Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Grupuri “de intalnire”

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EDUCATIA ESTETICA
SPALAREA CREIERULUI
ITRAJUTORAREA FAMILIALA SI AJUTORUL PUBLIC
BEVERLY HILLS NE-A MARCAT ADOLESCENTA - Diviziunea puterii in serialele pentru tineri
GRUPURILE SI SOCIABILITATEA
Indicatori sociali
DIVORTIALITATEA
Dezvoltarea psihosexuala de-a lungul varstelor
DIVORTIALITATE
CHESTIONARUL


Grupuri “de intalnire”

Aceasta denumire desemneaza generic grupuri al caror scop este acela de a favoriza cunoasterea si increderea interpersonala prin:



constientizarea elementelor comune ca si a diferentelor,

sensibilizarea participantilor fata de o tema sau problema

faclitarea comunicarii directe.

Denumiri intr-o oarecare masura sinonime celei de “grup de intalnire”, sunt “grup de sensibilizare” si “grup T” (Training = antrenament).

Aceste grupuri presupun relationarea membrilor de o maniera interpersonala foarte apropiata, bazata pe incredere, sinceritate, deschidere si chiar dezvaluire personala. Participantii la astfel de grupuri sunt dispusi sa se exprime, sa “isi deschida sufletele”, lasa sa transpara sentimentele, sunt motivati pentru a experimenta “aici si acum”, intr-o atmosfera informala, calda, modele de atitudini si comportamente pe care doresc sa le insuseasca si care, au constituit miza schimbarii anticipate, odata cu intrarea in grup.

In vederea realizarii schimbarilor scontate grupurile parcurg un proces in trei etape (care sunt in aclasi timp si sarcini de grup), si anume:

“dezghetarea”

schimbarea

“reinghetarea”

Prima etapa, “dezghetarea”, consta in intalnirea grupului cu scopul de a interactiona, utilizand modele atitudinal - comortamentale diferite de cele obisnuite, care in ani si ani de exersare au devenit automatisme, rutina.

Stilul personal de interactiune, indelung exersat, s-a transformat treptat intr-un fel de “a doua natura” si chiar mai mult, s-a dovedit a fi functional. Participantii la grup sunt constienti de aceasta situatie (care constituie si o sursa importanta de rezistenta la schimbare), dar pe de alta parte simt nevoia unei transformari, a unei “cresteri” personale, pe care singuri nu au reusit sa o realizeze atat datorita efortului pe care il necesita o astfel de initiativa cat si datorita disconfortului de a renunta la ceva obisnuit, cunoscut, pentru ceva nou, incert, nevalidat. “Dezghetul” survine atunci cand este luata decizia de a renunta la pattern-urile comportamentale si cand participantii sunt pregatiti psihologic sa exploreze noi cai de relationare in vederea schimbarii. In acesta etapa sunt recomandate exercitiile structurate “de incredere”, de “aducere” a participantilor “aici si acum”, de familiarizare cu locul si cu grupul.

2. Cea de-a doua etapa, cea a schimbarii, este de obicei, facilitata de reactiile spontane ale membrilor grupului, de feed-back-urile primite. Aceasta deoarece, in mod obisnuit, noi nu primim feed-back-uri explicite la atitudinile si actiunile noastre, nu stim ce efecte au acestea asupra celorlalti. Prin contrast, in grupuri, tocmai feed-back-urile si sharing-urile (impartasirea experientelor si trairilor similare) sunt incurajate, deoarece sunt relevante pentru constientizarea modului in care suntem perceputi sau ii influentam pe ceilalti. Odata identificat un comportament ce trebuie schimbat, noi forme de raspuns, de interactiune pot fi experimentate in climatul securizant al grupului.

3. Cea de-a treia etapa este destul de nefericit numita “reinghetarea”, deoarece nu reflecta corect procesul de referinta si are o conotatie ce trimite mai curand la regiditate decat la procesele de schimbare si dezvoltare care ii sunt proprii. In aceasta etapa sunt caracteristice procesele de “intarire” si “fixare” a noilor modele comportamental – atitudinale achizitionate, astfel incat ele sa-si probeze eficacitatea. Daca noile modele nu sunt “fixate” in aceasta etapa, participantii la grup se vor confrunta cu o puternica tendinta de revenire a vechilor pattern-uri. De altfel, liderul are si misiunea de a preveni membrii, ca odata cu terminarea grupului nu se incheie si procesul de schimbare in care au intrat, ci, ca acesta este unul continuu, care trebuie supravegheat si in afara grupului, iar efectele schimbarii se vor traduce si prin procese de crestere si dezvoltare personala, de asemenea, continue.



Se impune, credem, o comparatie cu grupurile terapeutice pentru a sublinia principala diferenta:

grupurile terapeutice au ca principal scop explorarea in profunzime a problemelor personale si/sau emotionale ale fiecarui membru si apoi dezvoltarea unei strategii personale de rezolvare;

in grupurile de sensibilizare, de exemplu, se urmareste, in primul rand, cresterea nivelului de constientizare in legatura cu problemele personale si de relatie, pentru ca ulterior membrii sa se simta liberi sa experimenteze noile modele comportamentale.

Grupurile de intalnire sunt utilizate foarte frecvent in domenii precum:

formarea abilitatilor in profesiile de ajutor,

formarea abilitatior manageriale,

antrenarea clientilor pentru dobandirea abilitatilor interpersonale,

dezvoltarea responsabilitatii civice,

pregatirea actiunilor comunitare.

Grupurile de intalnire sunt destul de controversate datorita riscurilor pe care le comporta:

insuficient pregatite prin intermediul catorva sedinte de grup, anumite persoane se pot declara lideri si pot conduce grupurile la actiuni si procese periculoase, pe care nu le pot controla;

grupurile de intalnire pot avea ca efect amplificarea sau acutizarea unor probleme personale, care raman nerezolvate datorita duratei relativ scurte de desfasurare a grupurilor (de exemplu, cineva poate renunta la mecanismele de aparare obisnuite fara a fi invatat alte modele de interactiune);

unii indivizi pot avea manifestari psihotice pe parcursul sedintelor de grup, ceea ce inseamna ca nu pentru toate persoanele grupurile constituie o modalitate favorabila de lucru;

participantii sunt expusi abuzurilor celorlati membri daca liderul nu impune si nu controleaza respectarea standardelor etice;

in cadrul grupurilor de intalnire nu se pot produce schimbari spectaculoase, dar daca exista astfel de asteptari din partea membrilor, si astfel de ambitii din partea liderilor si unii si altii vor fi deceptionati.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 888
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site