Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Definirea si delimitarea termenului de excludere sociala

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
„Educatie sexuala sau indoctrinare?”
OBIECTUL SI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI
PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA - Scurt istoric al studiilor organizarii
INTERACTIONISM
ECHILIBRU SOCIAL
DIMENSIUNEA RELIGIOASA A EXISTENTEI
VIATA CUPLULUI MARITAL - DRAGOSTE SEXUALA: GENURI DE DRAGOSTE SI FORME ALE IUBIRII
VIOLENTA IN FAMILIE
ANTROPOLOGIE CULTURALA
RELIGIA ISLAMICA - Eroul ca Profet - Mohammed


Definirea si delimitarea termenului de excludere sociala

Gravitatea saraciei consta, pe langa inconvenientele de moment, indeosebi in consecintele pe termen lung. Cronicizarea saraciei si concentrarea sa in anumite zone duc la crearea unor pungi de saracie, extrem de durabile, cu tendinte de autoperpetuare. Saracia poate crea o scindare a colectivitatii, marginalizare si excludere sociala unor persoane si grupuri atinse de saracie.




In Declaratia care a fost adoptata la “Conferinta Mondiala la Nivel Inalt pentru Dezvoltare Sociala” de la Copenhaga (6-12 martie 1995) se recunoaste faptul ca popoarele lumii se confrunta cu profunde probleme sociale, in special saracie si excludere sociala, care afecteaza fiecare tara. Declaratia isi propune sa se adreseze cauzelor structurale ce stau la baza fenomenelor si consecintelor acestora in scopul de a reduce incertitudinea si insecuritatea ce ameninta viata oamenilor.

Excluderea sociala este un concept[1] care desemneaza relatia intre cetatenii dezavantajati si administratie. Definirea termenului de excludere sociala are o importanta particulara indeosebi in contextul evaluarii saraciei si adoptarea masurilor de combatere a acesteia, deoarece se desemneaza contingentele sociale afectate in cel mai inalt grad de saracie, respectiv persoanele dezavantajate care se confrunta cu obstacole specifice in vederea integrarii economice si sociale.

In septembrie 1989, Consiliul Europei a adoptat o rezolutie cu privire la “lupta contra excluderii sociale”, in care se specifica termenul de “excludere sociala”. In 1993, presedintele Jaques Delors a subliniat ca “noi vom continua sa facem distinctia intre saracie si excludere sociala” si sa ne referim la organisme “care considera aceasta distinctie ca fiind fundamentala”. De asemenea, “excluderea contine notiunea de saracie, in timp ce saracia nu o contine pe cea de excludere”. Excluderea sociala este o notiune mai larga care inglobeaza si saracia, ceea ce inseamna ca exista forme de excludere care nu implica neaparat saracie. Astfel, s-a subliniat in mod explicit importanta notiunii de excludere sociala, pe de o parte, ca fiind distincta de cea de saracie si, pe de alta parte, continand notiunea de saracie, capata un sens mai larg[2].

Exista inca dezbateri asupra adevaratei semnificatii a excluderii sociale si distinctia intre excludere si saracie sau daca notiunea de excludere sociala ar putea sa o inlocuiasca pe cea de saracie.

Analize ale acestor probleme la nivel international[3] au relevat faptul ca fenomenul excluderii sociale ar putea fi privit ca un proces concretizat prin: dezintegrarea relatiilor de munca, dezintegrarea legaturilor familiale si a relatiilor sociale. De asemenea, discriminarea, segregatia sau slabirea relatiilor sociale reprezinta exemple ale sensului mai larg al excluderii.

Cand o persoana sau un grup de persoane se caracterizeaza prin: lipsa unui loc de munca, venituri reduse, lipsa unei locuinte sau conditii de locuit degradate, stare precara de sanatate, se poate spune ca persoana se afla la “marginea” societatii, desi acea persoana pastreaza, inca, legaturi cu familia si societatea.

Unii autori considera ca excluderea sociala este expresia extrema a marginalizarii sociale. Documentele Uniunii Europene nu asociaza, insa, excluderea procesului de marginalizare. Astfel, excluderea sociala inglobeaza intregul proces al fenomenelor mentionate si nu numai faza extrema. Excluderea se refera atat la legaturile familiale, cat si la diferite bunuri si servicii (alimentatie, invatamant, sanatate, securitate sociala etc) la care saracii nu au acces. Lipsa accesului la acestea arata faptul ca o persoana sau un grup de persoane sunt excluse de la sistemele sociale care le furnizeaza. Aceasta notiune mai larga a excluderii permite extinderea conceptului la grupe de persoane care sufera de diferite forme ale privatiunilor nemateriale si care nu pot fi considerate ca fiind, intr-adevar, sarace.

Procesul de excludere porneste de la neajunsurile provocate de lipsa de resurse, dar problema are un sens mai larg. Fenomenul este rar legat de o singura cauza si, mai des, de un cumul de dificultati. Carta Verde asupra politicii sociale europene (1993) remarca faptul ca excluderea sociala nu inseamna numai venituri insuficiente, ci se manifesta si in domenii ca: lipsa unui loc de munca, lipsa locuintei, slaba pregatire scolara si profesionala, absenta educatiei si a culturii, probleme grave de sanatate, lipsa accesului la protectia sociala, relatii deficitare cu familia si comunitatea departe de centrul principal de activitate. In acest sens, asa cum a mai fost prezentat, excluderea “reprezinta mai mult decat o problema de bani” . De aceea, apare pertinenta si necesitatea altor indicatori decat cei monetari pentru studiul excluderii.

Excuderea sociala poate fi obiectiva si subiectiva.

Aspectul obiectiv al excluderii ne duce cu gandul la o formulare din punctul de vedere al factorilor banesti sau factori cheie. Aceasta prezentare are meritul de a sublinia importanta factorilor respectivi prin relatiile sociale pe care le induc, precum si prin avantajele si dezavantajele pe care le creeaza.

Excluderea din circuitele pietei muncii (lipsa locului de munca) este adesea influentata de absenta sau un nivel insuficient al formarii profesionale, schimbari prea frecvente ale locului de munca sau ale profesiei, somaj repetat sau de lunga durata, locuri de munca cu o slaba calificare, adesea nedeclarate.

Galbraith a accentuat aspectul strict economic al saraciei, formulandu-l in termeni de excludere. Dupa parerea lui, cei saraci sunt cei care se gasesc in prezent exclusi din sistemul economic prin hazard, nesansa sau ca urmare a incompetentei lor.

Excluderea din circuitele scolare implica adulti si/sau copii putin alfabetizati sau analfabeti, copii deviati spre sistemele de invatamant destinate persoanelor cu handicap[5].

Excluderea de la un habitat decent este caracterizata de ocuparea de imobile vechi, suprapopularea locuintei, lipsa accesului la locuintele sociale, aprovizionarea deficitara cu energie, gaze, apa s.a.

Excluderea de la asigurarea unei stari de sanatate corespunzatoare , durata de viata inferioara unei valori medii, mortalitatea infantila crescuta, persistenta unor anumite boli caracteristice.



Excluderea de la viata politica priveste limitarea dreptului de vot sau neexercitarea acestuia, nerespectarea drepturilor umane si dreptului la asigurarea justitiei, arhaismul legilor de asistenta judiciara.

Excluderea de la viata culturala accesul la viata artistica si spirituala.

Nici aspectul subiectiv nu trebuie neglijat, caci precaritatea si precarizarea familiei sunt date de maniera in care oamenii privesc situatia, persoana este exclusa pentru ca se simte astfel fata de ceilalti, neintegrata in modelul societatii.

Si autorii prezentului studiu se alatura acestei definitii a excluderii sociale, considerand-o ca fiind atotcuprinzatoare, atat in planul economic, cat si social.

In conceptia lui Ren Lenoir (“Un fran ais sur dix”) saracia si excluderea sociala nu se asimileaza complet. Cei exclusi sunt de fapt cei “inadaptati social”, in particular: minorii delicventi, drogatii, inadaptatii scolari, persoanele cu venituri mici, insuficiente, somerii, persoanele bolnave[7].

Absenta totala a securitatii de baza (loc de munca, locuinta), stare de sanatate precara, lipsa educatiei si instruirii profesionale, in cazul persoanelor afectate de excluderea sociala, incrimineaza drepturile fundamentale si afecteaza dreptul la familie. Raportul “Familia lumii a patra, 1993” - raport realizat cu sustinerea Secretariatului ONU pentru Anul International al Familiei, subliniaza faptul ca mizeria distruge familia. “A pierde o anumita legatura cu viata de familie este grava pentru fiecare om. Pentru cei mai saraci este ultima protectie contra distrugerii demnitatii persoanei”. Pe masura ce mizeria creste, familia are de suferit, riscand, de multe ori, sa se separe. Astfel, copiii sunt indepartati de familie, facand obiectul unor exploatari diverse. Putine familii reusesc sa supravietuiasca impreuna, luptandu-se zilnic cu conditiile insuportabile de lipsuri multiple, violenta, umilinta, care adancesc divergentele intre generatii si cu comunitatea.

Saracia absoluta si excluderea fac parte ambele dintr-un cerc vicios care conduce la privari pana la ruptura totala de societate. In cadrul fiecaruia exista o multitudine de grade de precaritate si marginalizare.

De exemplu, o persoana somera se afla cu siguranta la marginea vietii sociale active, dar nu pierde de indata toate relatiile cu lumea inconjuratoare, participarea la viata sociala, politica si culturala. In schimb, un muncitor fara instruire sau pregatire profesionala corespunzatoare, afectat de somaj si care locuieste impreuna cu familia, eventual numeroasa, in conditii inadecvate, insalubre, risca sa-si intrerupa relatiile cu societatea. Toate formele de parteneriat sunt anulate daca statutul sau de dependenta totala de ajutorul public, de exemplu a unui venit minim, inceteaza.

Oricare ar fi sistemele politice si economice, saracirea si uzura legaturilor economice, familiale si sociale merg mana in mana. Pretutindeni, saracia extrema sfarseste prin erodarea relatiilor de solidaritate umana. Absenta posibilitatilor si mijloacelor de participare la viata economica si sociala, prin desfasurarea unei activitati, joaca un rol preponderent in procesul de excludere sociala.

Circularitatea care exista intre precaritate/marginalizare si saracie extrema/excludere sociala trebuie sa atraga atentia asupra faptului ca atunci cand precaritatile se acumuleaza si conditiile de viata devin insuportabile, cei afectati risca sa depaseasca un punct de la care, practic, nu se mai pot intoarce decat cu eforturi maxime. Odata atinsi de saracia extrema, persoanele nu mai au controlul asupra propriei existente. In fiecare zi ei trebuie sa-si gaseasca mijloace de supravietuire, fara a avea garantia zilei de maine. Primul efect vizibil este acela ca nu se pot inscrie in proiectele comunitare sau de dezvoltare[8].

Dupa sociologul francez Robert Castel[9], saracul este victima unei duble excluderi: excludere din lumea muncii si excludere socio-familiala. Dificultatile economice apar astfel ca o cauza, dar si ca o consecinta a altor deficiente (sociale, culturale, etc) a altor forme de manifestare a excluderii sociale.

In unele tari (ex. Irlanda) excluderea sociala este definita in functie de unul sau mai multe sisteme dintre: sistemul democratic si juridic, piata muncii, protectia sociala, familia si comunitatea. Forma cea mai grava a excluderii se refera la esecul celor patru sisteme.

In alte tari (ex. Anglia) se evidentiaza urmatoarele trei domenii: economic (restructurarea industriala); politic (politici sociale si economice), cultural (discriminarea rasiala si sexuala).

In majoritatea tarilor “…noi forme de saracie si de privare afecteaza un numar din ce in ce mai mare de oameni. Tendintele economice si sociale actuale au exclus regiuni si grupuri semnificative de la cursul normal al vietii si de la posibilitatile pe care le ofera. Daca nu se acorda atentia cuvenita, acest proces va continua” (OECD).

Tendinta catre marginalizare pe scara mare a fost conceptualizata ca o dualizare a societatii moderne sau polarizarea societatii[10].



Schimbarile petrecute in societatea si economia Romaniei din ultimii ani au condus la aparitia unor grupuri sau la cresterea numerica a altora deja existente care au nevoie de protectie sociala sporita, indeosebi in aceasta perioada de tranzitie la economia de piata.

In scopul exprimarii opusului conceptului de excludere sociala, in programele Uniunii Europene se utilizeaza notiunea de integrare sociala.

Acest concept reflecta o situatie stabila si solida de relatii de munca, familiale si sociale, exprimand autosuficienta in raport cu resursele.

Integrarea necesita realizarea unei societati in care toate mecanismele de excludere sa fie anihilate si sa aiba loc realizarea conexiunilor necesare intre actiunile desfasurate pe plan local si pe plan macroeconomic.

Unul din efectivele majore pe care societatea trebuie sa-l aiba permanent in vedere este ca trebuie sa gaseasca sau sa-si perfectioneze caile si mecanismele care sa tina saracia in limite normale, acceptabile.



“The dynamics of the programme at half - way stage” - Raport 1992

GHEORGHE RABOACA, IOSIF BATI, SPERAN[A P%RCIOG, Studiul privind “Perfectionarea conceptului de minim de trai si determinarea operativa, lunara a acestuia pe categorii socio-profesionale”, Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale

Seminarul International “Saracia, marginalizarea si excluderea sociala in Europa anilor ‘90”

Seminarul International “Saracia, marginalizarea si excluderea sociala in Europa anilor ‘90”

Goffinet si D. Van Damme “Analphab tisme fonctionnel en Belgique”, Journal des empiristes d mocrates, 1990, nr. 76, p. 4-5

P. Hendrick, “Pauvrete et sante, Propositions en mati re de politique de la lutte contre la pauvrete”, 1990-1991, p. 168-209

Eliane MossE “Les riches et les pauvres”, 1985

“Rapport soumis par la France au second Comite Preparatoire (au Sommet Mondial pour le Developpement Social) - Copenhague 1995

***, Pauvrete et exclusion, Hatier, Paris, 1996

“Social exclusion in the welfare state”, Jorgen Larsen, John Andersen, EC Poverty III Programme, 1992






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1102
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site