge de la un membru (sursa) la un alt membru (destinatar). Pentru calcularea distantei totale (D) se insumeaza valoarea distantelor pentru fiecare membru al grupului. Deci: D = E d. Distanta este un indicator important care arata pozitia unui anumit membru in structura retelei, viteza cu care poate circula informatia, care depinde si de numarul de verigi care trebuie parcurse, precum si numarul posibilelor surse de distorsionare a informatiei, fiecare veriga putand constitui o astfel de sursa.



Centralitatea (C) reprezinta raportul dintre distanta totala (D) si distanta individuala (d), valoare normalizata prin raportare la numarul de membri ai grupului (N). Deci: C = D/N.d

Gradul de conexitate (Gc) este defmit ca numarul minim de verigi a caror eliminare duce la intreruperea (fragmentarea) retelei de comunicatie.

Gradul de completitudine (sau de saturatie - Gs) este dat de raportul dintre numarul real de conexiuni intre membru unui grup (n) si numarul maxim posibil: Gs = 2.n/N(N-1). Gradul de completitudine arata masura in care o retea reala se apropie de reteaua ideala, in care exista verigi de comunicatie intre toti membru grupului, care au deci acelasi indice de centralitate.

Parametru retelelor de comunicatie influenteaza sensibil procesele psihosociale care se desfasoara in cadrul microgrupurilor, in special cele care sunt implicare in rezolvarea sarcinii. Astfel, cu cat distantele sunt mai reduse, cu atat desfasurarea activitatii este mai facila, reducandu-se posibilitatea aparitiei unor blocaje sau distorsionari ale mesajelor. Retelele centralizate se dovedesc mai eficiente in rezolvarea unor sarcini care presupun o coordonare riguroasa a activitatii membrilor, insa sunt mai putin adecvate pentru activitati de creatie sau rezolvare de probleme. Totodata, se constata o stransa corelatie intre pozitia unui membru in structura retelei de comunicatie si satisfactia obtinuta in urma participarii la viata de grup: cu cat pozitia este mai centrala, cu atat influenta asupra celorlalti membri este mai ridicata, iar satisfactia personala mai mare, paralel cu tendinta de implicare mai profunda in activitatea grupului; deci, indicele personal de centralitate este un indicator implicit de prognoza, care permite sa anticipam cat de profunda este tendinta unui membru de implicare in rezolvarea sarcinii, asumarea responsabilitatilor si participarea la unele aspecte colaterale ale vietii de grup. Retelele cu un grad redus de conexitate sunt foarte vulnerabile la aparitia blocajelor, disfunctionalitatile aparute la nivelul unei singure verigi putand paraliza sau fragmenta activitatea grupului; cu cat indicele de saturatie in legaturi directe de comunicatie este mai mare, cu atat reteaua este mai putin sensibila la aceste fenomene. Insa, in acest ultim caz se constata o coordonare mai dificila a activitatilor care solicita o decizie prompta, cu o inalta asumare a responsabilitatii (ca in grupurile militare, de exemplu).

Iata forma generala a tipurilor de relele prezentate mai sus, impreuna cu principalii lor parametri structurali si functionali:

1. Relea lant. A-B-C-D-E-F-G N n = 6 ; Gc = 1

Distantele: A-B = 1; A-C = 2; A-D = 3; A-E = 4; A-F = 5; A-G = 6; d(A) = 21

d(B) = 16; d(C) = 13; d(D) = 12; d(E) = 13; d(F) = 16; d(G) = 21

D Σd = 112 ; Distanta retelei normalizata Dnorm = D/N = 16

Centralitatile: C(A) = D/n×d = 112/21.7 = 0,76; C(D) = 112/12.7 = 1,33 Completitudinea: Gs = 2.n/N(N - 1) = 2.6/7(7 -1) = 0,29

2. Retea cerc. A-B-C-D-E N = 7; n = 7 ; Gc = 2


F-G

Distantele: d(A,B,C,D,E,F,G) = 12; D = 84 ; Dnorm = 12

Centralitalile: C(A,B,C,D,E,F,G)=84/7.12 =1 (egale pentru toti membrii). Completitudinea: Gs = 2.n/N(N - 1) = 2.7/7(7 -1) = 0,33

3. Retea cerc. A E N = 7 ; n = 6 , Gc = 1 B D F



B D F

C G

Distantele: d(A,B,C.E,F,G) = 11 ; d(D) = 6 ; D = 72 ; Dnorm = 10,29

Centralitalile: C(A,B,C,E,F,G) = 0,94; C(D) = 1,71

Completitudinea: Gs = Gs = 2.n/N(N - 1) = 2.6/7.6 = 0,29

4. Retea ramificata. A-B-D-E-F-G N= 7 ; n = 6 ; Gc = 1

C

Distantele : d(D) = 10 ; d(G) = 19 ; D = 99 ; Dnorm = 14,14

Centralitatile: C(D) = 1,41 C(G) = 0,74

Completitudinea :    2.6/42 = 0,29

5. Reteaua mixta. A-B-C-D-E-F N = 10 n = 11 ; Gc = 1

G H I J

Distantele: d(A) = 30; d(B) = 24; d(C) = 18; d(D) = 15; d(E) = 18; d(F) = 25

d(G) = 24 ; d(H) = 19 ; d(I) = 23 ; d(J) = 32 ; D = Ed = 228

D norm = 228/10 = 22,8

Centralitatile: C(A) = 0,76 ; C(B) = 0,95 ; C(C) = 1,27 ; C(D) = 1,52 ; C(E) = 1,27 ; C(F) = 0,91 ; C(G) = 0,95 ; C(H) = 1,20 C(I) = 0,99; C(J) = 0,71

Completitudinea: Gs = 2.11/10.9 = 0,24

In functie de obiectivele urmarite, se pot alege acele relele de comunicatie care sa conduca fie la o mare eficienta in activitatea de rezolvare a sarcinii, fie la crearea unui climat pozitiv sau gasirea unor solutii creatoare referitoare la problemele cu care se confrunta grupul. Strategia optima consta in elaborarea unor relele de comunicatie flexibile, care sa fie folosite in mod diferentiat in functie de natura sarcinii pe care o are de rezolvat grupul. De asemenea, este foarte utila constituirea unor relele duble, una structurata preponderent pe caracteristicile sarcinii (comunicatie functionala), iar cealalta pe nevoile psihosociale ale membrilor grupului (comunicatie de consum).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1150
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site