Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Definirea conceptului de Terorism

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
REZIDUURI
COMPORTAMENT SI NORMATIVITATE: Socializarea
Geniul si femeia de serviciu in casnicie
EGO
BIOETICA - Eugenia, Istoricul eugeniei
Conceptele de dreptate, justitie si putere
PROBLEMA SOCIALA
DEMOCRATIA SI DREPTURILE OMULUI
PERSONALITATEA DELINCVENTULUI MINOR
EVOLUTIA RELATIILOR DINTRE BARBAT SI FEMEIE: PUNCTE DE VEDERE SOCIOLOGICE SI PSIHOSOCIOLOGICE


Definirea conceptului de Terorism

Terorismul, concept cu conotatii emotionale negative, contine motivatii diferite, pentru popoare diferite, fiind vitala diferentierea conditiilor, variate si variabile, in care se manifesta violenta terorista.

Scopurile, circumstantele si metodele implicate in violenta de stat impotriva propriilor cetateni sunt complet diferite de cele care caracterizeaza violenta folosita de state impotriva altor state sau de gruparile insurgente impotriva organismelor guvernamentale. Aplicarea termenului terorism tuturor celor trei situatii da nastere unor controverse, scurt-circuitand demersurile de definire unitara a acestui fenomen, un efect asemanator fiind generat si de agenda politico-ideologica a teroristilor. Cat timp prin terorism se intelege doar un comportament violent, subsumat unei cauze ideologico-politice, utilitatea conceptului este redusa, propagandistica . Daca definirea terorismului se aplica si la razboiul nuclear, la razboiul conventional si la lupta de gherila, termenul isi pierde orice inteles functional. El devine pur si simplu sinonim cu intimidarea violenta intr-un context politic si se reduce, in acest fel, la un termen negativ, care descrie un aspect respingator al conflictelor violente de toate tipurile si de diverse anverguri, duse de-a lungul istoriei omenirii de tot soiul de regimuri.




O definitie nominala a conceptului de terorism consta in specificarea intelesului acestui termen cu ajutorul altor termeni al caror inteles au aceiasi semnificatie: violenta, act criminal, inducerea unei stari de teama, vizarea unor tinte din cadrul populatiei non-combatante, amenintare asimetrica, etc.

Majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca definirea terorismului reprezinta un demers subiectiv, puternic influentat de cel care o formuleaza. De pilda, statele care sponsorizeaza terorismul actioneaza in directia influentarii comunitatii internationale de a defini terorismul de asa maniera incat gruparile teroriste pe care le sponsorizeaza sa fie excluse din aceasta clasificare . Astfel, Siria, Libia si Iran promoveaza o definitie a terorismului conform careia comiterea unor actiuni asimilabile atentatelor teroriste sa fie permisa in cazul luptatorilor pentru libertate nationala.

Intr-adevar, gruparile teroriste se auto-intituleaza „miscari nationale de eliberare', luptatori impotriva opresiunilor sociale, economice, religioase sau imperialiste sau orice combinatie a acestora. Terorismul si lupta pentru libertate reprezinta concepte care descriu doua aspecte diferite ale comportamentului uman. Primul dintre acestea caracterizeaza o modalitate de lupta si cel de-al doilea o cauza de actiune . Scopurile gruparilor considerate teroriste sunt foarte variate, cele mai intalnite fiind inducerea schimbarii sociale de extrema stanga sau dreapta, ideologia religioasa, criteriul etnic si aspectele de ordin general legate de mediu, drepturile animalelor sau politica avorturilor.

Terorismul ar putea fi definit ca folosirea deliberata a violentei impotriva populatiei pentru a obtine beneficii politice, ideologice sau religioase. In definirea acestui fenomen este importanta diferentierea intre scopurile urmarite si mijloacele de atingere a acestora, o grupare terorista neputand fi asimilata unei miscari de eliberare nationala deoarece, chiar daca scopul final este legitim, mijloacele folosite (atentate care produc victime din randul populatiei, in scopul de a exercita presiuni politice asupra actorilor institutionali), nu justifica atingerea acestor scopuri.

Atentatul terorist, latura actionala si vizibila a fenomenului, reprezinta asocierea cu orice act ilicit de extrema violenta, comis de unul sau mai multi indivizi sau de grupari organizate , actionand in nume propriu sau cu aprobarea, incurajarea, sprijinul tacit sau sustinerea unui stat, savarsite impotriva unor persoane sau bunuri, in scopul indeplinirii unui obiectiv ideologic, politic, social sau religios, susceptibil sa puna in pericol numeroase vieti omenesti sau bunuri importante si sa aduca grave prejudicii pacii si securitatii internationale.

Atentatul terorist mai poate fi definit ca un act voluntar comis impotriva vietii, integritatii fizice, sanatatii oficialitatilor; orice act care primejduieste o comunitate, creeaza o stare de teroare in vederea schimbarii autoritatii publice sau impiedicarea actiunilor acesteia, sau care urmareste destabilizarea relatiilor internationale .

Notiunea de terorism constituie o denumire generica, ingloband o serie de acte foarte diferite ca manifestare, dar avand trasatura comuna a amenintarii, violentei sau a terorii. In drept, expresia terorism nu constituie o notiune juridica, ci este mai degraba e expresie folosita in limbajul curent sau in presa pentru a defini o stare de spirit speciala autorilor infractiunilor. Astfel ca majoritatea actiunilor teroriste sunt in primul rand infractiuni de drept comun inainte de a fi calificate acte de terorism, aceasta notiune putand fi administrata abia dupa ce se stabileste o anumita conexiune cu scopul actiunii.

De mentionat ca primele incercari de definire a terorismului au fost initiate de Quintilliano Saladana, in timpul „Conferintei Internationale pentru Unificarea Legii Penale', din 1925, prin introducerea conceptului de „crima internationala” (care includea crimele impotriva drepturilor omului si crimele comise impotriva sefilor de state sau a reprezentantilor diplomatici ai acestora). Ulterior, datorita inabilitatii statelor lumii de a ajunge la un acord asupra definirii crimei politice sau actului terorist, patru conferinte internationale au esuat in incercarea de a defini terorismul.

In literatura romana de specialitate, profesorul dr. doc. Grigore Geamanu defineste terorismul international ca fiind faptele criminale indreptate impotriva sefilor de stat sau a altor demnitari, impotriva unor grupuri de persoane sau institutii de stat sau obstesti

Prima „Conferinta a Ligii Natiunilor pentru prevenirea si pedepsirea terorismului” a avut loc in 1935, atentatele teroriste fiind definite ca acte criminale indreptate impotriva unui stat, astfel gandite si concepute, incat sa terorizeze indivizii, grupurile sociale si opinia publica .

Conform Rezolutiei 52/210 a Adunarii Generale ONU, atentatele teroriste sunt: actele criminale infaptuite in scopuri politice, cu intentia de a provoca populatiei o stare de teroare si care nu pot fi justificate in nicio circumstanta, indiferent de motivatiile politice, filosofice, ideologice, rasiale, etnice, religioase sau de orice alta natura care le-ar putea justifica .

Terorismul este definit in „US Federal Regulations Code” ca: folosirea ilegala a fortei si a violentei impotriva persoanelor sau proprietatilor pentru a intimida sau a forta un guvern sau populatia civila, in vederea atingerii unor obiective politice sau sociale .

Totodata, Departamentul de Stat al SUA ofera urmatoarele delimitari conceptuale privind fenomenul terorist:

- termenul de „terorism” defineste violenta premeditata, motivata politic, indreptata impotriva tintelor non-combatante de gruparile sub-nationale sau de agenti clandestini, de obicei cu intentia de a influenta o audienta;

- termenul de „terorism international” defineste terorismul care implica cetateni sau teritorii apartinand mai mult decat unei singure tari;

- termenul de „grup terorist” defineste orice grup care practica sau subordoneaza grupuri semnificative care practica terorismul international .

Paul Pillar, fost adjunct al Centrului de Combatere a Terorismului din cadrul CIA, identifica patru elemente - cheie ale atentatului terorist:



- este un act premeditat si nu o violenta impulsiva;

- este politic si nu infractional, ca in cazul violentei folosita de grupari criminale;

- este indreptat impotriva civililor si nu a tintelor militare sau a trupelor combatante;

- este executat de catre grupari sub-nationale si nu de catre fortele armate ale unui stat.

Departamentul Apararii al SUA: terorismul este folosirea cu buna stiinta a violentei, nejustificata legal si pentru a produce teama, cu intentia de a forta sau intimida guvernele sau societatile sa le accepte revendicarile, care sunt in general politice, religioase sau ideologice .

Biroul Federal de Investigatii al SUA: folosirea ilegala a fortei si violentei impotriva unor persoane sau proprietati pentru a intimida sau forta un guvern, populatie civila sau oricare segment al acesteia, in vederea atingerii obiectivelor politice sau sociale.

Biroul pentru Respectarea Constitutiei din Germania: terorismul este o lupta in scopuri politice, prin atentate la viata si proprietatea altor persoane, in special prin intermediul unor crime atroce: producerea de victime omenesti asasinate, pretinderea de rascumparari pentru o persoana rapita, incendieri, organizarea unei explozii sau prin intermediul altor acte de violenta, folosite ca preludiu pentru asemenea acte criminale.

O definitie britanica cuprinzatoare a terorismului: pentru obtinerea efectelor dorite, teroristii se bazeaza nu atat de mult pe caracterul imprevizibil al actiunilor, ci mai degraba pe luarea prin surprindere a tintei si pe izbucnirea violentei in mediile in care, in mod normal, nu se intampla astfel de evenimente. Terorismul este utilizarea sistematica si bine gandita a actelor de violenta ofensiva impotriva guvernului si a maselor largi, precum si impotriva proprietatii publice si private pentru a constrange unele persoane, grupuri, comunitati sa-si modifice comportamentul si politica promovata .

Nici definitiile de dictionar nu ne prea ajuta. O autoritate in materia limbii engleze, mult veneratul Oxford English Dictionary, dezamageste prin interpretarea prea literara si prea istorica pentru a ne mai fi de vreun folos astazi:

Terorism: sistem al terorii:

1. Guvernare bazata pe intimidare, controlata de partidul aflat la putere in Franta in timpul revolutiei din 1789 – 1793.

2. Politica menita sa semene teroarea in randurile celor impotriva carora este adoptata; folosirea metodelor de intimidare; actiunea de a teroriza sau situatia de a fi terorizat[15].

O definitie mai clara in Oxford English Dictionary este cea a faptuitorului: terorist: Termen politic:

a. Aplicat Iacobinilor, agentilor si partizanilor lor din timpul Revolutiei Franceze, mai ales celor care au legatura cu tribunalele revolutionare din timpul „domniei terorii”;

b. oricine incearca sa isi impuna opinia printr-un sistem de intimidare coercitiva; (in sens special) se aplica membrilor uneia dintre organizatiile revolutionare extremiste din Rusia[16].

O abordare conceptuala a terorismului a fost realizata de doi cercetatori olandezi, Alex Schmid si Albert Jongman, care au adunat 109 definitii academice si oficiale si le-au analizat in functie de componentele principale, descoperind ca preponderenta elementului violenta era covarsitoare (83,5% din cazuri); urmau scopurile politice (65%), teama indusa (51%), arbitrariul si actiunea nediscriminatorie asupra tintelor alese (21%) si victimizarea civililor, non-combatantilor, neutrilor si persoanelor neimplicate(17,5%) .

De mentionat este si definitia elaborata de Alex Schmid: terorismul reprezinta folosirea unui mijloc de actiune violent, in mod repetat si in scopul de a induce teama, de catre indivizi, grupari sau organisme statale (semi) clandestine, in scopul atingerii unor scopuri politice sau criminale, fiind diferit de asasinat prin faptul ca tinta directa a violentei nu reprezinta tinta vizata de scopul propus. Victimele umane ale atentatelor teroriste sunt alese atat la intamplare cat si in mod selectiv-simbolic, dintr-o populatie tinta, pentru a servi ca generatori de mesaj .

Trebuie remarcat ca cercetarea efectuata de Schmid si Jongman reflecta consensul civilizatiei occidentale, nefiind neimpartasit de majoritatea statelor arabe, fapt care ar putea arunca o imagine indoielnica asupra legitimitatii campaniilor intemationale de combatere a terorismului, mai ales in masura in care operatiunile militare nu sunt dublate de masuri politice si sociale care sa faca neatractive profiturile obtinute de „statele esasuate” in schimbul oferirii de baze logistice gruparilor teroriste internationale .

Unii experti in materie de terorism sunt sceptici cu privire la tentativele de a defini acest fenomen, Walter Laqueur considerand ca chiar daca s-ar ajunge la o definitie obiectiva, nevalorizata a terorismului, care sa acopere toate aspectele si caracteristicile sale importante, tot ar fi respinsa de unii cercetatori, din motive ideologice .

O definitie este in esenta o ecuatie ce reda exact sensurile unui cuvant. In cazul conceptului de “terorism”, situatia este putin diferita din cauza naturii sale emotionale, a conotatiei negative a termenului si discursului politic pe care il presupune deoarece toate acestea contribuie la marirea complexitatii sale in totalitatea componentelor ce-l caracterizeaza.



Ariel Merari, Terrorism as a Strategy of Insurgency, Terrorism and Political Violence, vol.5, no.4, Frank Cass Publishing, Londra, 1993, p.12



Cristian Barna, op.cit., p.35

Adrian Guelke, The Age of Terrorism and the International Political System, I. B. Tauris, New York, p.28

Ion David, op.cit., p.43

Ganor Boaz, Terrorism: No Prohibition Without Definition, International Policy Institute for Counter-Terrorism, Washington, 2001, p.151

Terorismul de drept comun: prin el se intelege acel gen de terorism care cade sub incidenta legii penale ca o infractiune obisnuita, agravata insa de metoda de executie, prin teroare. In felul acesta, putem intalni acte de terorism care vizeaza scopuri particulare, sau au drept obiect un interes personal, ca de exemplu obtinerea unei sume de bani, incercarile unui santaj practicile gansterilor si ale bandelor de talhari

Grigore Geamanu, Drept international contemporan, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1964, p.26

Ion Bodunescu, op.cit., p.66

*** United Nations General Assembly Resolution no.51/210, Measures to eliminate international terrorism

*** U.S. Code of Federal Regulations, www.whitehouse.gov, accesat la data de 14.03.10

Black Cofer, Introduction: Patterns of Global Terrorism, 2002, www.state.gov accesat la data de 15.03.10

*** Departament of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, United States Departament of Defense Office of Joint Chiefs of Staff Publication, www.dtic.mil, accesat la data de 14.05.10

Kurt Waldheim, Memoriei prezentat la cea de a XXVII-a sesiune a Adunarii Generale a ONU, www.un.org, accesat la data de 15.05.10

John R. Thackrah, Encyclopedia of Terrorism and Political Violence, Editura Routledge & Kegan Paul, New York, 1987, p.344

***Terorism: cauze, efecte, combatere,(culegere de studii), indrumator Ionel Nicu Sava, Editura Omega, Bucuresti, 2001, p.12

Ibidem

Alex P. Schmid, Albert J. Jongman, Political Terrorism, NorthHolland Publishing Company, Amsterdam, 1988, p.215

Alex P. Schmid, op.cit., p.56

Cristian Barna, op.cit., p.40

Walter Laqueur, op.cit., p.59






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1740
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site