Paradigme ale gandirii sociologice - grila
- Ce este o paradigma sociologica?
- O teorie
- Un model de cunoastere
- Un algoritm
- O paradigma sociologica are o valoare
explicativa de tip:
- Universal
- Contextual
- Comunitar
- Termenul de paradigma a fost introdus
in stiinta de:
- Auguste Comte
- Emile Durkheim
- Thomas Morus
- Max Weber
- Thomas Kuhn
- Structura analitica a unei paradigme
presupune:
- Un algoritm, o ipoteza si o teza
- O opinie, o idee si o metoda
- Un sistem notional, o schema explicativ-interpretativa
- Principii metodologice, un sistem de
notiuni, serii teoretice si o schema explicativ-interpretativa
- Notiunile specifice unei paradigme au
un caracter:
- Absurd sau corect
- Endogen sau alogen
- Confuz sau concret
- Caracterul endogen al unei notiuni se
refera la:
- Faptul ca este imprumutata din alta
stiinte
- Faptul ca este nespecifica si
inexacta
- Specifica stiintei in care a fost
dezvoltata
- Ce este contextul
explicativ-interpretativ?
- Reteaua formata de relatiile dintre
notiuni
- Explicatia
- Teoria
- Ipoteza
- Care este functia schemelor
explicativ-interpretative?
- De a formula teorii
- De a reduce idealul la concret
- De a interconecta ipotezele
teoretice la realitatea concreta
- Principiile metodologice ale unei
paradigme reprezinta:
- Metodologia cercetarii
- Tehnici de cercetare
- Scheme operationale
- Limitele teoretice si practice ale
unei metodologii
- Explicatia sociologica se situeaza
intr-o viziune:
- Materialist-stiintifica
- Concret-moralizatoare
- Ideal tipica
- Determinst-empirica
- Sociologia comprehensiva presupune o
viziune:
- Metafizic-comprehensiva
- Nomotetic-descriptiva
- Relativist-subiectiva
- Rational-Simbolica
- In perspectiva sociologiei
explicative natura societatii este:
- Informala
- Obiectiva
- Speculativa
- Subiectiva
- Analiza cognitiva presupune:
- Reunirea elementelor disparate ale
societatii
- Identificarea elementelor care
alcatuiesc realitatea sociala si a relatiilor dintre ele
- Separarea datelor semnificative de
cele abstracte
- Societatea are, conform sociologiei
explicative, in raport cu actorul social un caracter:
- Amorf
- Complex
- Determinist
- Incongruent
- In viziunea lui Auguste Comte pozitivismul sociologic se refera
la:
- Caracterul special al sociologiei in
raport cu celelalte stiinte
- Sociologie ca factor al progresului
social
- Caracterul stiintific al sociologiei
- In randul paradigmelor sociologice de
tip explicativ sunt:
- Explicatia sociologica,
behaviorismul, consensualismul
- Evolutionismul, functionalismul
biologic, sistemismul
- Structuralismul, evolutionismul,
functionalismul, paradigma structural-sistemica
- Paradigma structural-sistemica,
structuralismul, evolutionismul
- Conform sociologiei explicative
societatea este:
- Dotata cu mecanisme de autoreglare,
coeziva si consensuala, integrativa si generatoare de inegalitati sociale
- Dotata cu mecanisme de autoreglare,
coeziva si consecventa, interesata si generatoare de inegalitati sociale
- Dotata cu mecanisme de autoreglare, completa
si coerenta, teleologica si limitata
- Coezivitatea exprima:
- Caracterul relativist al societatii
- Omogenitatea sociala
- Complexitatea societatii
- Solidaritatea sociala
- Inegalitatile sociale sunt expresia:
- Dezordinii sociale
- Anomiei
- Regulilor morale
- Solidaritatii sociale
- Stratificarii sociale
- Care sunt functiile sociale ale sistemului
normativ:
- Asigura schimbarea si progresul social
- Asigura ordinea si integrarea
sociala
- Asigura ordinea si schimbarea
sociala
- Asigura progresul si anomia sociala
- Imaginea omului in sociologia
explicativa ete cea a lui:
- Hommo faber
- Hommo religiosus
- Hommo economicus
- Hommo sapiens
- Ratiunea este:
- O facultate a fizicului omenesc
- Un epifenomen
- Un idel-tip
- Facultatea de cunoastere a omului
- Scopurile care fac obiectul actiunii
omului rational din sociologia explicativa sunt:
- Propuse social
- Elaborate individual
- Respectabile
- Concrete
- Omul are un statut ontologic in:
- Sociologia explicativa
- Sociologia comprehensiva
- Natura societatii in sociologia
comprehensiva este de tip:
- Material
- Concret
- Subiectiv
- Ideal
- Imaginea societatii in sociologia
comprehensiva este:
- Un camp de semnificatii impartasite
pe fondul antagonismelor sociale
- Un camp de semnificatii generat de
inegalitatile sociale
- O actiune logic rationala presupune:
- Acordul dintre subiect si predicat
- Acordul dintre doi sau mai multi
actori sociali
- Acordul dintre scopurile constient
propuse si actiunea prin care acestea sunt urmarite
- Rationalizarea, in sociologia
comprehensiva, presupune
- Economisire
- Acordul dintre scopuri si actiuni
- Restrangerea consumului
- Filtrarea subiectiva a scopurilor si
actiunilor
- Paradigmele sociologiei comprehensive
sunt:
- Sociologia actiunii si interactiunii
sociale
- Sociologia comprehensiva a lui Max
Weber
- Interactionismul simbolic
- Behaviorismul
- Paradigma conflictualista este de
tip:
- Explicativ
- Comprehensiv
- La limita dintre sociologia
comprehensiva si sociologia explicativa
- Societatea in sistemul teoretic
marxist are un caracter:
- Imoral
- Sistemic
- Formal
- Informal
- Activitatea sociala fundamentala in
sociologia marxista este:
- Loisir-ul
- Sportul
- Activitatea de productie
- Lectura
- Raportul dintre infrastructura
economica si suprastructura este de:
- Reciprocitate
- Inegalitate
- Echilibru
- Determinare
- Conform paradigmei conflictualiste
omul este:
- Rational si perfectibil
- Irational si imprevizibil
- Creator si cooperativ
- Moral si in stare de veghe
- Care sunt cauzele identificate de Aristotel
ca factori in producerea unui fenomen:
- Cauza formala si cauza eficienta
- Cauza informala si cauza eficace
- Cauza materiala si cauza finala
- Cauza subiectiva si cauza partiala
- In ce consta problema inductiei asa
cum o precizeaza D. Hume?
- Infirmarea modelului cauzal
- Dificultatea generalizarii unui
model cauzal
- Neproducerea cauzei prin efect
- Neproducerea efectului prin cauza
- Modelul cauzal este specific:
- Sociologiei explicative
- Sociologiei comprehensive
- Relativismului sociologic
- Functia principala a enuntului cauzal
este:
- Predictiva
- Predicativa
- Coercitiva
- Determinativa
- Functia euristica a modelului
explicativ se refera la:
- Elaborarea de modele explicative
- Strategii algoritmice de rezolvare a
unei probleme
- Formularea de ipoteze teoretice
- Observarea realitatii
- Independenta teoretica se refera la:
- Stabilirea ipotezei teoretice
- Stabilirea variabilei dependente
- Stabilirea contextului
- Stabilirea variabilei independente
- Riscul de a fi corect din ratiuni
false se refera la:
- Enuntul cauzal si modelul explicativ
sunt false
- Enuntul cauzal este fals dar modelul
explicativ este corect
- Enuntul cauzal este adevarat dar
modelul explicativ este fals
- Enuntul cauzal si modelul explicativ
sunt adevarate
- Factorii contextuali actioneaza:
- Direct asupra variabilei efect
- Asupra variabilei endogene
- Asupra variabilei efect prin
intermediul factorului determinant
- Asupra contextului
- Care sunt functiile factorilor
contextuali?
- Inhibitor in producerea variabilei
efect
- Facilitator in producerea variabilei
efect
- Inhibitor in producerea variabilei
cauza
- Facilitator in producerea variabilei
cauza
- Un lant cauzal canonic presupune:
- Relatia simpla dintre variabila
cauzala si variabila efect
- Relatia mediata dintre variabilele
contextuale si variabila efect
- Serii de variabile intermediare de
tip cauza-efect intre factorul determinant si variabila efect finala
- O teorie abstracta poate fi formulata
sub forma de:
- Ipoteza
- Lege
- Opinie
- Argument
- Variabilele pragmatice sunt:
- Strategii de elaborare a variabilei
cauzale
- Strategii de actiune prin care se
controleaza producerea variabilei efect
- Strategii de producere a
variabilelor contextuale
- Teoria abstracta generala are:
- Valabilitate limitata la contextul
in raport cu care a fost elaborata
- Valabilitate relativa in raportul cu
contextul in care a fost elaborata
- Valabilitate limitata la contexte
asemanatoare
- Valabilitate universala indiferent
de context
- Variabila endogena este:
- Omogena
- Abstracta
- Eterogena
- Concreta
- Nemijlocita
- Principiul care sta la baza teoriei
evolutioniste a lui H. Spencer este de natura:
- Abstracta
- Materiala
- Transcendentala
- Ideala
- Legile evolutiei in teoria
evolutionista a lui H. Spencer sunt:
- Legea persistentei fortei si legea
continuitatii miscarii
- Legea conservarii materiei si legea
persistentei fortei
- Legea miscarii de revolutie si a
schimbarii sociale
- Legea diviziunii sociale a muncii si
legea persistentei istorice
- Procesul prin care se asigura
progresul societatii la W.W. Rostow este:
- Consumul de masa
- Investirea capitalului economic
- Economisirea
- Reducerea consumului la strictul
necesar
- Cele unitatile generice ale speciei
din teoria sociologica comteiana sunt:
- Starea militara si starea
industriala
- Starea de tranzitie, a decolarii
economice si a consumului de masa
- Starea teologica si cea metafizica
- Starea traditionala si starea
industriala
- Starea metafizica si starea pozitiva
- Care este cadrul de referinta al
analizei functionale?
- Sistemul social
- Contextul teoretic
- Relatia cauzala
- Factorii pragmatici
- In analiza functionala conceptul de
finalitate exprima:
- Scopurile partiale ale sistemului
- Orientarea activa a sistemului in
vederea satisfacerii cerintelor sale functionale
- Orientarea activa a sistemului in
vederea satisfacerii cerintelor functionale a substructurilor
- Schimbarea sociala in conformitate
cu scopurile elementelor functionale ale sistemului
- Functiile unui element intr-un sistem
pot fi:
- Functii pozitive sau negative
- Neutre
- Abstracte sau concrete
- Ideale
- Posibilul actional consta in:
- Posibilitati uman-individuale de
actiune si posibilitati uman-colective de actiune
- Posibilitati general-abstracte de
actiune si posibilitati material concrete de actiune
- Instrumente materiale si
social-institutionale de a actiona si cunostinte
- Instrumente teoretice si
individual-concrete de a actiona si capital
- Delimtarea functionala presupune:
- Diviziunea functionala a unui sistem
- Identificarea functiilor partiale
ale sistemului
- Identificarea sistemului pornind de
la functia sa generala
- Repartitia sarcinilor partiale ale
elementelor sistemului
- Structura reprezinta:
- Un ansamblu gregar de elemente
- Totalitatea relatiilor de
interdependenta ordonata dintre elementele unui sistem
- Un ghem de functii necoordonate
- O lege de transformare a unui sistem
- Principiul conexiunii universale
presupune:
- Interdependenta dintre fenomene
- Valabilitatea universala a unui
context social
- Interactiunea multipla dintre
sistemele teoretice
- Interactiunea multipla dintre
fenomene
- Factorii structurali sunt:
- Abstracti si inoperabili din punct
de vedere practic
- Un parametru fundamental al unei
societati
- Un principiu activ al organizarii si
dinamicii sociale
- Un principiu activ al anomiei
sociale
DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Vizualizari: 1221
Importanta:
Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta Creaza cont nou
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved