Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Ecosisteme de zone umede. Platoul continental, estuarul, litoralul, tarmul marii (estuarul, delta, mangrovele).

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic




Ecosisteme de zone umede. Platoul continental, estuarul, litoralul, tarmul marii (estuarul, delta, mangrovele). Particularitati fizico-geografice, biologice si ecologice. Despre faleza stancoasa, faleza umeda, faleza nisipoasa. Caracteristici biologice-ecologice si comportamentale ale speciilor    (exemplificati).




Platoul continental, estuarul, litoralul marin si tarmul marii (estuare, delte, mangrove)

Platoul continental reprezinta zona de margine a marii, cu apa de nivel redus. Estuarul este o suprafata relativ larga si destul de adanca prin care un fluviu ia contact cu marea. Litoralul este partea continentala de mica intindere dar supusa in permanenta influentei marii in timpul mareelor. Tarmul marii reprezinta o parte a uscatului care inconjoara marea sau oceanul si reprezinta o reala zona de ecoton unde convietuiesc atat specii preponderent marine cat si specii de uscat. O varietate de formatiuni colaterale sunt: smarcurile de litoral, plajele si dunele.

Toate aceste zone reprezinta ecosisteme cu semnificatie ecologica insemnata. La nivelul Terrei ocupa doar cca. 36 milioane km2 iar productivitatea primara este estimata la 100 g/m3/an C (o cantitate aproape dubla fata de cea a oceanului deoarece continutul in saruri nutritive la acest nivel este foarte ridicat). Lanturile trofice sunt scurte (constituite din 3-4 verigi), spre deosebire de cele marine (din 5 si mai multe verigi).

In zona de platou continental fitoplanctonul este cu mult mai bogat comparativ cu marea spre interior si este consumat la randul lui de un zooplancton la fel de bine reprezentat (in special de Euphasiaceae). Implicit si productivitatea pestilor este mare (cca. 120 milioane tone/an). In general, zona de platou continental se incadreaza in spatiul de cca. 200 m de la tarm. Platoul continental include zona de litoral + zona neritica (spatiul de apa de la margine si pana unde adancimea acesteia atinge cca. 200 m).

Litoralul, din punctul de vedere al vegetatiei este populat de alge (verzi, brune si rosii) (Fig. 4-10) si de plante cu flori, tipice zonei Prezinta importanta bio-ecologica si economica algele brune (special laminariile). De exemplu, specii de Macrocystis de pe coastele Atlanticului au o productivitate primara anuala de cca. 40 milioane tone.

Dupa zona ocupata de alge, urmeaza spre interior zona plantelor cu flori

Exista 3 tipuri de medii de litoral: faleza stancoasa, faleza umeda si faleza nisipoasa.

a. Faleza stancoasa. Se pot distinge la acest nivel 4 etaje: terestru, supralitoral, mediolitoral (estran) si infralitoral. Etajuk terestru nu este afectat de apa marii. Etajul supralitoral este acoperit de apa doar in cazul mareelor sau aleator, in cazul unor cresteri de nivel datorita unor cauze de moment. Etajul infralitoral este in permanenta inundat. Aceste modificari ritmice ale starii acestor zone a determinat existenta unei zonari biologice0 verticale iar rezistenta la imersie sau la uscaciune a vegetatiei si animalelor, variaza dupa specie. In acest fel la acest nivel de „confluenta” terestru-marin exista specii cu adaptabilitate deosebita constituindu-se in specii bioindicatoare. Astfel sunt unele specii de moluste-poliplacofore (Chiton sp., Patella sp., Fissurella sp., Acanthochites fascicularis) sau unele specii de crustacee. Caracteristice sunt astfel molustele (melci si scoici) care se pot fixa si rezista la bataia valurilor. Algele sunt foarte rare. Acolo unde conditiile permit existenta lor, acestea vor favoriza dezvoltarea unei faune reprezentata de spongieri, hidrari si briozoare.

b. Faleza umeda (acoperita de apa). Aici intra estuarele, delta, mangrovele si smarcurile de litoral.



Amestecul celor doua tipuri de apa determina variatii ale salinitatii ceea ce explica prezenta aici a speciilor care tolereaza variatii largi ale acestui parametru (specii eurihaline). Productivitatea este mare (20-30 t/ha/an). Populatiile scoici si melci acvatici sunt numeroase. Sunt prezente de asemenea multe populatii de pesti si mai ales de pasari migratoare.

Fauna. Desi in aparenta aceste habitate au un aspect saracacios, acoperit cu nisip fin, exista o fauna bine reprezentata pe suprafetele umede sau total acoperite de apa. Ca aspect general in aceasta zona exista o mare afluenta de pasari dar este si locul de migare, cuibarit, refugiu, aparare si pentru alte specii. Speciile dominante sunt reprezentate de reprezentanti ai increngaturilor Annelida (Arenicola sp., Nereis sp.), Mollusca (dominant lamelibranhiate), Crustacea. Pe langa pasari sunt si multe specii de pesti care completeaza fauna de la acest nivel.

Flora. Speciile de plante care populeaza aceste medii umede sunt in functie de nivelul de impregnare sau de acoperire cu apa a solului. Unele specii sunt tipic halofite (Salicornia sp.). Altele sunt halofite tolerante (Atriplex sp.). cea mai mare parte a speciilor nu suporta insa sarea. Se mentioneaza specia Spartina anglica, graminee halofita care a aparut pe litoralul sudic al Angliei si care s-a dezvoltat deosebit de mult astfel ca astazi are o reala valoare economica.

C. Faleza nisipoasa. In aceasta categorie intra plajele si dunele de nisip.

Plajele. Aceste formatiuni nu mai constituie un suport de fixare solid pentru alge, drept care speciile amintite anterior ca fixate vor dispare. Specii ierboase sau lemnoase apar doar accidental si doar intretinute de om. Fauna este si ea relativ saraca si traieste in straturile de suprafata sau mai profunde ale nisipului. Sunt crustacee, aqnnelide, scoici etc. Deosebit de interesanta este fauna din mediul interstitial, care este de dimensiuni foarte mici. Plajele acestea pot fi mai mult sau mai putin intinse si fara vegetatie. Este o suprafata extrem de bogata in calcar datorita cantitatii enorme de cochilii de lamelibranchiate, aflate in diferite stadii de maruntire. Rar poat apre specii de plante caracteristice acestui habitat (Cakile maritima, Euphorbia paralias). In pasul urmator spre interior, unde se face trecerea spre duna gri si unde nisipul este daja fixat sunt alte specii caracteristice de plante (Medicago marina, Eryngium maritimum, Helichrysum stoechas). Acvolo unde s-a format si o pelicula destul de subtire de humus vom intalni specii ca Pancratium maritimum si Convolvulus soldanella.

Dunele. Zonele acestea nisipoase ofera diferitelor specii animale conditii particulare de viata. Astfel, dunele de litoral reprezinta fasii acoperite de nisip cu o vegetatie destul de uniforma chiar de la o regiune la alta. In conformatia lor se disting doua zone: duna alba (cu nisip de culoare deschisa, in continua miscare) si duna gri (de culoare mai inchisa, cenusie cu nisip fixat; culoarea este data de vegetatie, dominant fiind o specie de graminee care se dezvolta abundent aici – Ammophila arenaria – speci cu rizomi lungi care fixeaza nisipul; specia este larg folosita intr-o serie de tari in actiuni de restaurare ecologica)



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 842
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site