Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Adaptarea accesoriilor si tehnologiei la cerintele persoanelor cu nevoi speciale

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SINELE CA „ORGANIZATIE” DE CUNOASTERE
Despre folosirea limbajului gestual ca prima limba in educatia persoanelor surde
VALOARE
DIFUZIUNE
SONDAJUL - CERCETAREA SELECTIVA - Tipuri de sondaj
CULTURA MATERIALA A RROMILOR - MESTESUG SI REPREZENTARE
Caracterizarea sistemului familial
LUPTA PENTRU PUTERE IN ORGANIZATII
PERSONALITATE
Aparitia ideilor conflictologice


Adaptarea accesoriilor si tehnologiei la cerintele persoanelor cu nevoi speciale



Este nevoie de o consideratie foarte atenta la cerintele si nevoile reale a acestor persoane. O asemenea metodologie ar trebui standardizata, dar, deseori, pare a fi neglijata.

Se poate astfel afirma ca populatia care foloseste calculatorul se imparte in doua categorii principale: cea cu disfunctii si cea fara.

Este evident faptul ca fiecare fiinta umana are o serie de functii si caracteristici dintre care unele sunt normale iar altele sunt speciale.

parte substantiala a populatiei are dereglari de vedere;

multe persoane, in special cei varsnici, au dereglari de auz;

unele persoane sunt mult mai slabe fizic decat altele;

alte persoane au mai putin control asupra proceselor cognitive, memoriei, sau capacitati diferite de receptare si exprimare a limbajului etc.

Nevoile speciale nu sunt decat nevoi obisnuite dar mai accentuate. Nevoile speciale se constituie intr-o exagerare a celor obisnuite.

Cei care prezinta disfunctii au anumite capacitati ce nu se ridica la nivelul normal de functionalitate. Acest lucru este evident in cazul disfunctiilor fizice. Destul de rar se intalnesc oameni care sa nu aiba control motor deloc. Unii dintre ei au, pur si simplu, mai putin control motor. Acelasi lucru se intampla si cu disfunctiile cognitive. O persoana handicapata mental are abilitati mai reduse, nu se poate spune ca nu are abilitati deloc.

Capacitatile unei persoane nu sunt statice – ele se modifica in timp – accidentele pot cauza disfunctii temporare sau permanente; boala si varsta produc schimbari substantiale. Se spune ca multe persoane cu disfunctii sunt asa datorita efectului mediului in care traiesc; astfel orice persoana normala poate fi afectata:

v    Fumul sau iluminarea neadecvata pot produce efecte similare dereglarii vizuale;

v    Zgomotul poate avea acelasi efect ca si asurzirea;

v    Dereglarea mobilitatii poate fi cauzata de un teren denivelat;

v    Temperaturile prea scazute pot cauza insensibilitate tactila si disfunctii motorii;

v    Oboseala si stresul pot determina reducerea capacitatilor cognitive.

Sa ne gandim de exemplu la un soldat aflat pe un camp de lupta. El poate fi orbit de fum, asurzit de zgomotul armelor care se descarca, mobilitatea sa poate fi dereglata de noroiul din transee, poate avea o slaba sensibilitate tactila si dexteritate datorita costumului pe care il poarta, prezinta dereglari cognitive datorate fricii de moarte – si toate acestea inainte ca soldatul sa fie ranit! Daca ar trebui sa apreciem capacitatile unei persoane intr-un asemenea mediu, ele ar fi suficient de reduse (sub anumite aspecte) astfel incat persoana respective sa fie declarata handicapata.

Trebuie mentionat faptul ca, de multe ori, proiectarea unui echipament pentru persoane cu disfunctii a condus la imbogatirea substantiala a proiectelor pentru sistemele dedicate intregii populatii.

Este bine cunoscut faptul ca cercetarile originale ale lui Alexander Gra Ram Bell investigau modul de asistenta a populatiei surde. Este intr-un fel ironic faptul ca inventia sa, telefonul, a determinat cresterea izolarii sociale a celor lipsiti de auz. Exista de asemenea, multe exemple despre felul in care tehnologia, desemnata in mod original pentru a asista persoane cu disfunctii, a devenit foarte folosita astazi. In aceasta categorie sunt incluse si casetele audio, inregistrarile care trebuiau sa constituie “carti vorbitoare” (talking books) pentru persoanele oarbe.



Nu trebuie sa uitam nevoile actuale ale persoanelor cu disfunctii si nici impactul economic al acestor necesitati. Dotarea cu un echipament adecvat poate avea enorme diferente (fata de stadiul in care ne aflam) in ceea ce priveste oportunitatile educationale, calitatea vietii, posibilitatile de angajare.

Intotdeauna s-a presupus ca persoanele cu disfunctii reprezinta o minoritate restransa, dar acest lucru este departe de adevar. Se estimeaza ca intre zece si douazeci de procente a populatiei au disfunctii semnificative.

In mod special in SUA si tarile Scandinave drepturile persoanelor cu disfunctii sunt treptat introduse in legislatie aceasta conducand la cereri pentru o tehnologie care sa fie accesibila tuturor. Presiunea pietei pentru proiectarea de sisteme care sa asiste persoane cu disfunctii este recunoscuta in anumite sectoare de multi ani. Ingineria de reabilitare este prea importanta pentru a fi lasata la nivelul unei actiuni de caritate; “merita sa se investeasca in ea si rezultatele vor fi pe masura.” Bliss (1987).

Tehnologia de reabilitare inseamna pentru multe persoane un ajutor mecanic precum: protezele, membrele artificiale etc.

Conceptia de interactiune speciala om-calculator scoate in evidenta doua domenii de cercetare si dezvoltare:

* Studii bazate pe interferenta om-calculator

* Modele de sisteme de calculatoare speciale pentru populatia cu disfunctii.

Desi aceste doua domenii de activitate se ocupa de probleme similare, in mod traditional, se pare ca ele au foarte putine lucruri in comun.

In marea majoritate a cazurilor se presupune ca utilizatorul care foloseste calculatorul este o persoana obisnuita care dispune de capacitati normale. Astfel populatia care foloseste calculatorul este impartita in doua grupe simple: incepatori si avansati (amatori si profesionisti).

Modelul sistemelor pentru persoanele cu disfunctii este in mod traditional, ingineria de reabilitare care a permis accesul acestor persoane la folosirea calculatoarelor. Oricum, exista foarte putina comunicare intre persoanele implicate in ingineria de reabilitare si cei care se considera in varful acestui domeniu al calculatoarelor. Inginerii de reabilitare sunt devotati populatiei cu disfunctii doritoare sa foloseasca calculatorul, concentrandu-se pe nevoile lor speciale insa multi profesionisti si cercetatori in interactiunea om-calculator considera ca sprijinirea si incurajarea persoanelor cu disfunctii pentru a avansa in domeniul calculatoarelor, este mai mult o problema de natura caritabila si nu o problema profesionala.

Exista o anumita tendinta a celor care proiecteaza calculatoarele: se vad pe ei insisi sau pe colegii lor foarte apropiati ca arhetipuri a celor ce folosesc sistemele de calculatoare. Aceasta e o gresala ce poate fi inteleasa deoarece este foarte usor sa presupunem ca rasa umana este relativ omogena. Pe acest principiu se bazeaza proiectarea sistemelor de calculatoare si, in general, cercetatorii sunt preocupati de o singura categorie de persoane, bine definite, in cadrul careia singura diferentiere se face in jurul axei incepatori-avansati. Daca specialistii sunt rugati sa proiecteze sisteme pentru populatia cu disfunctii, acestea vad foarte clar ca persoanele handicapate au nevoie de sisteme speciale care sa fie adaptate capacitatilor lor. Din acest motiv specialistii trebuie sa studieze caracteristici importante ale celor ce folosesc calculatorul inainte de proiectare si in timpul proiectarii echipamentului, iar echipamentul ar trebui evaluat de reprezentanti ai populatiei cu disfunctii

Pe scara foarte larga obiectivul tehnologiei de reabilitare este:

sa reduca aceasta dependenta a persoanelor cu disfunctii

sa redea controlul individului sau cel putin sa dea o sansa persoanei de a alege sa fie independent (alegerile pentru persoanele cu disfunctii sunt in general limitate).

Exista o larga gama de disfunctii care necesita o acomodare speciala pentru a asigura acces la tehnologia informationala. Ele pot fi impartite in trei categorii: senzoriale, fizice si cognitive.

Disfunctia vizuala este cea mai semnificativa disfunctie senzoriala avandu-se in vedere interactiunea om-calculator.

O importanta distinctie trebuie facuta intre orbire si orbire partiala. O persoana oarba se bazeaza pe forme nonvizuale de comunicare (ex. auz, atingere). In schimb, o persoana cu vedere partiala are un grad de vedere folositoare pe care doreste sa o foloseasca la un nivel maxim. Daca ochelarii de vedere nu ar fi fost inventati, mult mai multe persoane ar fi fost declarate partial oarbe. Inventia ochelarilor este un exemplu ideal de tehnologie care reduce handicapul. Solutia nu este doar convenabila si de efect ci si destul de ieftina fiind astfel accesibila tuturor.



O persoana oarba poate folosi cu mult succes computerul folosindu-se de atingere sau auz. Cea mai cunoscuta forma de comunicare tactila este asa-numita “Tehnica Braille”. Calculatoarele au un rol important in aceasta forma de comunicare deoarece cea mai folositoare tehnica Braille este cea restransa (cateva litere pot fi reprezentate de doar una sau doua semne braille).

O alternativa la comunicarea tactila este folosirea auzului. Pentru o lunga perioada de timp s-a folosit metoda inregistrarii pe casete audio. Lumea persoanelor oarbe s-a divizat astfel, din pacate, in doua mari categorii: cei care folosesc tehnica Braille si cei care folosesc inregistrari audio. Noile echipamente pot oferi posibilitatea combinarii sunetelor cu tehnica Braille, iar rezultatele sunt uimitoare.

Dereglarile de auz sunt un handicap mai mic privind accesul la calculator, deoarece folosirea sunetelor este un domeniu foarte avansat in special datorita disponibilitatii tehnologice. Tehnologia informationala poate fi folosita intr-un mod profilactic de persoane cu dereglari de auz ca o alternativa la telefon. Dispozitivele americane de telecomunicatii pentru surzi permit, de exemplu, populatiei lipsite de auz sa comunice prin intermediul tastaturii si al ecranului calculatorului fiind conectati la liniile telefonice obisnuite.

In ceea ce priveste disfunctiile fizice, populatia de dereglari de functii normale, nu poate folosi dispozitivele conventionale precum tastatura sau mousul, in timp ce alte persoane nu se pot deplasa si recurg la folosirea unor scaune cu rotile controlate prin intermediul computerului.

Exista persoane carora le tremura mainile si deci nu pot folosi tastatura la modul cel mai precis (le este imposibil sa tasteze o singura litera, fara a atinge si tastele invecinate). Pentru ei este necesara doar protejarea tastaturii cu un invelis din plastic ce prezinta gauri la nivelul tastelor. Cel care foloseste tastatura isi poate odihni mana pe acest invelis, fara a activa nici o tasta, iar apoi poate activa tasta dorita prin gaura corespunzatoare ei. Unele persoane nu isi pot folosi mainile deloc dar pot fi utilizate alte parti ale corpului asupra carora au deplin control. De obicei acest lucru se face prin atasarea unui bat de acea parte a corpului (de obicei a capului).

Dispozitivele care produc vorbirea doresc sa inlocuiasca vorbirea naturala, insa deoarece acestea se bazeaza pe o vorbire sintetica (ce nu suna la momentul actual foarte natural), ele sunt inca un slab substituent.

Pentru a putea valorifica oportunitatile create de noua tehnologie pe langa aceasta mai avem nevoie si de profesionisti cu un inalt nivel de pregatire, disponibili sa se confrunte cu o multiplicitate de “vizuini ale lumii”.

Cum am vazut, tehnologii exista, deci se poate vorbi de strategia educatiei integrate. Scoala ar putea fi inovata si se pot propune activitati de predare si invatare, care sa ridice calitatea stiintei valorizand diversitatea, identitatea si originalitatea fiecaruia.

O persoana cu disfunctii este orice persoana incapabila sa-si asigure, total sau in parte, cele necesare pentru a avea o viata individuala si/sau sociala normala, ca urmare a unei deficiente, fie congenitala sau nu, care afecteaza capacitatile sale fizice sau mentale.

O disfunctie este o dereglare fizica sau mentala care limiteaza in mod substantial una sau mai multe activitati majore necesare in viata de zi cu zi.

Termenii “disfunctie” si “handicap” sunt deseori folositi unul in locul celuilalt de aceea trebuie facuta urmatoarea distinctie: handicapul se refera la gradul in care o disfunctie afecteaza viata unei persoane.

Zala Lusibu N’Kauza descrie handicapul ca fiind nu doar corola unei deficiente, ci si un rezultat ce este impus si de societate. Mai mult decat atat, definitia unui handicap variaza in functie de cultura, traditiile si nivelul de dezvoltare al unei tari. Intr-o tara bogata, o persoana oarba poate obtine o educatie completa avand acces la o profesie, in timp ce in majoritatea tarilor in curs de dezvoltare, persoana respective poate sa nu aiba acces la educatie; o asemenea persoana va fi handicapata nu doar prin deficienta pe care o are ci va avea un handicap in plus impus de conditiile economice si sociale existente in tara sa natala.

Este indicat sa prezentam si distinctia intre termenii “dereglare” “disfunctie” si “handicap”.

Dereglarea se refera la orice pierdere sau anormalitate a unei structuri sau functii psihice, fizice sau anatomice. Asadar se refera la parti sau sisteme ale corpului care nu functioneaza.

Disfunctia este orice restrictie sau lipsa unei capacitatii de a desfasura o activitate intr-o maniera considerata normala pentru o fiinta umana. Asadar disfunctia se refera la lucrurile pe care oamenii nu le pot face ca urmare a unei dereglari.

In sfarsit, handicapul este un dezavantaj pentru un anumit individ, rezultat dintr-o dereglare sau disfunctie care limiteaza sau impiedica indeplinirea unei activitati pentru acea persoana.

In ceea ce priveste persoanele cu disfunctii, cele mai multe definitii au in comun faptul ca aceste persoane pierd un anumit grad de independenta.

Aplicatiile tehnologice si tehnicile informatice in educatie si in integrarea sociala sunt tot mai mult puse in discutie datorita noilor oportunitati pentru persoanele cu handicap. Solutiile aduse de noile tehnologi sunt benefice si au rezultate uneori spectaculoase in reabilitarea persoanelor cu disfunctii.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 795
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site