Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TULBURARI DE MEMORIE SI DE GANDIRE

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



TULBURARI DE MEMORIE SI DE GANDIRE

II. Tulburari de memorie




1. Tulburari cantitative (dismnezii):

1.1. Hipomnezia - scaderea in diferite grade a fortei mnezice.

Se manifesta : la persoane normale in stari de surmenaj, nevroze, in stari de insuficienta dezvoltare cognitiva (oligofreni, stari de involutie).

1.2. Amneziile - in sens strict semnifica pierderea totala a capacitatii mnezice, prabusirea functiei mnezice.

1.2.1. Amnezii anterograde - se refera la evenimente traite dupa debutul bolii, fiind datorate mai ales slabirii capacitatii de fixare a imaginilor si evenimentelor noi. Se refera la incapacitatea insului de a reda un eveniment trait recent, in timp ce amintirile anterior fixate sunt relativ bine conservate si putand fi inca bine redate.

Se manifesta : stari confuzionale, sindromul Korsakov, tulburari afective bipolare, stari reactive, stari nevrotice, reactii psihogene.

1.2.2. Amnezii retrograde (de evocare) - tulburari de memorie ce intind progresiv spre trecut pana in copilarie; sunt amnezii progresive.

1.2.3. Amnezii lacunare - hiatus in memoria insului. Pacientul are perioade de care nu-si reaminteste nimic. Se manifesta in : stari confuzionale, traumatisme craniene, accese de epilepsie, betia profunda sau betia patologica.

1.2.4. Amnezia tardiva (intarziata) - legat de tulburari de cunostinta, dar nu se instaleaza concomitent cu perioada confuzionala (lacunara) ci treptat si numai dupa o anumita perioada.

1.2.5. Amnezia electiva - consta in stergerea (uitarea) unor evenimente, situatii sau persoane a caror traire a fost acompaniata de o stare afectiva, motiv pentru care a fost numita psihogena sau afectogena.

1.3. Hipermneziile - tulburari ale functiei mnezice care constau intr-o exagerare a evocarilor care apar multiple, tumultuoase, cu o marcanta tendinta involuntara, indepartand subiectul de preocuparile prezentului. In psihopatologie se manifesta in: tulbutatea de personalitate de tip paranoid, tulburari delirante, stari febrile, narcotice, sub efectul substantelor psihedelice, olofrenii.

1.3.1. Mentismul: stare in care subiectul devine simplu spectator al desfasurarii tumultuoase si incoercibile a ideilor si amintirilor sale; desfasurarea sub aspect caleidoscopic a acestor imagini in constiinta, face imposibila orice memorare actuala datorita imposibilitatii concentrarii atentiei.

1.3.2. Viziune retrospectiva: forma suprema a hipermneziei care apare in stari confuzionale, psihogene, momente paroxistice, anxioase, accese de epilepsie sau momente de pericol existential si in care subiectul revede si retraieste in cateva clipe intreaga sa viata.

2. Dismneziile calitative (paramneziile): amintiri deformate, false, neconcordante cu realitatea fie sub aspectul desfasurarilor cronologice, fie sub aspectul lipsei de legatura cu realitatea traita in prezent sau in trecut de bolnav.

2.1. Tulburari ale sintezei mnezice imediate: evocari eronate ale unor evenimente sau actiuni traite in realitate de bolnav, dar nu sunt incadrate in timpul si spatiul real in care s-au petrecut.

2.1.1. Criptomnezia: consta fie in asumarea ca fiind proprii (nerecunoscute ca straine) a unor materiale stiintifice, literare pe care subiectul doar le-a auzit sau citit, fie in considerarea unor evenimente traite ca fiind doar auzite sau citite = instrainarea amintirilor.

Sunt frecvente in schizofrenii, delirul sistematizat si    in unele demente traumatice.

2.1.2. False recunoasteri (identificari): stari premergatoare starilor de deja vu, deja conu, deja vecu, in care subiectul are impresia de a mai fi vazut, cunoscut sau trait situatiile sau evenimentele respective. O varianta o constituie - iluziile de nerecunoastere - in starile patologice mai severe, cand bolnavul are impresia de a nu mai fi vazut, cunoscut sau trait evenimentele sau situatiile actuale = ,,jamais vu’’.

2.2. Tulburari ale rememorarii trecutului: reproduceri ale unor evenimente din trecut pe care bolnavul le situeaza in mod fals in prezentul trait.



2.2.1. Pseudo-reminiscentele - constau in reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le traieste ca evenimente prezente (bolnavul amesteca trecutul cu prezentul, iluzia de memorie constand in nerecunoasterea timpului si spatiului in care s-a produs evenimentul respectiv.

2.2.2. Confabulatia - consta in reproducerea unor evenimente imaginare (pe care bolnavul nu le-a trait) el fabuland asupra trecutului cu convingerea ca il evoca. In general prezinta si hipomnezii, amnezii si tulburari de constiinta. Se manifesta in : traumatisme cranio-cerebrale, in sindromul Korsakov, in unele stari (cazuri) de alcoolism cronic.

2.2.3. Ecmnezia - reprezinta o tulburare globala a memoriei in care pacientul confunda trecutul cu prezentul. Se manifesta in dementa senila.

ex : persoanele senile, de mult pensionate traiesc in prezent perioada trecuta din viata lor profesionala sau se considera tinere, chiar adolescente.

2.2.4. Anecforia - tulburare mai usoara a memoriei instalata in surmenaj, in forme predementiale sau dementiale si reprezinta posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care subiectul le crede de mult uitate.

II. Tulburari de gandire

1. Tulburari de forma :

1.1.1. Accelerare ritmul ideativ (succesiunea mai rapida a ideilor) :

In starile psihopatologice se intalneste in: stari febrile, intoxicatii accidentale sau intentionate, consum de substante toxice, stari hipomaniacale si maniacale, hebefrenie.

Forma particulara: MENTISM - caracterizat prin succesiune rapida a ideilor si reprezentarilor, intr-o maniera tumultoasa. Se manifesta in: stari de intensa tensiune nervoasa sau oboseala prelungita, intoxicatii usoare cu alcool, tutun sau cofeina, intoxicatii cu substante psihotone (creeaza buna dispozitie), in schizofrenie (sindrom de automatism mental, subiectul avand convingerea ca fenomenul ii este indus din afara, in manie, ca ,,fuga de idei’’.

Accelerarea se manifesta intr-un context simptomatologic alaturi de sporirea fluxului ideativ, cresterea fortei imaginative si de reprezentare, cresterea capacitatii de evocare, hiperprosexie, toate fiind exprimate prin logoree, deci se manifesta o accelerare cvasitotala a intregii vieti psihice (tahipsihie).

1.1.2. Incetinirea ritmul ideativ (succesiunea mai lenta a ideilor):

In starile psihopatologice se intalneste in oligofrenie, stari de determinare cognitiva, schizofrenie, depresii (mai putin cele nevrotice)

Forme particulare :

VASCOZITATE PSIHICA - specifica epilepsiei, ideile par rupte de context, aberante si nesustinute afectiv, se manifesta atat viscozitate verbala (de limbaj) cat si motrice (lent, lipicios)

FANDING MENTAL - ideile par a curge normal, apoi ritmul slabeste treptat.

BARAJ MENTAL - ideile par brusc intrerupte, ca si cum succesiunea ar fi anulata.

Incetinirea se produce intr-un context simptomatic alcatuit de scaderea fluxului, a fortei imaginative, hipomnezie si hipoprosexie (bradipsihie).

1.2.1. Cresterea fluxului ideativ: sporirea numarului de idei; determina si cresterea ritmului ideativ deci apare in aceleasi conditii.

1.2.2. Scaderea fluxului ideativ:



In starile psihopatologice se intalneste in: insuficiente cognitive, schizofrenie (unde se inregistreaza o scadere progresiva a fluxului)

1.2.3. Disparitie (anideatie) e rar intalnita, poate aparea la epileptici in timpul accesului epileptic, in stari comatoase, in stari confuzionale.

1.3. Tulburari ale coerentei: slabirea asociatilor, pierderea, ruperea legaturilor dintre idei; discursul pierde caracterul logic. Se manifesta in: forme de schizofrenie, stari dementiale accentuate, tulburari de constiinta. Forme:

,,Salata de cuvinte’’ Desi uneori propozitiile si frazele pastreaza forma gramaticala corecta dar isi pierd intelesul - bolnavul exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec neinteligibil de idei.

1.3.2. Verbigeratia - repetarea stereotipa a aceleiasi propozitii sau a unor cuvinte lipsite de inteles; repetitia poate avea tendinta de rima.

2. Tulburari de continut :

2.1. Ideea dominanta: ideea care se desprine din contextul celorlalte idei pe care le domina; apare consecutiv unui eveniment sau situatii cu o anumita incarcatura afectiva (discutie, spectacol, lectura etc.).

2.2. Ideea obsedanta: idee agresiva care izbucneste si iradiaza gandirea, impunandu-se constiintei desi este in dezacord cu aceasta; in ciuda faptului ca pare straina si contradictorie fata de personalitatea insului, desi pacientul ii recunoaste caracterul parazitar si chiar lupta impotriva ei, in general nu poate fi eliminata. In patologie este frecventa la: persoane cu structuri obsesionale, in nevroza obsesiva, psihopatia psihastenica, in starile depresive.

2.3. Ideea prevalenta: (pregnant patologica, exprima o stare psihotica)

Are caracter morbid evident, spre deosebire de ideile obsesive care vine de la periferia psihismului, ideea prevalenta izbucneste din interiorul psihismului subordonand intregul sistem ideativ. Prezinta neconcordanta fata de realitate dar este concordanta cu sistemul ideativ al insului care nu-i recunoaste caracterul patologic

2.4. Ideea deliranta: Caracter morbid, intensitate mare. Este exprimata limpede pe un fond de claritate a constiintei. Nu corespunde cu realitatea cu care se afla in opozitie. Pacientul isi modifica in sens patologic comportamentul actionand in baza ei. Este rezistenta la contraargumente si verificari. Bolnavul nu sesizeaza esenta ei patologica.

Datorita fortei deosebite ideea deliranta nu ramane izolata ci se organizeaza in sistem; este logic structurata si intotdeauna argumentata foarte convingator. Individul mobilizeaza in sprijinul ei nu numai toate celelalte idei, dar si intreaga sa forta afectiv-motivationala si volitionala in scopul impunerii sistemului delirant.

Tipuri de idei delirante: de persecutie, de grandoare, de vinovatie, de inutilitate, de negare, religioase, de gelozie, dexuale, de relatie, de influenta sau control, de posedare a gandurilor.

2.5. Ideea hipocondrica (ipohondriaca): cand ideea dominanta, obsedanta sau prevalenta este orientata asupra starii de functionare a organismului. Empiric ipohondria este considerata ca fiind impresia bolnavului de a avea o disfunctie somatica. Ea nu reflecta o stare prezenta de disfunctie somatica ci mai degraba teama ca s-ar putea imbolnavi. Daca se teme, inseamna ca spre deosebire de cenestopatie, hipocondria este proiectata in viitor ceea ce reflecta natura ei ideationala.

Intrebari de evaluare:

1. Diparitia fluxului ideativ se poate intalni in:

a.       Stari confuzionale

b.      Stari maniacale

c.       Stari delirante






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1335
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site