Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Consumul de droguri - simptomatologie si efecte

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Consumul de droguri - simptomatologie si efecte

Drogurile si consumatorii de droguri - problema complexa




Fenomenul drogurilor este unul din subiectele cele mai complicate cu care se confrunta umanitatea datorita legaturilor cu chimia, biologia, psihologia, istoria, filozofia, arta.

Consumatorul de droguri este privit de unii oameni ca un vicios iresponsabil iar de altii ca o persoana care isi traieste viata din plin. Pentru unii sunt bolnavi care au nevoie de tratament in timp ce pentru altii sunt doar niste persoane imature care se vor schimba cu varsta. Exista unele opinii potrivit carora drogurile reprezinta o amenintare sigura in ceea ce priveste aparitia dependentei in timp ce potrivit altora consumul de droguri reprezinta o culminare a libertatii individuale.

Consumul de droguri afecteaza un numar din ce in ce mai mare de tineri din tara noastra si ca urmare primul pas care ar trebui facut in prevenirea debutului consumului de droguri este informarea.

Informatia reprezinta puterea de a decide

Ceea ce putem face noi toti, cei care ne simtim implicati in aceasta problema, este sa oferim o informare corecta si la timp, de la o varsta la care persoanele pot intelege ce pericol reprezinta drogurile pentru sanatatea si viata lor.

Informatia este un factor necesar in luarea hotararilor intelepte, independente fata de orice provocare (cea a drogurilor in cazul nostru). Riscurile reale isi au originea in ignoranta deoarece nu poate exista o alegere libera fara o cunoastere adecvata a subiectului.

Drogul - definitii

Drogul, in sens larg, semnifica o substanta cu proprietati curative, un medicament.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, drogul este substanta care fiind absorbita de un organism viu, ii modifica acestuia una sau mai multe functii.

In sens farmacologic, drogul este o substanta utilizata sau nu in medicina, a carei folosire abuziva poate crea dependenta fizica sau psihica (tulburari grave ale activitatii mentale, ale perceptiei si ale comportamentului). In acest ultim sens, denumirea de drog se aplica numai substantelor care pot fi desemnate si prin termenul general de stupefiante.

Se recunosc ca droguri toate acele substante care reunesc urmatoarele caracteristici:

■ Odata patrunse in organism se indreapta prin sange spre creier modificand

functionarea acestuia, cu consecinte atat fizice cat si psihice (mentale si

emotionale).

■ Consumul regulat poate da nastere unor procese cunoscute ca:

• TOLERANTA: pe masura ce organismul se adapteaza la prezenta

substantei este necesara o cantitate din ce in ce mai mare pentru a se obtine

acelasi efect. La consumatorul care intrerupe administrarea drogului o

perioada de timp scade toleranta la drogul respectiv astfel incat ultima

doza, pe care el a suportat-o bine inainte de intreruperea administrarii,

devine supradoza la reluarea consumului folosindu-se ultima cantitate.

Apare astfel o stare de intoxicatie acuta care duce la coma si chiar la deces.

• DEPENDENTA (sinonim = farmacodependenta, toxicomanie) reprezinta

starea fizica sau psihica ce rezulta din interactiunea unui organism cu o

substanta medicamentoasa (medicament), caracterizata prin modificari de

comportament si reactii fizice, insotite intotdeauna de nevoia de a lua

substanta in mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice

si pentru a evita suferinta fizica. Tipuri de dependenta:

Dependenta fizica: reprezinta ansamblul de simptome si semne care se manifesta la reducerea dozelor, la intreruperea administrarii sau la amanarea acesteia peste limitele de suportabilitate ale organismului (sindromul de abstinenta = sevraj)

Dependenta psihica: se manifesta prin dorinta imperioasa si irezistibila ce obliga pe consumator sa continue utilizarea drogului, care i-a adus dependenta si se poate instala indiferent de drog, cu anumite particularitati pentru fiecare drog in parte. Consumatorii simt ca nu pot supravietui fara drogul sau drogurile alese.

■ Consumul abuziv al acestor substante poate provoca mai multe tipuri de

tulburari:

Fizice - atunci cand, din cauza gradului lor de toxicitate, dauneaza

organismului persoanei care le consuma. Spre exemplu consumul regulate de tutun poate cauza bronsita cronica.

Psihologice - atunci cand au un efect negativ asupra echilibrului pe care persoana il are cu ea insasi sau cu anturajul afectiv, asa cum se intampla in cazul cuplurilor care sufera conflicte din cauza abuzului de alcool.

Sociale - atunci cand au efecte asupra comunitatii, asa cum se intampla in cazul accidentelor provocate de soferii aflati sub influenta drogurilor.

Alte notiuni:

■ ABUZ DE DROGURI – expresia desemneaza autoadministrarea repetata a unui drog in scopuri nemedicale.

■ EUFORIE – senzatia de buna dispozitie obtinuta artificial; euforia este starea in care individul nu simte nici o anxietate (teama) si scapa de influentele exterioare.

■ SUPRADOZA – reprezinta consumul oricarui drog in cantitate mare, cu aparitia unor efecte adverse de ordin fizic si mintal grave. Este urmata in majoritatea cazurilor de consecintele fatale daca nu se acorda un ajutor medical specializat in cel mai scurt timp.

■ HALUCINATIILE – perceptii senzoriale provocate de halucinogene, care nu corespund realitatii obiective. Individul ce are halucinatii vede imagini si aude sunete care nu exista in realitate.

■ SEVRAJUL reprezinta raspunsul organismului la absenta brusca a drogului cu care este obisnuit. In sevraj, natura simptomelor si intensitatea acestora difera in functie de drogul administrat. Cel mai sever sevraj apare la heroina si se manifesta prin: tremur puternic, dureri articulare si musculare, dureri abdominale insotite de simptome specifice starii de gripa (greata, varsaturi, febra, frisoane, transpiratie), neliniste, insomnie.

■ DEZINTOXICAREA este procesul prin care un consumator de droguri este tratat pentru a scapa de dependenta fizica pentru un anume drog.

■ RECADEREA reprezinta reinceperea consumului dupa o perioada de abstinenta.

Drogul - clasificare

Exista o varietate de droguri care au totusi o trasatura comuna si anume 'psihoactivitatea'. Este vorba de capacitatea acestor substante de a ajunge la creier si de a-i modifica functionarea normala. Pe scurt, substantele psihotrope sunt acele substante a caror actiune farmacodinamica implica efecte pronuntate asupra proceselor mentale si emotionale.

Pe baza acestui criteriu drogurile pot fi clasificate in trei mari categorii:

■ Droguri care inhiba (deprima) sistemul nervos central

= familia substantelor ce au in comun capacitatea de a ingreuna functionarea

normala a creierului provocand reactii ce merg de la dezinhibare pana la starea

de coma, intr-un proces progresiv de 'adormire' cerebrala. Cele mai importante

droguri din acest grup sunt:

• alcoolul

• sedative - anxiolitice (medicamente pentru tratarea anxietatii):

benzodiazepinele (ex: diazepam)

• hipnotice (somnifere): barbituricele (ex: fenobarbital, amobarbital)

• solventii organici si inhalanti: cuprind un ansamblu de compusi puternic

volatili care exista in stare gazoasa la temperatura mediului ambiant ori in

stare lichida si se evapora foarte rapid atunci cand sunt pusi in contact cu

aerul. Solventii organici cei mai utilizati sunt diluantii pentru vopsele si

decapantii pentru coloranti, adezivii, benzina, kerosenul si alti produsi

petrolieri, substantele folosite pentru curatat pete, alti aerosoli. Printre

principiile lor active, se pot mentiona mai ales toluenul, acetona, benzenul,

tetraclorura de carbon, cloroformul

• substantele opiacee: heroina, morfina, codeina, metadona, etc

■ Droguri care stimuleaza sistemul nervos central

= grupa de substante care accelereaza functionarea normala a creierului provocand

o stare de activitate ce poate merge pana la probleme legate de somn

(dificultatea de a dormi) in urma consumului de cafea sau pana la hiperactivitate

in urma consumului de cocaina sau de amfetamine. Din aceasta grupa fac parte:

• stimulente majore: amfetaminele, cocaina

• stimulente minore: nicotina, xantinele (cafeina, teobromina)

■ Droguri care perturba sistemul nervos central

= substante care tulbura functionarea creierului determinand perceptii

distorsionate ale realitatii (iluzii), halucinatii.

• derivati ai cannabisului: hasis, marihuana

• droguri de sinteza('designer drugs'): ecstasy (derivat al amfetaminei), eva

(derivat al amfetaminei), etc.

• halucinogenele (droguri 'psihedelice'): LSD, mescalina, fenciclidina,

psilocylina

Cai de consum

■ Fumat: tutun, hasis

■ Oral: alcool, droguri de sinteza

■ Aspirare: cocaina, speed (amfetamina)

■ Inhalare: solventi

■ Injectare: heroina

ALCOOLUL

Actiunea alcoolului nu depinde de tipul de bautura ci de cantitatea de alcool bauta la un moment dat. Efectele alcoolului sunt determinate de cantitatea de alcool existenta in sange. Concentratia de alcool din sange depinde de:

Cantitatea de alcool consumata intr-un anumit timp

Inaltimea, greutatea, sexul consumatorului

Tipul si cantitatea de hrana existenta in tubul digestiv (stomac, intestin subtire)

Simptome si semne

ALCOOLEMIA (mg/dl)

EFECTE

Betie usoara:

- sentiment de caldura, fata rosie, diminuarea usoara a reflexelor

- reducerea capacitatii de a judeca, reducerea autocontrolului (dezinhibare), euforie, logoree, cresterea sociabilitatii (in alte cazuri: retrasi, tacuti)

Betie vizibila la cei mai multi oamenii:

- diminuarea reflexelor, greutati in coordonarea miscarilor (mers cu baza largita)

- reducerea accentuata a capacitatii de a judeca, greutati in exprimare, reducerea marcata a autocontrolului (dezinhibitie), agresivitate (sau deprimare), reducerea atentiei, labilitate emotionala (episoade intermitente de ras-plans)

Betie clara la toti oamenii:

- mers clatinat/impleticit, pierderea controlului musculaturii,

- vedere dubla, vorbire neclara, scaderea capacitatii de a intelege, greutati in asocierea ideilor in mod coerent, afectarea memoriei

Betie puternica:

- incoordonarea mersului/isi mentine cu greu echilibrul, varsaturi

- vedere dubla, incoerenta in vorbire, somnolenta

Stare precomatoasa (de inhibitie/deprimare a sistemului nervos)

- incapacitatea de asta in picioare, incontinenta

- confuzie, stupor

Coma (pierdere cunostinta, scadere temperatura corporala, scadere tensiune arteriala, respiratie rara, piele umeda)

Deces

Efecte

- dependenta psihica (fara instalarea betiei) - resimtita ca o nevoie coplesitoare de a bea. Poate apare chiar folosirea unor cantitati mici de alcool, administrate zilnic sau chiar numai ocazional. In lipsa alcoolului persoanele dependente psihic prezinta anxietate si chiar panica.

- dependenta fizica - sindromul de abstinenta:

• simptome neurovegetative (cresterea activitatii sistemului simpatic):

tahicardie, hipertensiune, transpiratii, flush facial (inrosirea fetei), midriaza



(dilatarea pupilei), greturi, varsaturi anxietate.

• oboseala

• lipsa poftei de mancare

• simptome neuropsihiatrice: nervozitate, somnolenta, depresie, pana la

tremuraturi, convulsii, halucinatii in cadrul

delirium tremens, deces

- abuzul regulat duce la efecte pe termen lung:

- pierderea memoriei,

- dificultati cognitive

- dementa alcoolica

- disfunctii sexuale

- gastrita

- ulcer gastro-duodenal

- ciroza alcoolica

- cardiopatie

BENZODIAZEPINE

Sunt medicamente deprimante al sistemului nervos cu efect sedativ (care scad tensiunea subiectiva si induc un calm mental) si anxiolitic (reduc anxietatea) precum si cu efect anticonvulsivant si relaxant muscular. Sunt folosite si in tratarea simptomelor sevrajului (la consumatori de droguri si alcoolici). De asemenea, in doze mari, au si efect de inducere a somnului, la fel ca si hipnoticele. Intoxicatia cu benzodiazepine este asociata cu euforie intr-o masura mai mica decat intoxicatia cu alte droguri din aceasta clasa. Aceasta caracteristica sta la baza potentialului redus de abuz si de aparitia dependentei la benzodiazepine comparativ cu barbituricele. Efectele benzodiazepinelor sunt crescute insa prin asocierea cu alcool.

Simptome si semne:

- vorbire neclara

- scaderea capacitatii de coordonare a miscarilor

- scaderea atentiei

- tulburari ale memoriei

- dezinhibitie comportamentala cu atitudine agresiva, ostila

- labilitate a dispozitiei

- reducerea capacitatii de gandire

- afectarea integrarii si functionarii normale in societate si la locul de munca

- somnolenta, letargie, stupor, coma in caz de supradoza

Efecte

- sindromul de abstinenta apare la 3-4 zile de la intreruperea administrarii drogului respectiv la 5-6 zile in cazul benzodiazepinelor cu durata mai lunga de actiune (ex: diazepamul). Severitatea simptomelor depinde de doza medie utilizata precum si de durata utilizarii:

- simptome neurovegetative (cresterea activitatii sistemului nervos vegetativ):

transpiratii, puls peste 100/minut, greturi, varsaturi

- scaderea poftei de mancare

- crampe musculare

- tremuraturi

- insomnie

- anxietate

- intoleranta la lumina si la sunete puternice (la mirosuri uneori)

- agitatie psihomotorie

- convulsii (crize de grand mal - mai ales la doze mari de diazepam)

- efecte pe termen lung:

- dementa

- tulburari ale memoriei (scadere)

- disfunctii sexuale

- dependenta psihica- se instaleaza la consumatorii care folosesc mai multe droguri si la dependentii de heroina tratati cu metadona care folosesc si benzodiazepine      

BARBITURICE

Sunt medicamente deprimante ale sistemului nervos cu efect in principal hipnotic, utilizate pentru a induce somnul. Totusi administrate in doze mici pot induce doar sedare la fel ca si medicamentele sedative - anxiolitice si au si efecte anticonvulsivante. In functie de durata efectelor chimice, sunt clasificate in compusi cu efecte lungi, de durata medie, scurta si ultrascurta. Potentialul de abuz si de aparitie a dependentei este mult mai mare decat cel al benzodiazepinelor datorita efectelor mai intense (euforie).

Simptome si semne

La doze relativ mici sindromul clinic este asemanator cu cel determinat de intoxicatia cu alcool:

- scaderea capacitatii de coordonare a miscarilor

- dificultati in procesul gandirii

- scaderea memoriei

- lentoare in vorbire si intelegere

- dezinhibitia impulsurilor sexuale

- scaderea autocontrolului avand ca rezultat un comportament agresiv

- scaderea atentiei

- labilitate emotionala

- exagerarea trasaturilor de baza ale personalitatii

- alte simptome posibile:

- ostilitate

- certareti

- morocanosi

- ideatie paranoida si de suicid

- simptome neurologice:

- nistagmus

- diplopie

- strabism

- mers ataxic

- hipotonie

- scaderea reflexelor

Efecte

- sindromul de abstinenta apare in general in primele 2-3 zile de la intreruperea administrarii. Se considera ca sindromul de sevraj, indus de barbiturice, provoaca mai rapid moartea decat cel indus de unele stupefiante. Simptomele dureaza in general 2-3 zile dar persistenta lor se poate prelungi si pana la 2 saptamani si se caracterizeaza printr-o gama larga care merge de la:

• simptome usoare: - slabiciune

- transpiratii

- insomnie

- anxietate

• la simptome severe: - hipotensiune ortostatica

- tremuraturi

- anorexie

- anxietate severa

- convulsii repetate (care preced intotdeauna delirul) -

apar in ziua 2-3 cind simptomele sunt mai severe

- delir, halucinatii

- colaps cardiovascular

- moarte

- efecte pe termen lung:

- tulburari ale memoriei

- tulburari psihotice (asemanatoare cu cele determinate de alcool in cadrul

delirium tremens - agitatie, iluzii, halucinatii de obicei vizuale si uneori

tactile sau auditive - care apar dupa 1 saptamana de abstinenta)

SOLVENTI ORGANICI SI INHALANTI

Sunt produse care in contact cu aerul produc rapid vapori. Ele ajung foarte repede (aproape instantaneu) din aerul inspirat in plamani in sange si de aici la creier. Efectul lor este de schimbare a dispozitiei psiho-afective si a starii de constienta.

Sunt extrem de numeroase si sunt clasificate in patru grupe mari:

■ produsele care se evapora rapid - acestea sunt lichide: diluanti ai vopselelor, dizolvanti, substante chimice de curatat, produse de degresat, benzina, pasta corectoare.

■ gazele propulsoare folosit la spray-uri - spray-uri cu vopsea, deodorante, fixative.

■ gazele folosite in produsele casnice (tuburile cu frisca), comerciale (brichete, rezervoare cu propan) si medicale (eter, cloroform, protoxid de azot - gaz ilariant)

■ nitratii - folositi in special pentru efectul afrodisiac dar au si efect vasodilatator (amilnitratul recomandat in angina pactorala) si de relaxare musculara. Ex: produsele de improspatare a aerului.

Simptome si semne

Apar aproape instantaneu dar durata este de doar cateva minute ceea ce duce la repetarea administrarii pentru prelungirea senzatiei:

- stimulare fizica si psihica initiala cu euforie, senzatie de plutire

- sentiment de fericire

apoi - iluzii, halucinatii (au senzatia ca plutesc)

- ameteala (asemanatoare cu cea din intoxicatia cu alcool)

- vorbire nearticulata, incoerenta

- dificultati de coordonare a musculaturii

- scaderea reflexelor

- lipsa poftei de mancare

- somnolenta

- dureri de cap

- nervozitate

- amortire

- disparitia sensibilitatii

- inconstienta

- efectul vasodilatator - senzatie de caldura, excitatie (creste placerea sexuala)

- ameteli, dureri de cap

Efecte

sindrom de abstinenta - apare rar:

- tulburari ale somnului

- iritabilitate

- transpiratii

- greturi

- varsaturi

- tahicardie, aritmii

- iluzii, halucinatii

prin utilizare indelungata - tulburari ale echilibrului

- slabiciune musculara (pana la atrofie)

- dezorientare

- pierderea atentiei

- pierderea coordonarii

- iritabilitate

- depresie

HEROINA

Este drogul cel mai folosit din grupa opiaceelor si are efectul cel mai rapid si aparitia cea mai rapida a dependentei. Este un extract de morfina care se obtine din opiu, o substanta naturala provenita din mac.

Heroina (diacetilmorfina) este o substanta care are un efect analgezic de doua ori mai puternic decat morfina si care actioneaza direct asupra sistemului nervos central deprimandu-l.

Se foloseste in principal prin injectare subcutanata la inceput si apoi intravenoasa (euforia apare foarte rapid - 7-8 secunde - si este extrem de intensa).

Simptome si semne

- stare de 'betie'cu - euforie, senzatie de multumire, placere

- analgezie (lipsa durerii)

- ameteala, senzatie de caldura, inrosirea fetei, gura uscata,

greutate in membre

- apoi: - greata, varsaturi

- prurit (la nivelul fetei - mai ales nasul)

- mioza (micsorarea pupilelor)

- scaderea poftei de mancare

- scaderea senzatiei de sete - deshidratare

- vorbire incoerenta

- scaderea atentiei, memoriei

- somnolenta

Supradoza

- lipsa de raspuns la stimuli (coma) |

- depresie respiratorie | triada caracteristica supradozei

- pupile punctiforme | cu heroina (opiacee)

- hipotermie

- hipotensiune

- bradicardie

Efecte



- sindromul de abstinenta - poate apare la 6-8 ore de la ultima doza chiar dupa numai 1-2 saptamani de administrare regulata a drogului. Intensitatea maxima este atinsa in ziua 2-3 si simptomele incep sa cedeze in ziua 7-10 cu persistenta unora chiar la 6 luni de abstinenta sau chiar mai mult. Se caracterizeaza prin:

lacrimare

rinoree (curge nasul)

cascat

transpiratii

greata, varsaturi

diaree, crampe abdominale

febra, frisoane

midriaza (marirea pupilelor)

dureri musculare si osoase severe

piloerectie ('piele de gaina')

hipertensiune

tahicardie

hipertermie

tremuraturi

insomnie

agitatie, iritabilitate

anxietate intensa

- efecte pe termen lung:

- scadere in greutate

- anemie

- carii

- constipatie

- insomnie

- scaderea apetitului sexual (impotenta)

- psihoze - manie sau depresie in functie de raspunsul individual la opiacee

- disparitia ciclului menstrual

- infectii (prin injectare): hepatita B si C, HIV/SIDA, endocardita, artrita,

pneumonii (scade apararea imuna prin malnutritie)

- toleranta apare rapid prin consum regulat iar dupa o perioada de abstinenta

apare riscul unor supradoze

AMFETAMINE

Amfetaminele sunt substante stimulante ale sistemului nervos folosite in scop medical pentru tratarea narcolepsiei (o forma grava de somnolenta diurna), a unor forme de depresie si a sindromului deficitului de atentie/de hiperactivitate la copii (metilfenidat). Au mai fost folosite de asemenea ca medicamente in tratarea obezitatii prin scaderea apetitului (fenilpropanolamina).

Se administreaza pe cale orala (tablete, comprimate), cel mai frecvent, dar si prin inhalare, fumare sau injectare (ex: 'ice' = metamfetamina pura).

Simptome si semne

■ doze mici - senzatie de bine, euforie, entuziasm,

- sentiment de superioritate

- socializare (sunt foarte prietenosi)

- logoree (vorbesc mult)

- creste atentia, concentrarea

- creste starea de alerta - veghe, scade oboseala

- creste pragul durerii

■ doze mari - tahicardie pana la aritmii, chiar angina

- hipertensiune

- hipertermie

- transpiratii

- midriaza (marirea pupilelor)

- greturi, varsaturi

- scadere in greutate prin scaderea poftei de mancare

- agitatie psiho-motorie

- confuzie, convulsii, coma

- deces prin stop cardio-respirator (prin deprimarea respiratiei sau

aritmii)

Efecte

- sindromul de abstinenta - simptomele ating intensitatea maxima la 2-4 zile dupa oprirea administrarii si se dispar in aproximativ 1 saptamana:

- oboseala

- letargie

- tremuraturi

- cefalee

- transpiratii

- hipersomnie

- cresterea poftei de mancare (foame intensa)

- cefalee

- crampe musculare

- dureri de stomac

- cosmaruri

- anxietate

- depresie (unul din simptomele cele mai severe)

- efecte pe termen lung

- bruxism (contractii ale mandibulei cu scrasnirea dintilor)

- hipertensiune

- aritmii

- tulburari digestive (colita ischemica)

- disfunctii sexuale - impotenta

- tulburare psihotica asemanatoare schizofreniei paranoide cu halucinatii

vizuale, tactile (infestare cu insecte), ideatie de persecutie, iluzii de

parazitoza

COCAINA

Este o substanta extrasa din planta de coca (Erythroxylon coca) cu efect stimulant asupra sistemului nervos, similar amfetaminelor. Are efect anestezic si vasoconstrictor motiv pentru care a fost utilizata in chirurgia nasului, gatului si ochiului. Ulterior cocaina a fost clasificata ca substanta stupefianta datorita efectelor adverse si a dependentei care se instaleaza foarte rapid (uneori de la prima doza pentru dependenta psihica) si care este foarte greu de tratat.

Se administreaza prin inhalare (pulberea de clorhidrat de cocaina), injectare sau fumat (crack cocaine). Cocaina pura este amestecata uneori, de catre distribuitori, cu alte substante ca de exemplu talc, amidon sau amfetamine. Intensitatea efectelor depinde de puritatea cocainei.

Simptome si semne

Apar aproape imediat dupa administrare si dureaza circa 1 ora prin administrarea orala (cu euforie medie), circa 30 de minute pentru administrarea prin inhalare (cu euforie medie) si circa 15 minute prin administrarea intravenoasa (euforie destul de intensa). Fumatul de cocaina-baza actioneaza in cateva secunde si determina o euforie intensa care dureaza doar cateva minte.

■ initial - euforie

- logoree

- cresterea sociabilitatii

- stimularea activitatilor mentale

■ alte simptome - agitatie psihomotorie

- scaderea capacitatii de concentrare

- insomnie

- scaderea apetitului

- comportament sexual agresiv

- iritabilitate pana la agresivitate

- tahicardie

- hipertensiune

- hipertermie

- midriaza (marirea pupilelor)

Efecte

- sindromul de abstinenta - oboseala

- apatie

- hipersomnie

- cresterea apetitului

- depresie severa cu ideatie de suicid

- anxietate

- iritabilitate

- dispozitie schimbatoare

- efecte pe termen lung

- obstructie nazala cronica si sinuzita in cazul inhalarii

- perforarea septului nazal in cazul inhalarii (prin vasoconstrictie)

- infarct cerebral hemoragic si non-hemoragic (prin vasoconstrictie)

- convulsii

- infarct miocardic, aritmii

- psihoza cocainica - halucinatii auditive (insulte)

- halucinatii vizuale

- halucinatii tactile - senzatia ca pe corp se misca insecte

- disfunctii sexuale (impotenta)

CANNABIS

Cannabisul este extras din planta Cannabis sativa (sau canepa). Din rasina continuta in inflorescentele plantei se obtine hasisul care se prezinta ca o pasta (si contine o cantitate ridicata de substanta activa) iar prin uscarea si maruntirea florilor, frunzelor si tulpinilor se obtine marijuana care este rulata in tigarete si fumata. Hasisul este si el fumat dar in pipe.

Efectele (euforia) apr in cateva minute, ating intensitatea maxima la 30 de minute si dureaza 2-4 ore.

Simptome si semne

- relaxare

- dezinhibitie

- euforie, senzatie de bine

- ilaritate

- alterari ale perceptiei - vizuale: culorile par mai intense si mai luminoase

- auditive:

- temporale- senzatia de scurgere inceata a timpului

- afective

- dificultati de exprimare

- scaderea memoriei imediate

- scaderea capacitatii de concentrare

- scaderea proceselor de invatare

- scaderea capacitatii de coordonare motorie

fizice:

- ochi rosii (prin dilatarea vaselor conjunctivale)

- cresterea poftei de mancare

- gura uscata

- tahicardie

- somnolenta

Efecte

- sindromul de abstinenta - apare doar la intreruperea brusca a administrarii de doze

mari de cannabis:

- iritabilitate

- neliniste

- greturi

- mialgii

- insomnie

- anorexie

- efecte pe termen lung

- boli ale aparatului respirator: viroze mai frecvente, bronsite, pneumonii,

posibil cancer (prin continutul similar sau chiar mai mare in substante

cancerigene ca si tigarile)

- agravarea simptomelor la persoanele cu hipertensiune sau insuficienta

cardiaca

- anxietate

- atacuri de panica

- crize de neliniste

- atrofie cerebrala



- convulsii

- scaderea apararii imune

- la barbati - scaderea concentratiilor plasmatice de testosteron

- scaderea cantitatii totale de sperma

- la femei - tulburari menstruale si cicluri anovulatorii

- scaderea reflexelor (atentie la soferi, la cei ce lucreaza la inaltime)

ECSTASY

Este un derivat de amfetamine (3,4 metilendioximetamfetamina) care are si efecte halucinogene. Potentialul sau neurotoxic este inca in curs de evaluare precum si efectele negative asupra memoriei si proceselor de gandire. Este comercializat sub forma de comprimate.

Simptome si semne

- euforie

- dezinhibitie, senzatie de apropiere de alti oameni

- empatie

- cresterea sentimentului de autorespect

- logoree

- cresterea apetitului sexual

- dificultati de concentrare

- confuzie

fizice:

- tahicardie

- palpitatii

uscaciunea gurii

- slabiciune

- tremuraturi

- transpiratie abundenta

- frisoane, intoleranta la frig

- hipertermie severa (mai ales in conditiile unei activitati fizice intense -

ex.:dansat intr-o discoteca)

- deshidratare

- ameteli

- vedere incetosata/dubla

- obiectele sunt vazute mai luminoase decat in realitate

Efecte

- pe termen lung

- somnolenta

- dureri musculare

- bruxism (scrasnitul involuntar din dinti)

- oboseala

- contractii ale musculaturi mandibulei

- dureri de cap

- uscaciunea gurii

- aritmii

- convulsii

- insuficienta renala, hepatica

- infarcte cerebrale hemoragice sau ischemice (prin tromboze)     

- depresie

- anxietate

- iritabilitate

HALUCINOGENE

Sunt substante (numite si psihedelice) care produc tulburari ale functiei creierului cu alterarea perceptiei realitatii, respectiv inversarea modului de perceptie a spatiului si timpului. De asemenea poate fi alterata perceptia si aprecierea corecta a distantelor. Efectele depind de doza si de reactivitatea individuala.

Substanta cea mai utilizata este LSD-ul (dietilamida acidului lisergic) care este un drog de sinteza care se administreaza pe cale orala. Debutul actiunii este la aproximativ 1 ora cu atingerea intensitatii maxime a efectelor la 2-4 ore si cu durata de 8-12 ore.

Simptome si semne

- alterarea perceptiei - alterarea imaginii propriului corp

- sinestezie = sunetele se 'vad' iar culorile se 'aud'

- muzica este mai emotionanta

- cresterea sensibilitatii senzoriale (culorile sunt mai intense, contururile

obiectelor mai bine definite, gusturile si mirosurile sunt mai puternice)

- halucinatii vizuale (vad forme geometrice), auditive, tactile

- emotiile sunt foarte intens si pot exista doua emotii opuse (si incompatibile

in mod normal)in acelasi timp

- retrairea unor evenimente din trecut (inclusiv nasterea)

- reflectie introspectiva

- sentimente religioase

- experiente mistice

- depersonalizare prin integrare in lumea externa si separarea de propriul corp

fizice:

- tahicardie

- palpitatii

- hipertensiune

- hipertermie

- midriaza (marirea pupilei)

- lipsa coordonarii miscarilor

- transpiratii

- vedere incetosata

Efecte

Dependenta este in principal psihica. Efectele cele mai severe sunt:

- efectul de 'bad trip' - starea alterata care apare dupa administrarea drogului

si care poate duce la tentative de sinucidere sau episoade de nebunie

- fenomenul de flash-back - reaparitia spontana a experientei halucinante fara

consumul drogului (prin persistenta tulburarii de perceptie)

- comportament sinucigas

- tulburare majora depresiva

- atacuri de panica

Cand puteti fi sigur ca adolescentul consuma droguri.

Identificati semnalmente obiective ale celor care consuma droguri. Semnele care pot fi observate cu usurinta imediat dupa consumul de droguri sunt:

Daca a fumat marijuana

Are ochii foarte rosii;

Are pupilele marite;

Rade fara motiv;

Este neatent;

Are pofta de mancare si prefera dulciurile;

Mersul este nesigur;

Este ametit;

Are in camera lui un miros de iarba proaspata sau de fan proaspat, hartii pentru tigarete, pipe.

Daca a consumat amfetamine, ecstasy

Are pupilele dilatate;

Este mai vorbaret;

Nu mai are pofta de mancare;

Este irascibil, chiar agresiv;

Este confuz;

Dupa o perioada are o stare de oboseala accentuata, nu mai poate dormi;

Are in preajma lui diferite capsule colorate, pliculete cu pulbere colorata de la maroniu la alb;

Consumul cronic genereaza iluzii si halucinatii (vedenii).

Daca a consumat heroina

Are pupilele contractate;

Nu mai are pofta de mancare;

Fumeaza foarte mult;

Este indiferent fata de cei din jur;

Respiratia are un miros asemanator otetului;

Are in preajma lui ace, seringi, brichete, lingurita, pliculete cu pudra alba, galbena sau maro, care are un gust amar, folii de aluminiu, helas, sare de lamaie.

Consumul cronic in doze crescute duce la tulburari psihice, respiratorii, constipatie cronica, aparitia menstruatiei neregulate la femei, scaderea rezistentei la boli si a greutatii corporale.

Daca a consumat cocaina

Are pupilele dilatate;

Are ochii injectati si foarte umezi;

Este foarte vorbaret;

Are o atitudine superioara;

Are in preajma pliculete cu pulbere alba, cristalina cu un gust amar;

Are un miros slab de benzina;

Consumul cronic si in doze crescute duce la scaderea poftei de mancare, la un somn neodihnitor si agitat, la instabilitate, anxietate si o stare de oboseala extrema;

Consumul repetat creste riscul aparitiei infarctelor miocardice si a accidentelor vasculare.

Trebuie stiut ca abuzul de droguri are consecinte daunatoare atat pentru subiectul care le consuma cat si pentru comunitatea in care acesta traieste. El creaza consumatorilor probleme fizice, psihologice si afective, de comportament si de ordin financiar, adesea de nedepasit. Poate, de asemenea, sa compromita situatia scolara, activitatea profesionala, sa provoace tensiuni sau rupturi in relatiile sociale, mai ales in cadrul familiei.

Aceasta prezentare are ca scop pe langa aflarea unor informatii concrete si oferirea unor teme de gandire utile pentru adoptarea unei atitudini rationale fata de consumul de droguri, o busola capabila sa orienteze luarea unor decizii in legatura cu consumul de droguri, subiect asupra caruia fiecare trebuie sa ia mai devreme sau mai tarziu propriile hotarari.

- Sfarsit -



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1046
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site