CAPTARI DIN CURSURI DE APA DE
SUPRAFATA
La
darea in exploatare a captarii de suprafata este necesar sa
se asigure:
Instituirea
zonelor de protectie sanitara, spalarea, dezinfectarea si
obtinerea autorizatiei sanitare, in cazul in care captarea se va
folosi pentru alimentarea cu apa potabila;
Obtinerea
autorizatiei de functionare de la organele de gospodarire a
apelor;
Verificarea
dispozitivelor de masurare a debitelor si nivelelor.
Exploatarea
propriu-zisa cuprinde urmatoarele operatii principale:
- Urmarirea
debitelor si nivelurilor apei la sursa;
- Urmarirea
si adaptarea graficului de variatie a debitelor, in functie
de necesitatile de consum si conditiile naturale; in
fiecare perioada de functionare, in perioade secetoase, se pot
aplica planuri de restrictie, stabilite de organele de
gospodarire a apelor;
- Urmarirea
calitatii apei captate, prin analize fizico-chimice si
bacteriologice, pentru determinarea: temperaturii, turbiditatii,
continutului in suspensii, substantelor organice, pH-ului,
duritatii, colimetriei, germenilor;
- Asigurarea
protectiei calitative si cantitative a resurselor de apa;
- Urmarirea
modificarilor albiei si luarea masurilor pentru asigurarea
stabilitatii;
- Urmarirea
si asigurarea functiunilor prizei;
- Urmarirea
si curatirea gratarelor si depunerilor;
- Asigurarea
exploatarii in timp de iarna.
La prizele cu
baraj, ca probleme specifice, se urmaresc:
Procesele de
depuneri, care conduc la colmatarea biefului amonte, astfel vor fi luate
masuri de prevenire a formarii depozitelor de aluviuni, prin
manevrarea corecta a stavilarelor de spalare, atat in
situatii curente, cat si la viitura;
In bieful aval,
vor fi urmarite afuierile locale sau generale, provocate de procesele de
eroziune, datorita unor deficiente in executia disipatorilor de
energie, sau a deficitului de debit solid;
Uneori debitul
redus ramas in albie dupa captare, nu mai are capacitatea de
transport pentru aluviuni, in acest caz formandu-se depozite;
De asemenea, la
prizele cu baraj, este necesar sa se urmareasca
infiltratiile care se pot produce pe sub baraj, sau prin maluri,
infiltratii care pot periclita stabilitatea constructiei.
Exploatarea
corecta a prizei, trebuie sa asigure principalele sale
functiuni:
- Sa impiedice
intrarea in aductiune a aluviunilor tarate;
- Sa asigure
spalarea depunerilor;
- Sa
retina plutitorii si gheata;
- Sa
permita reglarea debitului.
Curatirea
gratarelor si sitelor de frunze, crengi sau alti plutitori se poate face manual - cu grebla, hidraulic - prin
crearea unui curent invers, prin ridicarea gratarului infundat (cu
cos) sau mecanic - prin culisarea unor greble mecanice.
Exploatarea pe
timp de iarna a captarilor de suprafata. Fenomenele de
iarna, care pot produce impiedicarea functionarii normale a
captarii, sunt urmatoarele:
- Acoperirea cu
gheata a gratarelor si mecanismelor;
- Patrunderea
zaiului in derivatie;
- Blocarea prizei cu
sloiuri si zai, sau uneori, formarea de zapoare;
- Avarierea
stavilelor si gratarelor in timpul trecerii gheturilor;
- Posibilitatea
producerii inundatiilor, ca urmare a impiedicarii scurgerii,
prin blocarea produsa de gheata (zapoare).
Pentru a evita
producerea acestor fenomene, se iau o serie de masuri preventive, ca:
- Amplasarea
gratarelor sub nivelul minim al apei;
- Prevederea unor
timpane la partea superioara a gratarelor, pe o adancime de
circa 0,50 m;
- Formarea unui pod
de gheata, care sa izoleze curentul din punct de vedere
termic, ceea ce duce la incetinirea procesului de formare a zaiului;
aceasta se poate realiza la viteze de 0,10 - 0,40 m/s, la o
temperatura cuprinsa intre 0 si 10sC;
- Retinerea
zaiului in bieful amonte este posibila in cazul in care pantele sunt
mici si volumul de retentie este de doua ori mai mare decat
volumul de zai;
- Incalzirea
gratarelor cu apa calda, abur sau curent electric (1kW/m2)
de mare amperaj, trecut direct prin bare;
- Acoperirea
gratarelor cu materiale de care gheata nu adera: cauciuc,
mase plastice etc.;
- Realizarea unui
ecran de bule de aer comprimat.
Masurile de
combatere in timpul exploatarii constau din:
- Trecerea zaiului in
bieful amonte, prin deschiderea barajului de derivatie, fiind
necesara coborarea stavilelor pentru a se asigura deversarea unei lame
de apa de 0,20 - 0,30; uneori se monteaza o grinda
plutitoare, sau un sistem de flotori (pentru dirijarea zaiului spre
stavile);
- Trecerea zaiului in
bieful aval prin instalatii speciale de evacuare a zaiului, care
reduc pierderile de apa, pentru evacuare, numai la 10 - 15% din
debitul derivat;
- Evacuarea zaiului
in bazinele deznisipatoarelor cu spalarea intermitenta;
- Pentru evacuarea
sloiurilor trebuie sa se asigure viteze de cel putin 1,00 m/s;
- Pentru a se asigura
o fasie de apa libera in fata stavilelor, se taie
gheata cu ferastraie, se aduce un curent de apa calda,
sau se creeaza o perdea de bule de aer.
1.1.4. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA
CAPTARILOR DIN LACURI NATURALE SI ARTIFICIALE
Principalele
probleme care se pun la exploatarea si intretinerea lacurilor care se
folosesc ca surse de suprafata pentru captarea apei de alimentare,
sunt problemele legate de protectia calitatii apei, prevenirea
si combaterea eutrofizarii si a cresterii vegetatiei, precum
si de colmatare.
Ca
masuri
preventive pentru a se reduce si a se impiedica colmatarea
lacurilor, va trebui sa se efectueze un control al versantilor,
precum si al alunecarilor de teren. Uneori, pentru a impiedica
scurgerea aluviunilor pe versanti, este necesar a se lua masuri
antierozionale, a se face plantari etc. De asemenea, se va urmari
sistematic procesul de sedimentare, prin efectuarea de masuratori
si efectuarea de analize pentru determinarea debitelor de aluviuni,
actionandu-se prin deschiderea golirilor de fund.
Pentru
prevenirea dezvoltarii in exces a vegetatiei si a fenomenelor de
eutrofizare in vederea asigurarii calitatii apelor, este necesar
a se lua urmatoarele masuri:
- Reducerea
incarcarii in substante nutritive a lacului, prin
impiedicarea ajungerii in apele lacului a apelor uzate neepurate
corespunzator (eliminarea fosforului sau adoptarea de solutii de
colectare si dirijare a apelor spre alti emisari);
- Realizarea unei
zone de protectie in jurul lacului, impotriva scurgerilor de
suprafata, sub forma de perdele, centuri impadurite
completate uneori prin santuri de garda, pentru a impiedica
patrunderea apelor incarcate cu ingrasaminte
chimice;
- Asigurarea unei
adancimi suficiente (peste 1,50 m) la maluri, pentru a impiedica
dezvoltarea vegetatiei;
- Administrarea de
substante chimice pentru precipitarea substantelor nutritive,
respectiv a fosforului, cu ajutorul sulfatului de aluminiu, sau de
ierbicide, pentru a inhiba procesul de dezvoltare a vegetatiei.
