Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


PROVINCIA METALOGENETICA DE SUBDUCTIE A CARPATILOR ORIENTALI

Geologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




PROVINCIA METALOGENETICA DE SUBDUCTIE A CARPATILOR ORIENTALI




Individualizarea acestei unitati metalogenetice prezinta amprenta procesului de subductie ale caror consecinte petrogenetice si metalogenetice s-au fixat in una din subunitatile sale cu caracter net constructiv- subprovincia asociata magmatismului neogen.

Subprovincia cristalino-mezozoica cuprinde atat substante minerale utile asociate sisturilor cristaline mezo si epimetamorfice din cristalinul Carpatilor Orientali, cat si acumulari formate in primele etape ale procesului de divergenta a placilor cristaline.

Cele doua componente ale sale, nordic si sudic, pot individualiza mai multe districte:

Districtul metalogenetic asociat mezometaliferelor de tip Rebra;

Districtul metalogenetic asociat epimetamorfitelor retromorfe de tip Tulghes;

Districtul acumularilor epigenetice mezozoice Ostra si Mestecanis-Delnita.

Acumularile asociate sisturilor cristaline din Carpatii Orientali s-au format pe cale vulcanogen-sedimentara, anterioara metamorfismului. Sisturile epimetamorfice constituite din complexe de roci ce se raporteaza la faciesul sisturilor verzi gazduiesc acumulari de sulfuri, aur si uranium, precum si cuartite magnetite-hematitice. Sisturile mezometamorfice, alcatuite din complexe de roci de tipul amfibolitelor, micasisturilor si gnaiselor, gazduiesc acumulari oxidice: itabirite si taconite, ilmenit, disten, sillimanit, andaluzit, corindon, erc.

Fragmentarea tectonica alpina a masivului Rodna a avut drept consecinta individualizarea mai multor campuri metalogenetice polimetalice:

Campul cu mineralizatii polimetalice Guset;

Campul cu sulfuri Sacii-Bazdaga;

Campul de mineralizati polimetalice Valea Blaznei;

Campul metalogenetic Curatel;

Campul cu pegmatite muscovite-feldspatice Parva-Maieru.

Districtul cu mineralizatii polimetalice si mangarifere asociate epimetamorfitelor Seriei de Tulghes este cel mai important district metalogenetic al compartimentului nordic al zonei cristalino-mezozoice a Carpatilor Orientali. Este adanc diferentiat din punct de vedere metalogenetic, diferentiere ce isi are corespondentul in cea petrografica a Seriei de Tulghes, in cadrul careia se pot separa trei complexe: inferior, mediu si superior.

Se observa doua tipuri de aliniamente:

Aliniamentul manganifer este reprezentat printr-o suita de ocurente de sisturi mangalifere: Glamboca, Carlibaba, Saru Dornei, Dealul Rusului si Sandominic . Din punct de vedere mineralogic sunt formate din: point, oligonit, manganosferit, etc. Este reprezentat prin sectorul manganifer Arsita-Iacobeni care grupeaza campurile :

campul cu carbonati si silicati de mangan Dadu;

campul metalogenetic Ciocanesti.

Aliniamentul cu sulfuri din Seria de Tulghes este concretizat de ocurentele de mineralizatii polimetalice si pirito cuprifere ale zonei cristalino-mezozoice si se extinde din nord, de la Poienile de sub Munte pana in sud la Balan, pe o distanta de 180 km. Cuprinde mai multe perimetre, in care corpurile de mineralizatii (lentile, impregnatii, filonase si zone de brecifiere) se grupeaza in aglomerarile locale cu character de sectoare mineralizate separate prin spatii largi in care complexele gazda sunt sterile.

Sectorul cu acumulari de pirita si sulfuri polimetalice Novicior-Burluaia grupeaza acumulari piritoase si polimetalice concentrate in trei campuri metalogenetice:

Campul metalogenetic Novicior-Novat

Campul metalogenetic Gura Bai-Burloaia

Campul metalogenetic cu pirita si sulfuri polimetalice Dealul Bucatii

Sectorul cu acumulari de pirita si sulfuri polimetalice Fundul Moldovei-Lesul Ursului prezinta acumulari de sulfuri ce se extend pe o mare suprafata si unde se evidentiaza campurile:

Campul metalogenetic pirita si sulfuri polimetalice Fundul Moldovei;

Campul metalogenetic Lesul Ursului;

Sectorul cu acumulari de pirita si sulfuri polimetalice Balan prezinta acumulari grupate in zona cursului superior al Oltului. Aici se intalneste campul metalogenetic Balan.



Metalogeneza mezozoica din subprovincia metalogenetica a zonei cristalino-mezozoice apare repartizata dispersat, luand in considerare factori de control metalogenetic si caracteristicile sale calitative, poate fi grupata in doua districte. Diferenta dintre acestea vizeaza aspect cu character genetic.

Districtul metalogenetic Delnita, Mestecanis-Gemenea, Ostra cu campurile metalogenetice: Gemenea-Ostra, Delnita, Mestecanis

Districtul metalogenetic Ditrau a carui metalogeneza individualizeaza o ocurenta cu totul aparte in aria Carpatilor Orientali care consta intr-un masiv alcalin intrusiv cu o structura cvasi-inelara. Prezinta sectoarele: Jolotca-Tarnita si Hereb-Aurora ce cuprinde campurile: Hereb-Balas Lorincz si Aurora.

Subprovincia asociata flisului Carpatilor Orientali este cea mai putin insemnata, dar in acelasi timp cea mai unitara. Formatiunea gazda a mineralizatiilor este constituita dintr-o alternanta de sisturi argiloase negre, argillite si gresii calcaroase.

Aliniamentul cu mineralizatii apare incepand din M-tii Buzaului si se extinde pana la granita de nord a tarii.

Subprovincia metalogenetica asociata magmatismului neogen din Carpatii Orientali este cea mai importanta, ea luand nastere in timpul procesului de convergenta-subductie. Metalogeneza asociata magmatismului neogen consta din mineralizati hidrotermale polimetalice, subordonat auro-argentifele si acumulari exhalative de sulf, epitermale de mercur si metasomatice de infiltratie de sinderit. Diferentierea spatio-temporala a magmatismului si metalogenezei din cadrul acestei subprovincii este concretizata printr-un vulcanizm din sectoarele Nordic si sudic(Oas-Gutai, respective Calimani-Gurghiu-Harghita) si un magmatism intrusive in sectorul central.

Districtul metalogenetic Oas constituie partea nord-vest a subprovinciei metalogenetice neogene a Carpatilor Orientali si este individualizat de acumulari polimetalice predominant plumbo-zincifere.Metalogeneza se concentreaza in cateva filoane si campuri filoniene: Vezuri, Penigari-Baile Turtului, Batarcel-Varful Radacini, Camarzana si Bixad.

Districtul metalogenetic Baia Mare reprezinta cea mai importanta concentrare metalogenetica din cadrul subprovinciei vulcanismului neogen. Metalogeneza este strans asociata spatial si genetic cu vulcanitele M-tilor Gutai, extinzandu-se din vest de la Ilba spre vest la Jereapan.

Acest district ofera unul dintre cele mai convingatoare exemple de control structural major al fenomenului metalogenetic intr-o zona de subductie. Determinarea metalogenezei din districtul Baia Mare este realizata    de catre fractura crustala Dragos Voda si de catre fracturi de sprijin ale acestora .

Se disting trei sectoare metalogenetice:

Sectorul cu minetalizatii polimetalice Ilba-Baita a carui metalogeneza este strans asociata cu andezitele piroxenice sarmatiene, fiind concentrata in special in doua campuri metalogenetice:

Ilba cu grupurile filionene: Alunis, Mihai-Nepomuk, Fatutoaia-Speranta;

Nistru cu grupurile filoniene: Sofia, Nepomuc, Domnisoara Campurele.

Sectorul cu mineralizatii aurifere Baita-Sasar-Valea Rosie

Acesta reuneste mineralizatiile aurifere dintre V. Baita la vest si V. Firiza la est. Este sectorul din M. Gutai care corespunde cu maximum de dezvoltare a andezitului cuattifer de Piscuiatu si a dacitului de Ulmoasa.

In cadrul acestui sector se separa practic doar doua campuri filoniene:

Sasar- Valea Rosie :- grupul filonian Sasar

- grupul filonian Aurum- Borzas

- grupul filonian Valea Rosie

- Wilhem- Ludovica- Tyuzasa:- grupul filonian Wilhem

- grupul filonian Tyuzosa

- grupul filonian Ludovica.

Sectorul metalogenetic Herja- Cavnic cuprinde acumulari economice de mineralizatii polimetalice din districtul Baia Mare, fiind impartit in campurile metalogenetice:

- Herja – grupul filonian sudic constituit din filoanele principale: Salan, Clementina, Boromei, Ifnatiu, Zincos.

- grupul filonian nordic cu filoanele: O, I, IA, II, IIA, III.

- Baia Sprie cuprinde filoanele: - filonul principal

- filonul nou

- filonul diagonal

- filonul Cremenea- Suior

- Cavnic cu grupurile filoniene: Cavnic- Boldut, Cavnic- Roata

- Toroioaga cu grupurile filoniene: Toroioaga, Tiganul.




Districtul metalogenetic Tibles- Rodna- Bargau

La acest district se raporteaza acumularile metalifere cuprinse in segmentul de litosfera continentala cuprinsa intre fractura crustala Dragos Voda la nord si Somes- Preluca la sud. Acest district cuprinde campurile metalogenetice:

- Baiut- Varsatec- Botiza grupeaza acumulari filoniene cu caracter polimetalic, cantonate in special in formatiuni sedimentare de varsta Paleogen- Badenian- Sarmatian.   

- Tibles ce prezinta o metalogeneza strans asociata complexului eruptiv neogen Tibles. Acest masiv eruptiv neigen reprezinta cea mai importanta manifestare magmatica intrusiva din sectorul cu magmatite neogene intrusive subvulcanice ale Carpatilor Orientali.

Din punct de vedere petrografic masivul Tibles este alcatuit din roci subvulcanice care s-au intrus in doua faze: faza rocilor acide ( microgranodiorite si dacite) si faza rocilor intermediare ( monzonite si monzogabbrouri cuartifere, granodiorite, microdiorite cuartifere etc.).

Cele mai importante dintre grupele de filoane din acest camp sunt:

grupul filonian Magura Neagra- Izvorul Netedului

grupul filonian Izvorul Mesteacanului- Bran

grupul filonian Preluci- Tomnatic- Izvorul Socilor- Izvorul Bailor.

- Rodna Veche prezinta caracteristici determinate de interactiunea specifica a factorilor de control local care au cauzat apartia acestuia. In ceea ce priveste dispunerea in spatiu a mineralizatiei, aceasta a fost controlata atat de fracturile tectonice locale, din cadrul sisturilor cristaline, cat si de sistuozitatea acestora.

O trasatura specifica este prezenta skarnelor cu pirita si magnetit.

Districtul metalogenetic Calimani- Gurghiu- Harghita

Constituie cel mai extins district din cadrul subprovinciei metalogenetice a Carpatilor Orientali. Datorita faptului ca activitatea vulcanica s-a desfasurat ulterior celei segmentului nordic.

Conturarea sectoarelor componente ale districtului s-a facut, pe de o parte tinand seama de individualizarea structurilor vulcanice.

Sectorul metalogenetic Calimani

– campul metalogenetic Zebrac – Mermezeu este situat in extremitatea centrla sudica a Muntilor Calimani.

Formatiunile eruptive din aria corpului metalogenetic Zebra- Mermezeu apatin compartimentului structural inferior al edificiului vulcanic Muntii Calimani.

- campul metalogenetic cu sulf nativ si hidroxizi de fier Negoiul Romansc are un caracter unic atat in subprovincia asociata magmatitelor neogene din Carpatii Orientali, cat si a vulcanitelor neogene din Romania in general. Formarea acestei situatii metalogenetice este consecinta unei succesiuni de evenimente petrologice si mineralogenetice.

Sectorul metalogenetic Gurghiu. Metalogeneza acestui sector cu caracter polimetalic, este asociat aparatelor metalice, bine conservate in morfologie. In cadrul acestora s-a remarcat prezenta unor formatiuni intrusive – corpuri, dyke-uri, care apar in interiorul aparatelor vulcanice.

Un gen de acumulari oarecum specific sectorului Gurghiu, dar in special sectorului Harghita sunt cele de caolin.

Sectorul cu mineralizatii polimetalice, de mercur si caolin Harghita cuprinde acumulari de partea axiala a Muntilor Harghita si este structurat in urmatoarele campuri metalogenetice:

campul metalogenetic Ostoros

campul metalogenetic Madaras- Harghita

campu cu acumulari de mercur Santimbru care este situat in versantul sud-estic al Muntilor Harghita, la circa 8 km de comuna Santimbru.

Sectorul cu acumulari de sideroza si hidrixizi de fier Toplita- Sansimion al carui cadru geologic- petrografic este reprezentat prin formatiunea vulcanogen – sedimentara care apare pe rama estica a Muntilor Gurghiu si Harghita. Sectorul cuprinde un singur camp cu cumulari de sideroza Madaras format din corpurile de carbonati de fier hidrotermal-metasomatice din raza localitatii cu acelasi nume.

Sectorul cu acumulari de sideroza si hidrxizi de fier Corund-Lueta grupeaza cele mai impirtante acumulari de fier ce se asociaza formatiunii vulcano- sedimentare, care constituie baza pe care s-au dezvoltat edificiile vulcanice.

Mineralizatia ferifera apare la diverse nivele ale coloanei litologice a formatiunii vulcanogen- sedimentare fiind de regula la partea inferioara a acsteia si asociata depozitelor epiclastice.

Cu exceptia mineralizatei de acrbonatt de la Lueta- Vlahita care prezinta importanta economica, toate celelalte, adica cele cu sideroza de la: Zetea, Homorod, Chirui, Filia, Biborteni etc si cele cu limnit de la: Siclod, Praid, Corund si Bodvai, nu reperzinta decat iviri.

Campul cu acumulari de siderit si limonit de la Lueta este situat la jumatatea sectorului metalogenetic Corund- Lueta. Corpurile de mineralizatie ferifera apar in cadrul formatiunii vulcanogen- sedimentare si se prezinta sub forma de strate lenticulare la diverse nivele ale orizontului epiclastic.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2320
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site