Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Vilfredo Pareto

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
LEGEA PARALELISMULUI SOCIOLOGIC
CONSAGVINITATE
„Educatie sexuala sau indoctrinare?”
HABITUS
OBSERVARE PARTICIPATIVA
Eterogeneitatea timpului
EXPERIMENTE NEOFAMILIALE SI „SIMULACRE” ALE FAMILIEI ACTUALE
Principalele momente din istoria limbajului gestual si a educatiei surzilor in lume
SOCIOLOGIE GENERALA – TEST GRILA
EMPATIA SI VIOLENTA


Vilfredo Pareto

Domenii specifice cercetarii

Influenta cercetarilor lui Pareto



lDomeniul sociologiei : elaborarea unui model echilibrat de societate. ( vezi conceptia sa despre sistemul social preluata de cercetarea lui Talcott Parsons

ldomeniul politicii si ideologiei. -etica democratica si humanitarianista

Contextul de statuare a conceptelor paretiene. Influente

lpreia si utilizeaza pozitia lui Spencer privind neinterventia(in special aplicata economiei laissez-faire)

la fost influentat atat de Spencer, cat si de Durkheim in notiunile de diferentiere (la mai mare nivel) si interdependenta.

lConceptia lui Pareto despre societate are punctul de plecare in sfera ingineriei: inlocuieste conceptul organic(biologic) cu un concept de imagine/sistem mecanic.

lAstfel, relevanta si inovatoare a fost conceptia sa despre societate ca un sistem de elemente sau variabile aflate intr-o stare de interdependenta reciproca si mutuala

lInfluentat de Machiavelli. “este mai sigur sa fii temut decat iubit.” In Principele, a argumentat ca sentimentele obisnuite ale umanitatii sunt lacomia si egoismul. In termeni concreti, celor ce sunt supusi autoritatii politice le lipseste recunostinta, onestitatea si curajul. Populatia supusa, prin natura ei este incapabila sa reziste pasiunilor de moment si va viola atat principiile, cat si drepturile celorlalti. La un nivel intelectual, nu exista gandire creativa, ci doar imitarea autoritatii. Aceasta imitatie a autoritatii, impreuna cu dorinta de auto-conservare reprezinta singura speranta a izbavirii umane.

lMachiavelli nu a precizat cum au reusit cei aflati la putere sa evite dezastrul unei asemenea naturi. Cu toate acestea, el a descoperit in existenta vrednica de dispret a supusilor un mandat/imputernicire pentru actiunea politica. A remarcat ca liderii trebuie sa utilizeze mijloace ce se afla dincolo de granita moralitatii personale. Acestea includ stapanirea formelor legale de control social, dar pot include de asemenea si viclenia, forta bruta si evaluarea tuturor strategiilor in functie de scopul final in virtutea carora sunt folosite.

lIn consecinta, conducatorul este incurajat sa creeze impresia de virtuozitate, pietate, capacitate de a administra, astfel purtandu-se ca o vulpe. Sau, cand este necesar, conducatorul trebuie sa recurga la putere si cruzenie, devenind leu. “este mai sigur sa fii temut decat iubit.” Puterea acestei imagini a avut un impact covarsitor asupra lui Vilfredo Paretto.

Originalitatea conceptelor paretiene

la sustinut ca echilibrul sistemic este o consecinta a stabilitatii conditiilor externe si elementelor interne.

lConditiile externe constau in doua mari categorii: impactul mediului natural (geografia) asupra societatii si influentele reprezentate de alte sisteme sau de acelasi sistem intr-un stadiu istoric anterior.

lElementele interne pot fi clasificate in tipuri principale. Acestea sunt economice, reziduuri, derivatii, stratificarea sociala si circulatia elitelor

Reziduuri:

lelement intern care consta in actiuni non-logice care sunt manifestarile starilor psihice sau mentale adanci sau ale sentimentelor.

laceste manifestari corespund unor dispozitii native ce par a fi bio-instinctuale in esenta.

l La nivel individual, reziduurile par sinonime cu pornirile sau impulsurile primare ce in mod obisnuit culmineaza in interactiunea sociala.

la identificat 51 de reziduuri si le-a combinat in 5 clase distincte:

Combinatii: impulsul de a forma asocieri si categorii de lucruri, evenimente, idei.

Persistenta agregatelor: impulsul de a prezerva abstractii, simboluri si relatii sociale in timp

Sentimente prin acte exterioare: impulsuri de a exprima emotii profunde puternice prin ritualuri religioase, agitatie politica Sociabilitate: impulsul de a impune standarde uniforme de comportament pentru a realiza popularitatea, prestigiul si statusul.

Integritatea personalitatii: impulsul de a prezerva personalitatea

Sexualitate: impulsul catre toate actiunile sexuale

Derivatii:

lse constituie ca element intern si constanta a sistemului social.



lsunt o forma a actiunii non-logice. In maniera in care reziduurile sunt manifestari ale sentimentelor, si derivatiile sunt manifestari ale reziduurilor.

lsunt ideologii sau scuturi pseudo-logice supuse clasificarii ulterioare. Acestea sunt afirmatii, apeluri la autoritate, cereri ce sunt in concordanta cu sentimente predominante sau cunoasterea predominanta dovezi orale ce utilizeaza ambiguitate, abstractii si analogii si nu dovezi concrete.

Comentarii:

Relevant in acest punct sa mentionam scopul teoriei lui Pareto

prin intermediul reziduurilor si derivatiilor, a incercat nu numai sa identifice elementele constante ale sitemului social, dar sa construiasca si o baza pentru teoriile critice rivale care nu impartaseau conceptia sa logico-experimentala despre stiinta.

atat sistemul social cat si incercarile teoretice de a-l explica erau bazate pe actiunea logica. Teoriile alternative, in special cele ce pareau sa ofere o viziune alternativa despre societate, erau respinse, ca simple derivatii, ideologii se pretindeau a fi stiinta. Ele investigau legitimitatea prin afirmatii, autoritatea, “ce stie toata lumea” si obtuzitatea verbala.

lajunge la distinctia dintre reziduuri si derivatii prin urmatoarea procedura: El investigheaza doctrine ce sunt asociate cu actiunile, spre exempliu doctrina religioasa crestina sau teoria politica liberala. Separa de aceste teorii acele elemente ce corespund standardelor stiintei logico-experimentale. Continua prin separarea elementelor nestiintifice ramase in constante(reziduuri) si variabile(derivatii). Derivatiile apar numai cand exista ratiune, judecata si justificare ideologica. Cand acestea sunt prezente, analiza paretiana cauta elementele de profunzime relativ constante(reziduuri).

lDerivatiile sunt constante inntr-un moment precis al unui sistem social particular. Reziduurile sunt constante in toate sistemele sociale de-a lungul timpului.

lStratificarea sociala.

lreziduurile sunt distribuite diferentiat printre idivizi, grupuri si clase in societate. O asemenea stare de fapt, in combinatie cu diferente reale morale, intelectuale si fizice, reprezinta baza inegalitatii.

laceasta componenta fundamentala a societatii presupune ca teoriile democratiei, lipsei de clase si guvernarii maselor sunt contrazise de imperativul sistemic al stratificarii sociale.

lconceptiile agalitariene despre societate nu pot fi nimic mai mult decat derivatii(ideologii nefondate) folosite de cercurile conducatoare pentru a controla patura de jos.

Circulatia elitelor:

Istoria,in opinia sa, este cimitirul aristocratiilor: desi stratificarea este o parte a ordinii naturale, componenta cercurilor ei de elite nu ramane neschimbata.

componentii partii superioare a piramidei sociale recurg adesea la masuri represive in scopul de a fi sustinuti pentru perioade indelungate.

Intr-un cert moment al istoriei, alti membri ai claselor supuse le vor revendica locul. Daca acestia nu vor fi asimilati elitei existente, atunci stagiul istoric este susceptibil de revolutie.

lConform opiniei paretiene exista reziduuri specifice la baza circulatiei elitelor. Aceste sunt reziduurile de combinatie si persistenta a agregatelor.

lReziduurile combinatii sunt baza pentru marile planuri de constructie a unui imperiu politic si financiar sau pentru alaturarea puterii de stat si a intereselor angajarii economice.

lElitele se comporta in stilul vulpilor lui Machiavelli, dornice de a inova si de a-si asuma riscuri, preferand forta vicleniei

Persistenta reziduurilor agregate domina o parte competitiva a elitei. Pentru Pareto, acestia erau leii lui Machiavelli cu un atasament puternic si durabil pentru familie, clasa, tara si alte relatii sociale traditionale. Se pot include in acest sector patriotii si nationalistii care nu se tem nici de folosirea violentei, nici de exercitiul brut al puterii.

Lumea lui Pareto imagina o predominanta a vulpilor. In

curand, prevedea el, zilele leului vor apune pentru ca istoria sa-si indeplineasca profetia.



Teza de baza a lui Paretto privind afirmarea si decaderea elitelor

lElitele – sunt caracterizate de Pareto ca indivizi care prin calitatile lor(inteligenta, caracterul, capacitatea de comunicare)poseda o competenta superioara mediei.

lIn virtutea acestor calitati, se situeaza in varful piramidei sociale, acaparand puterea, indiferent de meritul sau utilitatea pe care o au in societate.

lIn orice moment, procesele politice sunt dominate de elite, ai caror membri sunt fie lei, fie vulpi. Leii sunt bine motivati, directi si conservatori. Acestia situeaza pe primul loc aderenta fata de traditie si arata putina retinere in utilizarea fortei. Pe de alta parte, vulpile sunt sirete si perverse/viclene/subtile/pe ocolite/. Curajul lor poate fi mimarea vulnerabilitatii si crearea de aparente inselatoare. Guvernarea pentru acestia este o arta a inselatoriei, dezinformarii, a intelegerilor secrete, toate mascate sub un voal de propaganda.

In cadrul elitelor se disting:

- elita guvernamentala, care detine puterea politica

- elita neguvernamentala

lDin cauza eterogenitatii sociale, exista la nivelul societatii o sciziune intre guvernanti si guvernati, adica intre elita conducatoare si mase

lDatorita faptului ca exista o elita (putin numeroasa) si o clasa inferioara, (coplesitoare ca numar dar inerta) in societate se intalneste o distributie inegala a bunurilor materiale, spirituale, a puterii, prestigiului si onorurilor, aparand astfel rivalitati.

lIn orice moment, procesele economice sunt dominate de elite, ai caror membri sunt fie rentiers(- persoane cu venit fix castigat din drepturi asupra imobilelor), fie speculanti.

lRentierii tind sa fie conservatori, sunt interesati de investitii pe termen lung si tind sa favorizeze proiecte producatoare de bunuri tangibile sau servicii necesare.

lSpeculatorii accepta riscul, sunt interesati in profituri pe termen scurt si tind sa se implice in proiecte ce produc bani prin transferul bunurilor fara sa implice costuri de productie.

lDeoarece membrii elitelor tind sa recruteze pe cei asemeni lor, cu excpetia celor care le ranesc sentimentele, elitele economice si politice tind sa devina omogene in timp.

lElitele omogene distrug vitalitatea economica si politica si sunt vulnerabile la rasturnare de catre rivalii lor. Drept urmare, o tara dominata de un singur fel de elita isi pierde puterea si talia. Leii si rentierii sunt in cele din urma inlocuiti de vulpi si speculatori, si vice versa.

lRata la care intervine schimbarea este o functie duala intre cat de exploatatoare devin elitele si indemanarea cu care acestea folosesc forta, cooptarea si propaganda pentru a-si mentine pozitia.

lDin momentul in care non-elitele devin ostile din cauza activitatilor explotatoare, ostilitatea lor creeaza in final presiuni ce depasesc capacitatea elitelor de a folosi forta, in acest fel rezultand inlocuirea unui tip de elita cu un altul.

lCiclurile elitelor sunt in mod cert corelate intre ele si cu conditiile economice, avand ca rezultat faptul ca leii si rentierii tind sa acceada in pozitii de elita pe timpuri de crestere economica si prosperitate.

lcredintele ideologice intre doctrinele liberale si conservatoare insotesc ciclurile elitelor

Clasificari ale guvernarilor

la. guvernari care fac recurs la forta materiala sau la sentimentele religioase

• - circulatia elitelor este lenta

• - sunt costisitoare

• - nu stimuleaza productia

• - sunt refractare la nou,

• - se imbogatesc prin cuceriri externe dar starea lor ramane precara

• -in timp aceste regimuri degenereaza si puterea este acaparata de nuclee dure din randul

militarilor, care duc la ruinarea regimului

lEx: cetatile grecesti in epoca tiranilor, Sparta, Roma in perioada lui Augustus si Tiberius, Republica Venetiana spre perioada sa finala

lb. guvernari care fac recurs la viclenie si artificii pentru a actiona asupra:

- sentimentelor - guvernari teocratice

- intereselor si sentimentelor – guvernari ale demagogilor





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1100
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site