Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

RELATIILE TROFICE INTR-O PADURE DE FOIOASE

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
LACU SARAT
SCURT ISTORIC AL CARTOGRAFIEI - HARTA SI PLANUL
Muntii Padurea Craiului - RETEAUA HIDROGRAFICA, VEGETATIA SI FAUNA
Delta Dunarii - Excursii si Trasee turistice
LITORALUL MARII NEGRE
RELIEFUL ROMANIEI - Dealurile si Podisurile, Muntii Carpati
India – prezentare generala - Economie si mediu
Relieful major continental si oceanic
BAILE FELIX
Bagdad - Populatie, Suprafata - Istoria Bagdadului

RELATIILE TROFICE INTR-O PADURE DE FOIOASE

O retea trofica dintr-o padure

In nodurile retelei trofice prezentate se gasesc urmatoarele animale: veverita, jderul, mierla, soarecele de padure, porcul mistret si pasari rapitoare.Daca analizam doua exemple de animale cu regimuri variate de hrana, vom intelege de ce intr-o padure de foioase acestea nu vor fi niciodata lipsite de hrana .Porcul mistret ,animal omnivore, poate fi active intr-un lant la nivelul consumatorilor primari(consuma ghinda si radacini), iar in alt lant la nivelul consumatorilor secundari(consuma soareci).Jderul ataca pasari , soareci si veverite.El poate consuma si fructe de padure. Impins de foame, consuma si cadavre.In raport cu hrana sa, jderul poate fi active in mai multe lanturi trofice.




Alt exemplu ar fi omida paroasa a stejarului care se hraneste cu frunze de stejar.In lipsa acestora, se poate hrani si cu frunzele altor arbori,arbusti si plante ierboase.Intr-o padure de foioase , aceasta omida va gasi intotdeauna hrana.Nu acelassi lucru se intampla cu omida stejarului (larva unui fluture foarte raspandit in padurile de foioase),care are un regim de hrana foarte strict – numai muguri si frunze de stejar.Cand aceste omizi se inmultesc foarte mult, ajung sa desfrunzeasca suprafete intinse din padurile de stejar dupa care , nemaiavand hrana, mor.Distrugerea in masa a hranei si disparitia omizilor determina dereglari in randul altor specii de vietuitoare pentru care omida reprezinta hrana.

Prin aceste multiple relatii trofice, echilibrul unei paduri de foioase in regim natural este stabilit, distrugerea lui are loc cand se taie insasi padurea. De aceea, orice interventie a omului in natura trebuie bine chibzuita, iar consecintele trebuie calculate.

Rolul animalelor cu regim variat de hrana

Vulpea nu este un animal strict carnivore.Ea consuma si hrana vegetala,dar in cantitate mai mica. In functie de hrana disponibila ,vulpea se adapteaza atat prin schimbarea regimului de hrana de-a lungul anotimpurilor cat si in cursul aceluiasi anotimp.Vulpea poate fi considerata:consumator primar,cand se hraneste cu fructe,consumator secundar,cand se hraneste cu iepuri,soareci, consumator tertiar ,cand se hraneste cu pasari insectivore.

Merla si sturzul, desi consuma aceeasi hrana, nu au regimuri de hrana perfect identice: mierla este cu precadere vegetariana, ir sturzul cu precadere carnivor. Cand hrana lor preferata se imputineaza, ele trec la hranirea cu o specie abundenta, care in mod obisnuit reprezinta o hrana secundara, timp in care specia consumata preponderent se reface numeric.

Ca urmare a lipsei de hrana pe tomp de iarna, unele animale migreaza, altele isi fac provizii,iar altele intra in stare de amortire sau de hibernare

Cu cat o specie va avea un regim mai variat de hrana, cu atat va avea un rol mai important in mentinerea echilibrului ecologic.Ea va tine sub control atat speciile cu care se hraneste cat si speciile pentru care reprezinta hrana si, in general, toate resursele mediului.

Intr-o padure de foioase se stabilesc cele mai complexe legaturi trofice datorita numarului mare de specii cu regimuri variate de hrana.

Intre vietuitoarele care alcatuiesc biocenoza unui ecosistem se stabilesc diferite relatii dintre care cele mai importante sunt relatiile de nutritie numite relatii trofice.Ele asigura circulatia substantelor in biocenoza si functionarea ecosistemului. Datorita acestor relatii, fiecare ecosistem, terestru sau acvatic, prezinta o anumita structura trofica a biocenozei.Aceasta include trei categorii de vietuitoare numite categorii trofice si anumume:producatorii,consumatorii si descumpunatorii. Producatorii sunt organismele autotrofe.Cele mai importante sunt plantele verzi terestre


Consumatorii sunt animalele heterotrofe;acestia consuma substante organice produse de plante verzi pe care le transforma in substante proprii. Consumatorii influenteaza producatorii in mod diferit.De exemplu,unii consumatori pot simula raspandirea anumitor plante,care sunt greu consummate(urzica,cactusii etc.) sau pot limita raspandirea altora,mergand uneori pana la distrugerea lor; de exemplu,in unele regiuni din Grecia si Africa,caprele sunt ,,responsabile” de distrugerea padurilor,respectiv extinderea deserturilor.

Dupa,felul hranei consumatorii se clasifica in patru medele :
-Consumatori primari (de ordinul 1)-animale care se hranesc cu plante;ele se numesc animale fitofage(de exemplu , mamifere erbivore)
-Consumatori secundari (de ordinul 2)-animalele care se hranesc cu consumatori primary;ei folosesc indirect substantele organice de la producatori prin intermediul consumatorilor primari(de exemplu, buburuza se hraneste cu paduchi de plante, care la randul lor sug seva plantelor)

-Consumatori tertiari(de ordinul 3)-animalele care se hranesc cu consumatori secundari; ei sunt carnivore, de talie mare, care nu cad prada altor animale; se numesc si carnivore de varf.Consumatori cuaternari(de ordinul 4)-animalele care se hranesc cu consumatori tertiary(de exemplu, parazitii pasarilor rapitoare mari).Consumatorii care se hranesc numai cu alte animale se numesc animale zoofage.In categoria consumatorilor intra si animalele omnivore(porcul mistret, ursul), precum si animalele saprofage; ele se hranesc cu dijectii sau detritusul organic(de exemplu, ramele).
consumatorilor .Aceste substante sunt redate biotopului si vor fi folosite de plantele verzi in fotosinteza.Dintre descompunatori, bacteriile gasesc conditii favorabile de viata mai ales, in materialul de origine animala aflat in putrefactie, iar ciupercile, in materialul vegetal. Descompunatorii sunt prezentati in toate ecositemele Lanturi si retele trifice.

Majoritatea organismelor, cu exceptia celor autotrofe, traiesc unele pe seama altora fiind consumatori, dar in acelasi timp sunt si hrana pentru alte organisme. In ecosystem, hrana circula de la producatori -> consumatori fitofagi -> consumatori zoofagi. Asezand organismele in linie, in ordinea in care sunt mancate unele de altele se obtin un lant in care hrana circula intr-un singur sens. Calea de circulatie a materiei si energiei intre nivelurile trofice successive se numeste lant trofic.

El este consecinta relatiilor trofice care se stabilesc intre indivizii nivelulilor trofice successive. Lantul trofic este un sir de verigi care se succed de la producatori pana la ultimul consummator.Fiecare veriga reprezinta o specie.Dupa tipul de ecosystem, lanturile trofice pot fi terestre si acvatice. Dupa timpul de activitate al diferitor specii, lanturile trofice sunt diurne si nocturne.In unele lanturi trofice, prima veriga o constituie materialul organic mort, de origine vegetala sau animala, urmata de verigile animalelor saprofage si zoofage.

Numarul verigilor intr-un lant trofic este variabil; frecvent sunt 3-5 verigi, rareori ajungand la un numar mai mare.Acest numar este limitat datorita mai multor factori care amintim:
-Volumul limitat la cantitatii de substante mineral care patrund in veriga initiala si care depend de resursele minerale din soi;

Numarul verigilor intr-un lant trofic este variabil; frecvent sunt 3-5 verigi, rareori ajungand la un numar mai mare.Acest numar este limitat datorita mai multor factori care amintim:
-Nu toata hrana(substanta) dintr-o veriga trofica este transferata la veriga urmatoare; o parte este neutilizabila, alta parte nesimilanta, iar alta parte se pierde prin respiratie.



Volumul limitat la cantitatii de substante mineral care patrund in veriga initiala si care depend de resursele minerale din soi;
-Cresterea consumului de energies pre capatul lantului trofic (animalele zoofage consuma mai multa energie pentru a obtine prada decat animalele fitofage, iar acestea, consuma mai multa energie decat producatorii).



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 9567
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site