1. CONSIDERATII GENERALE :

Nume oficial : Republica Elena

Situare : In S Europei, in Peninsula Balcanica si o parte din insulele adiacente

Capitala : Atena ( 772 072 locuitori; 3,1 mil. locuitori, aglomeratia urbana)

Suprafata : 131 957 km

Populatie : 10 601 000 locuitori ( 80,3 loc./km)

Diviziuni administrative : 10 regiuni si o republica monastica autonoma (Muntele Athos)

Sarbatoare nationala : 25 martie (proclamarea independentei - 1821)

Moneda :1 Drahma = 100 Leptae

PIB/ loc.

NATURA Grecia ocupa partea sudica a Peninsulei Balcanice si 2000 de insule din Marea Egee, Marea Ionica si Marea Mediterana. Relieful este predominant muntos (4/5 din teritoriu). Astfel, in partea continentala se afla Muntii Rodopi (N), Masivul Olimp (alt. max. 2917 m), Muntii Pindului ( alt. max. 2637 m ) si Muntii Peloponesului ( alt. max. 2407 ), iar insulele sunt la randul lor muntoase ( 800-1000 m, in ins. Creta alt. depasind 2400 m) Campiile ocupa suprafete mai mari numai in N tarii (Campia Thessaliei si Campia Macedoniei ). Seismele sunt frecvente, iar activitatea vulcanica se face simtita in ins. Thira/ Santorin. u Clima mediteraneeana cu veri toride (temp. medie in iulie este de 27,2C la Atena si 26C la Salonic), temperata de brize pe litoral si de alt. in restul tarii, si ierni blande si umede (aspre in muntii din N); precipitatiile, in general reduse (Atena 400mm/an), sunt mai bogate in NV (1300 mm/an). u Raurile au debite variabile, mai imporante fiind Vardarul / Axios (76 km pe teritoriul Greciei ), Alikamon (297 km), Struma / Strymon, Nestos / Mesta si Maritsa / Evros. u Vegetatia, alaturi de formatii tipic mediteraneene (maquis, sibleac, frigana), este formata din paduri de stejar, fag, conifere (care acopera 1/5 din suprafata tarii ) si pajisti de munte. Fauna variata, cu lupi, ursi, jderi, sacali, porci spinosi, capre salbatice s. a. Exista 10 P.N. si 15 R.N. ce ocrotesc elemente rare din flora ( ex. Pinul de Alep ) si fauna.

POPULATIA (2000) 10 601 000 loc . (1950: 7 570 000;1970:8 890 000); natalitate 9,8% ,mortalitate 9,6% , spor natural 0,2% ;speranta de viata la nastere : 75,9 ani (masc.) si 81,2 ani (fem) ;populatia urbana 66% . Orase principale (mii locuitori-1991 ,aglomeratia urbana) : Thessaloniki/Salonic (384,0 749,0), Piraevs/Pireu (182,7), Patrai/Patras (152,6;170,5),Iraklion (116,2;132,1), Larisa (113,1) , Volos(77,2;116,0) . u Potrivit oficialitatilor grecesti , in Grecia nu exista vreo alta etnie , ci numai greci ; unele surse indica greci 98,5% , turci 0,9 % , aromani , albanezi . Circa 4,4 mil greci traiesc in strainatate . Cele mai populate zone sunt Atica (datorita prezentei conurbatiei Atena-Pireu), ce grupeaza peste 1/3 din populatia tarii , Campia Macedoniei (peste 200 loc./km), Insulele Ionice (Kerkyra , 165 loc./km), V Peloponesului (80 loc./km). Valori mai scazute ale densitatii populatiei se intalnesc in Creta (60 loc./km), Epir (37 loc/km) si E Peloponesului (25 loc./km) . Valorile cele mai scazute se inregistreaza in Republica monastica de pe Muntele Athos (4 loc./km) . Culte : ortodoxism 98% , inslamism 1,2% , catolicism , protestantism , mozaism .

ISTORIA Stralucita civilizatie minoica inflorita in Creta in mileniile 3-2 i.Hr. (Cnossos , Phaistos , Mallia) poate fi considerata prima manifestare a civilizatiilor europene . Venite la inceputul mileniului 2 i.Hr. in N pen. Balcanica , triburile indo-europene ale grecilor (ahei , ionieni , eolieni ) isi extind in sec. 15 i. Hr. stapanirea si asupra Cretei si Ciprului , creand civilizatia miceniana; in sec 12 i.Hr. , dorienii , ultimul val indo-european , distrug civilizatia miceniana stabilindu-se indeosebi in Pelopones . In jurul anului 1000 i.Hr. , grecii colonizeaza coastele Asiei Mici si ins. din Marea Ionica . Orasele-state fondate aici (Milet , Efes ) vor cunoaste , in urmatoarele 4 sec. , o dezvoltare mai rapida decat cele din grecia metropolitana . In sec. 8-7 i.Hr. , epoca marii colonizari grecii intemeiaza orase pe coastele Marii Negre si ale Mediteranei . Incercarea Imp. Persan de a cuceri Grecia esueaza in fata rezistentei statelor grecesti . Sec. 5 i.Hr. , dominat de Atena , ramane epoca de aur a democratiei si civilizatiei clasice grecesti . In urma bataliei de la Cheroneea (338 i.Hr.), Macedonia isi impune dominatia asupra Greciei . Prin cucerirea Imp. Persan de catre Alexandru cel Mare , regele Macedoniei , sunt puse bazele lumii elenistice . In 146 i.Hr. intreaga Grecie este transformata in provincie romana . Din 395 d.Hr. , Grecia face parte din imperiul Bizantin , suferind , in sec. urmatoare , raidurile devastatoare ale pop. migratoare (vizigoti , slavi s.a.) . In 1204 , cruciatii cuceresc Constantinopolul si intemeiaza Imp. Latin (1204-61) . Imp. Bizantin este ocupat , in sec. 14-15 , de catre turcii otomani . u Indelungata rezistenta a poporului grec culmineaza , in anii 1821-29 , cu Razboiul de eliberare nationala . Prin tratatul de la Adrianopol (1829) , Imp. Otoman recunoaste independenta Greciei in 1822 . Proclamata regat in 1832 , Grecia isi stabileste , din 1834 , capitala la Atena . De la obtinerea independentei pana la sfarsitul razboaielor balcanice Grecia este preocupata de reunirea sub autoritatea sa a tuturor teritoriilor locuite de greci . In primul razboi mondial Grecia se alatura Antantei . In 1924 , se proclama republica , dar monarhia este restaurata in urma unei lovituri de stat militare din 1935 . Atacata de Italia in 1940 , Grecia se apara cu succes dar dupa invazia Germaniei din 1941 este obligata sa capituleze . Ocupatia straina ia sfarsit in toamna anului 1944 , dar disensiunile intre fortele comuniste si cele nationaliste declanseaza un sangeros razboi civil . Dupa al doilea razboi mondial , Grecia este inclusa in sfera de interes a tarilor occidentale , in 1952 este primita in NATO , in 1961 devine membru asociat al U.E. (din 1981 , membru plin) . Perioada 1945-67 este caracterizata de o puternica instabilitate politica . Lovitura de stat militara din 1967 instituie regimul dictatorial al coloneilor , Grecia revenind la un guvern civil in 1974 , dupa declansarea crizei cipriote . Referendumul din 1974 aproba forma de stat republicana , consacrata de noua Constitutie din 1975 . Alegerile parlamentare din 1981 , 1985 si 1989 sunt castigate de Miscarea Socialista Panelena - PASOK , cele din 1990 de partidul conservator Noua Democratie , pentru ca PASOK sa revina la putere in 1993 , iar A. Papandreu sa formeze din nou guvernul . Kostas Simitis preia conducerea guvernului dupa Papandreu si organizeaza alegeri parlamentare anticipate , castigate din nou de PASOK . Kostis Stephanopoulos , sef al statului (din 1995) , este ales de Parlament , in febr. 2000 , pentru un nou mandat de 5 ani . In ian. 2000 , Grecia adera la spatiu Schengen , iar la 1 ian 2001 la zona Euro .

LIMBA OFICIALA Greaca , limba materna a 10,4 mil. loc. , face parte din familia indo-europeana , din aceeasi ramura cu vechea macedoneana . Este limba cooficiala din Cipru . Cele doua faze principale , veche si moderna , ale limbii grecesti prezinta mari deosebiri . Greaca veche/elina , vorbita in Pen. Balcanica din mileniul 2 i. Hr. , este limba europeana cu cele mai vechi traditii literare : epopeile Iliada si Odiseea , compuse in sec. 9-8 i.Hr. si inregistrate in scris in sec. 6 i.Hr. Dialectul atic (din Atena) a devenit din sec. 4-3 i.Hr. baza limbii comune , numite koin , in uz pana in sec. 6 d.Hr. . Greaca a fost prima limba europeana care a servit ca mijloc de comunicare si de propagare a unei civilizatii de mare prestigiu . A fost limba oficiala in perioada Imp. Bizantin si a stapanirii turcesti . Greaca moderna/neogreaca , dezvoltata dupa 1453 , deriva din koin . Are doua forme , cu deosebiri in gramatica si vocabular : katharevusa , forma "purificata" , mai apropiata de greaca veche si folosita in imprejurari solemne , si dhimotiki/romeiki , limba vorbita , populara ; in multe dictionare erau date numai formele de katharevusa . Dhimotiki a devenit din 1976 limba oficiala . Se incearca apropierea celor doua variante prin crearea unei noi koin . Greaca este scrisa incepand din sec. 10-9 i.Hr. cu alfabetul grecesc , adaptare a celui fenician . Insusi cuvantul alfabet provine de la numele primelor doua litere din scrierea greceasca , alfa si beta . Este primul alfabet care , spre deosebire de cele semitice , a notat si vocalele . Are 24 de litere ; se scrie de la stanga la dreapta (s-a scris si invers , si alternativ ) ; tendintele de modernizare coexista cu cele conservatoare . Alfabetul grecesc sta ,. direct sau indirect , la baza alfabetelor latin , chirilic etc. .

STATUL Republica parlamentara, Grecia , conform Constitutiei , are statut autonom . Puterea legislativa este exercitata de un Parlament unicameral , iar cea executiva , de un Cabinet condus de un prim ministru . Consiliul Republicii este condus de presedintele tarii si se intruneste atunci cand partidul majoritar se afla in imposibilitatea de a forma guvernul ; il autorizeaza pe presedinte sa numeasca un prim ministru care este sau nu un membru al Parlamentului , sau sa dizolve Parlamentul. Seful statului : presedintele (ales de Parlament , pentru cel mult doua mandate de cate cinci ani ). Partide politice : Miscarea Socialista Panelena - PASOK , Partidul Noua Democratie , Partidul Comunist , Coalitia Stangii si Progresului .

ECONOMIA Grecia dispune de resurse min. relativ variate : lignit , bauxita , magneziu , apoi minereuri de fier , nichel , petrol , in general cu productii modeste , cu exceptia lignitului (55-60 mil. t) si a bauxitei (2-2,5 mil. t) . Industria , sustinut dezvoltata in ultimile decenii , a devenit o ramura economica importanta , antrenand 1/5 din populatia activa si contribuind cu mai mult de la PIB ; produce aluminiu , feroaliaje , nave maritime , ingrasaminte chimice , ciment (exportat 50%) , textile , produse alimentare (ulei de masline , tigarete s.a.) . Principalele centre industriale sunt Atena si orasele din jur , apoi Salonic , Volos si Patras . Agricultura (20% din populatia activa , pondere variabila intre 8 si 16% la PIB ) este dominata de sectorul vegetal (2/3 din productia agricola). Se cultiva cereale (1/3 din suprafata cultivata), bumbac (locul 2 in Europa) , tutun , sfecla de zahar s.a. . Culturi specifice sunt maslinul (locul 3 pe glob la masline), vita de vie (locul 3 pe glob stafide), citricele . Zootehnia este axata pe cresterea ovinelor si caprinelor . Grecia dispune de o puternica flota comerciala maritima (c. 30 mil. t.r.b., locul 3 pe glob),care ,alaturi de turism (c. 5 md. $ anual), contribuie la acoperirea partiala a deficitului balantei comerciale (peste 15 md. $ in 1998) . Economia Greciei se confrunta cu o serie de probleme : persistenta dificultatilor sectorului de stat (care contribuie cu c. la PIB), datoria publica ridicata , marea datorie externa (42 md. $ in 1998) .

2. GRECIA ANTICA

Baza felului modern de viata in Grecia a fost pusa in jurul anului 3000 i.Hr., cand colonistii au venit din campurile de N-E pe pamanturile solide ale Peloponesului si pe insule, cultivand maslini si vita de vie, precum si cereale. Cam in aceeasi perioada, in Creta, s-a inaltat o civilizatie prospera, care si-a raspandit influenta in toata zona - civilizatia cretana.

Micenienii, fiind marinari dornici de aventura, au preferat comertul in locul agriculturii. Tot ei au stabilit cateva fortificatii in Pelopones si au realizat primul contact cu egiptenii

Pana in 1500 i. Hr. civilizatia cretana a ajuns la apogeu. La numai un secol de la zenit insa, din motive necunoscute, majoritatea centrelor puterii lor au fost distruse de un incendiu. Numai Cnossosul a continuat sa fie populat pana cand dominatia cretana a luat sfarsit , fiind inlocuita de micenieni.

In anii gloriosi, lumea miceniana avea oameni destul de bogati pentru a-si permite sa construiasca morminte masive din piatra si pentru muncile delicate cu aur. Conducatorii erau serviti de o serie de administratori si oameni de curte care controlau viata economica a statului platind tribut, colectand taxe si alocand ratii de metale rare.

In secolul al XIII-lea si aceasta civilizatie si-a vazut sfarsitul.Puterea a fost preluata de dorieni. Invazia doriana coincide cu istaurarea vremurilor sumbre.

Intre secolele XI si VIII i.Hr. viata civilizata a avut de suferit. Comertul a decazut iar comunitatile au devenit izolate. A cladi in piatra era un efort mult prea mare pentru asezarile de pastori care au inlocuit centrele puterii miceniene. Conducatorii societatii isi masurau bogatia in cete si turme.

In secolul al VIII-lea i. Hr. si-au facut aparitia primele semne ale renasterii: comertul s-a raspandit, s-au stabilit contacte cu popoarele civilizate, care au avut o influenta deosebita asupra mestesugurilor (prelucrarea metalelor si olaritul in special). Grecii au mai imprumutat un concept important (de la fenicieni), si anume polisul (orasul-stat), sistem care a supravietuit in Grecia de E si V pana in timpurile clasice. In alte locuri, totusi, o retea de state mici si independente s-a dezvoltat rapid. La inceput, acestea s-au grupat in jurul catorva sate. Odata cu explozia populatiei s-au dezvoltat si mari centre urbane si a aparut fenomenul de "migrare" de la sat la oras. Pamantul a devenit intens cultivat si extrem de pretios.

In vremurile sumbre ce au urmat, cresterea populatiei a facut ca pamantul arabil sa fie nefolosit. Taranii nu s-au mai ocupat de aratul pamantului iar procesul a inceput sa se inverseze. Pamantul disponibil nu suporta o asemenea crestere de populatie.Rezultatul a fost un exod de mari proportii.

In secolul urmator, indeosebi datorita numeroaselor conflicte miltare si politice, religia a devenit un factor economic major. In timp ce jocurile si festivalurile religioase faceau bani pentru orasul organizator, templele, sacrificiile si alte ritualuri erau extrem de costisitoare. In afara de razboaie, un templu prezenta cea mai mare gaura in bugetul unei comunitati dar, in acelasi timp, exprima si masura bogatiei unei anumite comunitati

In anul 440 i. Hr., in urma razboiului dintre Atena si Persia, dupa ce Atena cucereste puterea politica si militara, aceasta devine o putere recunoscuta. Minele de argint de la Lvrion produceau atata metal pretios incat s-ar fi putut finanta o mare companie de nave inca de la inceputul secolului al V-lea. Timp de doua generatii, Egina a ramas in fruntea comertului din zona Golfului Salonic.

Dupa razboiul ce a urmat, dintre Atena si Sparta, activitatea economica a cunoscut un adevarat declin. Prima jumatate a secolului IV a continuat sablonul. Pe de o parte avem razboaiele dintre orase, pe de alta parte evidente dificultati economice deoarece atat Corintul cat si Atena au cazut intr-un regres ireversibil. Raspandirea mercenarilor reflecta problemele economice ale secolului al IV-lea. Meseria de mercenar era ca o valva demografica de siguranta. Faptul ca mercenarii greci veneau din zone departate, dar si din marile orase arata dificultatile economice in crestere dintr-un vast teritoriu.

In anul 338 i.Hr. orasele-state grecesti au fost nevoite sa recunoasca un nou centru de putere : Macedonia. In Macedonia secolului al III-lea, pentru prima oara in istorie, monedele au inceput sa fie folosite din ce in ce mai mult, pana cand fiecare oras avea "valuta" proprie - drahma.

Pana in secolul I, Grecia a ajuns sa nu mai fie centrul lumii civilizate, nemaiputand rivaliza cu Alexandria, Roma etc. Drumurile terestre principale spre E mergeau prin Macedonia, iar in Egipt se calatorea pe mare. Dar, in timp ce Grecia era, fara indoiala un bastion comercial, declinul sau a fost doar relativ: de-a lungul tarmului orasele infloreau in continuare. Dar polisul nu mai era o forta politica.

Invazia gotica din secolul III d.Hr. a spulberat doua secole de liniste, ducand la o pierdere a increderii si la o deteriorare economica. Doua secole au trecut pana cand autoritatile imperiale si biserica au reinviat cerinta de talente arhitecturale.

3. EPOCA MODERNA

In Grecia, epoca moderna a fost caracterizata de numeroase conflicte si de rasturnari de situatie spectaculoase in functie de contextul economic, politic, cultural etc. existent in acea perioada in societate.

Cel mai proeminent populist din secolul XIX, Th. Deliyiannis, a incurajat expeditiile din Thessalia si Creta. Aceasta politica insa nu era inteleapta atata timp cat Grecia mai depindea de imprumuturi din strainatate, acestea dandu-le creditorilor mana libera in privinta oricarei decizii de politica externa a grecilor. S-a militat astfel pentru reducerea dependentei prin relansarea activitatii economice (s-au construit drumuri, s-a realizat Canalul Corint etc.). Pireul s-a extins intr-o asemenea masura incat a devenit unul dintre cele mai folosite porturi din zona mediteraneeana.

Dar, in ciuda dezvoltarii, a aparitiei unor fabrici de textile si de produse alimentare, activitatea industriala a ramas minima pana la Primul razboi mondial. Grecia era o natiune rurala, un stat de tarani. Lipsa marilor mosii a putut genera mari inegalitati sociale dar, in acelasi timp, a facut ca majoritatea agricultorilor sa ramana extrem de saraci, prea saraci pentru a adopta metode moderne de a lucra pamantul. Exportul de stafide a fost profitabil o vreme dar o decadere mondiala in 1893 a lovit intreaga economie. Grecia a devenit falimentara iar foamea a facut ca multi tarani sa emigreze. Pana in 1912 numeroase state au supravietuit datorita ajutoarelor trimise din SUA.

In perioada interbelica, saracita de 10 ani de razboi, populatia Greciei s-a confruntat cu problema adaptarii noilor veniti indigeni intr-o tara deja bine populata. Economia a profitat de mana de lucru ieftina si a inceput sa se industrializeze. Dar refugiatii au facut sa creasca si tensiunea sociala. In jur de 500.000 dintre ei s-au stabilit in zone urbane cautandu-si de lucru.

In anii urmatorii s-a instalat o perioada de stabilitate insa si aceasta a fost inecata in socul colapsului economic mondial. A crescut astfel inflatia, a inflorit piata neagra si violenta s-a raspandit in toata tara.

In anii '50-'60 Grecia a experimentat un miracol economic care a transformat tara. Energia electrica s-a raspandit pretutindeni si s-au dezvoltat mijloacele de comunicatie. Atena a crescut vazand cu ochii pana a ajuns sa adaposteasca mai mult de 1/3 din intreaga populatie a Greciei. Formele vechi ale controlului politic au inceput sa se uzeze. S-a ridicat o noua clasa mijlocie care privea elita politica conservatoare ca inradacinata in retorica razboiului rece si lipsita de viziunea Greciei ca stat modern.

In 1967 toate partidele politice s-au dizolvat. Acum puterea era detinuta de colonei. Avand drept suport taranii si clasa mijlocie, coloneii simbolizau reactia provinciala la noua lume a consumatorului urban, generata de asa- numitul "miracol economic". Ei pledau pentru nevoia de intoarcere la traditionala moralitate si religie si doreau ca tara sa radieze de civilizatie in toate partile. Primele semne de nemultumire a poporului in legatura cu acestia au coincis cu colapsul economic din 1973.

In 1974 a avut loc tranzitia Greciei spre democratie. Au urmat alegerile din ' 77 castigate de Miscarea Socialista Panelena si cele din '81 culminate cu victoria PASOK, bazata pe simplul slogan Allaghi ! (Schimbare !). Papandhreou si-a luat in primire functia , formand primul guvern socialist al Greciei.

Retorica acestuia l-a dus pana la alegerile din 1989 cand scandalurile financiare si interne s-au intors impotriva PASOK aducand la putere Partidul Noua Democratie. Aceasta a fost doar o intrerupere scurta caci PASOK va castiga urmatoarele alegeri din 1993. Papandhreou revine la conducere pana in 1995. Dupa moartea acestuia guvernul a urmat un plan foarte strict de mentinere foarte joasa a nivelului inflatiei, pentru ca Grecia sa indeplineasca conditiile de aderare la Uniunea Monetara Europeana in 2001.

In ceea ce priveste afacerile externe, Grecia pare sa accepte faptul ca fosta componenta a Iugoslaviei va include numele oficial "Macedonia". Cealalta problema principala este Turcia, unde elementele nationaliste au continuat sa ameninte Grecia. Pana in 2000, guvernul a reactionat calm, dar ferm la aceste incidente.

4. 1975 - 1977 - statistici economice

In anul 1976, ca si in anul precedent, economia Greaca a continuat sa inregistreze o evolutie ascendenta, PNB marcand o crestere reala de 5,25%, fata de 4,6% in 1975. Volumul valoric al PNB al Greciei a depasit astfel 700 miliarde drahme, fata de 689, 3 miliarde in 1975. (1 USD = 36,9 drahme).

Productia industriala s-a majorat sensibil in 1976, ca urmare a sporirii volumului investitiilor productive si a mentinerii cererii interne la nivel ridicat, in special sub influenta consumului particular. Astfel, ritmul de crestere a productiei industriale a fost de 7% in 1976 fata de numai 1,7% in 1975, iar consumul particular s-a majorat cu 4,5%, nivel comparabil cu cel inregistrat in anul precedent. Reducerea nivelului consumului public, de la 12,3% la 6%, este datorat in principal maurilor cu caracter antiinflationist initiate de guvernul elen in decursul anului 1976.

Desi rata inflatiei a fost redusa de la 15,2% in 1975 la 11% in 1976, mentinerea unui ritm inflationist de crestere a preturilor de consum de peste 10% a avut consecinte negative asupra stabilitatii monetare interne si asupra costului vietii, care s-a majorat continuu.

In 1976, cu toate ca productia industriala si investitiile productive au marcat cresteri sensibile, somajul nu s-a diminuat, numarul persoanelor fara serviciu inregistrand chiar o sporire de la 2% in `75 la 3% in`76 din populatia activa a tarii. Cresterea numarului de someri in 1976 este pusa pe seama reintoarcerii in patrie a unui numar insemnat de emigranti, ca urmare a inrautatiri situatiei pietei de munca in tarile capitaliste dezvoltate.

EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI SINTETICI AI ECONOMIEI GRECIEI:

Sursa: "Perspectives conomiques de l` OCDE, nr 20, dec 1976"

Productia agricola a inregistrat cereri relativ importante la majoritatea culturilor. Astfel, productia de grau, porumb si orz s-a situat in sezonul 1976/1977 la urmatoarele niveluri, comparativ cu sezonul precedent:

In sezonul 1 iulie 1976 - 30 iunie 1977 se apreciaza ca importul Greciei de porumb va totaliza 900 de mii tone pentru a acoperi necesitatile interne, in timp ce, in aceeasi perioada, se estimeaza ca Grecia va exporta 250 mii tone faina si subproduse si 100 mii tone grau moale.

Productia de citrice a inregistrat cresteri in sezonul 1976-1977, cifrandu-se la: 200 mii tone lamai, 516 miitone porocale si 36,4 mii tone mandarine. Productia de piersici a atins 333 mii tone. Productia de zahar s-a situat la 320 miitone (1976), comparativ cu 280 mii tone n 1975, inregistrand astfel o crestere de 14%

Productia de mere si pere s-a cifrat in 1976 la 280 mii tone si respectiv 88,5 mii tone comparativ cu 250 mii tone si 102,3 mii tone in `75.

Turism In primele trei trimestre ale anului 1976 incasarile valutare provenite din turism au fost de 624 milioane dolari, fata de 497 milioane dolari in aceeasi perioada a anlui 1975, cu 25,5% mai mult. La sfarsitul lunii septembrie 1976 flota comerciala a Greciei numara 3422 nave, cu un tonaj de 28064 mii t.r.b., comparativ cu 3180 nave, cu o capacitate de 24311 mii t.r.b. in anul precedent.

Comertul exterior In primele 9 luni ale anului 1976 importurile Greciei au sporit in volum cu 5,9%, totalizand cca. 4 mld. dolari, iar volumul exportului a crescut cu 6,3%, cifrandu-se la cca. 1 mld. dolari. Drept urmare, balanta comerciala a Greciei a inregistrat in primele 9 luni ale anului un deficit de cca. 3 mld. dolari. Pana la sfarsitul anului 1976, ca urmare a sporirii sensibile a exporturilor elene, in special de produse agroalimentare, s-a produs o usoara imbunatatire a soldului comercial, pe ansamblul anului 1976 deficitul balantei comerciale fiind totusi apreciat la 2,5 mld. dolari.

Orientarea geografica a comertului exterior al Greciei in 1976 reliefeaza unele modificari fata de anul precedent, sporind ponderea tarilor membre ale CEE si lae tarilor socialiste in importurile si exporturile totale.

Balanta de plati curente se apreciaza ca a inregistrat in 1976 un deficit de cca. 900 mil. dolari, comparabil cu cel din anul anterior, soldul activ al balantelor invizibilelor (incasari din turism, navluri si remiteri emigranti) fiind apreciat la 1,6 mld. dolari, compensand o parte din deficitul partilor comerciale.

In raport cu primul semestru al anului 1975, in semestrul I al anului 1976 intrarile nete de capitaluri au inregistrat o scadere de 22% (522 mil. dolari). La sfarsitul lunii iulie 1976 rezervele valutare oficiale ale Greciei erau evaluate la 879,8 mil. dolari, acoperind aproximativ pe doua luni valoarea importurilor elene.

Ca urmare a cererii oficiale de aderare la CEE (1975) si a avizului favorabil primit din partea Consiliului Ministerial al Pietei Comune, in 1976 au fost deschise in mod oficial la Bruxelles negocierile in vederea aderarii depline a Greciei la Piata Comuna. In vederea aderarii depline a Greciei la CEE a fost fixata o "perioada de adaptare" (1977-1982) cu uncalendar precis de demobilizare tarifara in scopul definitivarii uniunii vamale in domeniul produselor industriale si al armonizarii politicilor comerciale, industriale si agricole nationale cu cele comunitare.

Pentru realizarea unor transformari structurale in economia elena in vederea pregatirii conditiilor economice ale aderarii la CEE, Piata Comuna, prin intermediul Bancii Europene de Investitii, va acorda Greciei un imprumut de 336 mil. dolari, esalonat pana in 1981. Din totalul acestui imprumut, 180 mil. dolari vor fi acordate cu o dobanda de 3% pentru dezvoltarea infrastructurii in domeniul financiar-bancar, 90 mil. fara dobanda pentru modernizarea si dezvoltarea industriei, 12 mil. cu o dobanda scazuta pentru executarea unor lucrari de infrastructura in agricultura si 54 mil dolari cu titlu nerambursabil pentru plata dobanzilor aferente si a operatiunilor tehnice legate de acordarea acestui imprumut.

ORIENTAREA GEOGRAFICA A COMERTULUI EXTERN AL GRECIEI

In %

5. GRECIA SI UNIUNEA EUROPEANA

Initial, in anii in care s-a complacut sub guvernari dictatoriale, Grecia a fost exclusa de la aderare. Deoarece negociase deja negocierea la CE cu cativa ani inaintea loviturii de stat militare care a rasturnat regimul democratic in 1967, nu a pierdut timpul si, in 1975, si-a depus din nou candidatura la CE. Negocierile s-au realizat de aceasta data fara probleme, in mare parte datorita faptului ca guvernul grec considera ca trebuie sa intre in Comunitate cu orice pret si de aceea nu s-a tocmit mult asupra conditiilor, tinand cont ca puterea sa de negociere avea sa creasca o data ce s-ar fi aflat in Comunitate. La 1 ianuarie 1981 Grecia a devenit cel de-al 10-lea membru al CE.

I s-a acordat o perioada de tranzitie de 5 ani pentru alinierea taxelor vamale de import si pentru implementarea majoritatii componentelor politicii agricole comunitare. In cazul piersicilor si al tomatelor, ca si cel al circulatiei fortei de munca, perioada de tranzitie era de 7 ani, urmand sa se incheie la 1 ian 1988.

Cand, la 3 mai 1998, Consiliul European de la Bruxelles stabilea tarile UE care urmau sa participe inca din prima faza la moneda unica -euro- , Grecia nu se numara printre aceste tari . Doi ani mai tarziu insa , Consilul European de la Feira (iunie 2000) adresa felicitari Greciei pentru "convergenta bazata pe politici economice si financiare sanatoase " realizata in ultimii ani - "un nou pas pozitiv pe calea integrarii monetare a Europei "

Ascensiunea economica puternica a Greciei a reprezentat o constanta si o orientare fundamentala consecventa a guvernului Costas Simitis inca de la instalarea sa in 1996, dar si o reusita spectaculoasa, caracterizata printr-o "crestere sanatoasa pe fondul unei stabilitati macroeconomice crescande".

Cresterea economica a Greciei, situata mult peste media UE intre 1996 si 2000, dar in continua expansiune inca din 1994 , se preupunea ca va atinge , conform estimarilor Comisiei Europene , 3,9% in 2000 si respectiv 4% in 2001. Totusi , fata de 1998, cresterea PIB s-a incetinit (de la 3,7% la 3,5% in 1999) datorita contributiei exporturilor nete . Factori importanti in sprijinul acestui fenomen au fost ratele inalte sustinute de o absorbtie imbunatatita a fondurilor comnunitare , introducerea de noi facilitati fiscale , costurile mai scazute ale capitalului , cat si o piata de capital infloritoare . Astfel , investitiile au crescut cu 8,3% in 1999, estimarile indicand o crestere de 8,8% in 2000si 9,3% in 2001.

Stabilitatea macroeconomica se reflecta in cele mai scazute cifre ale deficitului bugetar si ale inflatiei cunoscute vreodata. Contributia consumului privat la cresterea PIB s-a majorat cu 2,6% in 1999 si se astepta sa creasca la circa 3% in 2000-2001.

Evolutia salariilor - moderata - in sectoarele public si privat a contribuit semnificativ la decelerarea inflatiei in cursul anului 1999 . Pe totalul economiei, cresterea salariilor s-a diminuat de la 7,9% in 1998 la 6,3% in 1999 , in timp ce cresterea medie a veniturilor a fost de 4,6% in 1999 fata de 6,5% in 1998. In paralel cu o sporire continua a productivitatii , costul nominal unitar al muncii a crescut cu 2,7% in 1999 fata de 4,1% in 1998 .

datoria publica este inscrisa pe o panta descendenta si se asteapta sa scada sub 100% in 2001.

stabilitatea ratei de schimb a drahmei este deja un aquis , avand in vedere ca drahma nu a cunoscut presiuni semnificative de la intrarea in Mecanismul Ratelor de Schimb , in martie 1998

cresterea masei monetare a revenit la niveluri normale dupa varful de 21,1% din decembrie 1999 respectiv a scazut de la 12,4% in ianuarie la 4,9% in martie 2000

ratele dobanzilor pe termen lung s-au incadrat in parametrii prescrisi de Uniunea Monetara Europeana , media pentru obligatiunile de stat scadente la 10 ani fiind de 6,4% in perioada aprilie 1999 - martie 2000, sub valoarea de referinta de 7,2% . Aceasta evolutie a ratelor dobanzii a fost un rezultat al incetinirii inflatiei si politicii fiscale severe , asteptandu-se ca ea sa contribuie la relansarea cresterii reale pe termen mediu

bugetul de stat a inregistrat pe primele 4 luni ale anului 2000 un surplus de venituri de 214 miliarde drahme

Inflatia a scazut la 2% in perioada februarie-martie 2000, cu mult sub valoarea de referinta de 2,4%, conform criteriilor de convergenta stabilite la Maastricht pentru intrarea in zona euro. Comisia Europeana si Banca Europeana Centrala au evidentiat insa posibilitatea unor presiuni inflationiste pe termen scurt. Relaxarea monetara (spre sfarsitul anului 2000) va contribui la o crestere a inflatiei cu 0,7% in 2000 si 2001.

De la 1 ianuarie 2003 , Grecia a preluat de la Danemarca presedintia UE in semestrul I al anului 2003 , pentru a patra oara de la aderarea acestei tari in 1981 .

Pricipalele prioritati ale acestei presedintii, anuntate recent de guvernul grec , sunt :

definitivarea largirii UE de la 15 la 25 de membri , pregatirea aderarii Bulgariei si Romaniei in 2007

relansarea activitatilor economice si reducerea somajului in tarile comunitare

reforma politicii agricole comune

intesificarea cooperarii UE cu tarile din bazinul mediteranean si cu tarile balcanice

Pe plan politic , prioritatile presedentiei elene sunt dificil de precizat , avand in vedere izbucnirea razboiului contra Irakului si divizarea tarilor membre ale UE fata de participarea la acest razboi . De asemenea Grecia detine o pozitie delicata referitor la planul ONU de unificare a Ciprului si la aderarea partii cipriote turce la UE , alaturi de partea cipriota greaca

Intr-un comentariu aparut in presa franceza referitor la presedintia elena si la evolutia pe plan economic si politic a Greciei , se apreciaza ca a trecut destul timp de cand aceasta tara era prezentata ca "un copil prost si lenes al familiei comunitare " , evolutia din ultimii ani relevand un numar de transformari deosebit de impresionante . Aceasta experienta si maturizare a Greciei in cadrul UE este considerata instructiva pentru "tinerele democratii" din Europa centrala si de est , care vor adera la UE .

Economia Greciei , care era mult redusa in anii `80 fata de celelalte tari membre ale UE , a regasit calea spre convergenta economica cu acestea in anii `90 . PIB-ul/locuitor al Greciei atingea 60% din media UE in 1985 , pentru ca apoi sa ajunga la 66% in 1990 , la 70% in 2000 si se intrevede sa urce la 80% in 2006 .

Potrivit datelor pe anul 2001 Greciei i s-au alocat 8,3% din cheltuielile din bugetul UE si a contribuit doar cu 1,7% la veniturile bugetare comunitare . Aproape 90% din fondurile UE au fost destinate modernizarii si subventionarii agriculturii , precum si politicii regionale . In context , se apreciaza ca una din sfidarile majore ale economiei grecesti va fi mentinerea unor ritmuri relativ inalte de crestere inregistrate pana in prezent , in conditiile in care afluxul de fonduri comunitare se va diminua , ca urmare a aderarii celor 10 tari "sarace" din centrul si estul europei si a "inghetarii" bugetului agricol comunitar incepand cu 2006 . Mentionarea unor ritmuri de crestere economica ridicate in anii viitori va fi dificila si din perspectiva necesitatii reducerii datoriei publice insemnate a Greciei (105% din PIB in 2002) si a nivelului inca redus de productivitate si competitivitate a economiei elene

Semnarea tratatului de aderare la UE a celor 10 noi tari - Polonia , Cehia , Ungaria , Slovacia , Slovenia , Estonia , Letonia , Lituania , Cipru si Malta - (16 aprilie 2003) constituie un moment de varf al presedintiei Greciei , iar summit-ul de inchidere a semestrului elen , din iunie 2003 va consfinti succesul sau insuccesul acestei presedintii .

6. CONCLUZII

In ultimul sfert de veac, Grecia a infruntat 3 provocari majore: trecerea la democratie dupa caderea dictaturii militare (1974), ajustarea la calitatea de membra a UE (incepand cu 1981), crearea unei noi ordini politice in vecinatatea sa dupa caderea regimurilor comuniste si dezintegrarea sangeroasa a Iugoslaviei. Grecia a reusit sa faca fata acestor provocari cu viteze si grade de suces diferite, Evolutia pietei de capital fiind un barometru si un indicator fidel al succesului elen, omologat si prin decizia Consiliului European din iunie 2000 privind admiterea Republicii Elene in Uniunea Monetara Europeana, de la 1 ian. 2001.

La inceputul anilor '90, era la moda sa descrii Grecia ca pe un partener incomod sau chiar ca pe o "oaie neagra" a Uniunii Europene: inapoiata economic, ramasa in urma in clasamentul european al veniturilor, cu deficite bugetare mari si cu inflatie de doua cifre, care actiona in maniera deosebit de necooperanta la incercarile aliatilor occidentali de a stabiliza regiunea Balcanilor. Aceasta situatie a urmat unui deceniu de proasta administrare economica si tirade retorice in planul politicii externe, cuplate cu obiceiul de a inscrie subsoluri disidente in toate comunicatele Comunitatii Europene si NATO.

Grecia se bucura azi de pretuirea liderilor politici si a ziaristilor europeni si americani pentru moderatia sa in domeniul politicii externe si pentru rolul sau stabilizator si in crestere din Balcani. Imbunatatirea principalilor indicatori economici, incepand din 1993, este impresionanta si a fost confirmata prin votul de incredere dat de pietele financiare. Pe termen lung, Grecia pare sa realizeze o tranzitie incununata de succes , de la statutul unei piete emergente la cel al unei economii mature.