Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


RAURILE

Hidrologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



RAURILE



Apele curgatoare, in special raurile, reprezinta principala sursa de apa potabila si industriala pentru Romania, fiind caracterizate prin fenomene de curgere (care influenteaza cantitatea de materii in suspensie si coloidale, caracteristicile fizico-chimice, forma albiei, variatia debitului si a nivelului apei) si de suprafata de contact apa atmosfera (care influenteaza capacitatea de oxigenare,

variatia de temperatura zilnica si pe anotimpuri) si de capacitatea de autoepurare. Vitezele medii de curgere se situeaza in intervalul 0,1-1,0 m/s, conditiile climaterice si regimul de precipitatii, fiind factori importanti care contribuie la variatia regimului de curgere.

Autoepurarea sau epurarea naturala, este reprezentata de totalitatea proceselor naturale de epurare prin care o apa este readusa la nivelul calitativ existent inainte de a fi poluata si are la scara naturala rolul unei statii de epurare a apelor impurificate, in aval de punctul de deversare. Procesul de autoepurare se realizeaza prin actiunea unor factori de mediu, de natura fizic, chimica si biologica, care pot interveni simultan sau intr-o anumita succesiune. Acelasi factor de mediu poate influenta mai multe procese; astfel, temperatura influenteaza viteza de sedimentare a materiilor in suspensie, viteza unor reactii chimice sau intensitatea proceselor metabolice ale bacteriilor sau organismelor subacvatice.

Dintre factorii fizici cei mai importanti sunt sedimentarea, lumina, temperatura, regimul de curgere a apei (care influenteaza direct procesele de amestec si viteza de aerare).

Dintre factorii chimici, oxigenul dizolvat are cel mai important rol, prin influenta sa in procesele biologice de descompunere a materiei organice sau in procesele de oxidare chimica.

Oxigenul, introdus in apa prin aerare naturala sau produs de catre plantele acvatice, are un rol esential in mentinerea vietii ecosistemului, cantitatea minima de oxigen dizolvat necesara existentei vietii acvatice fiind de 4 mg/L. Deficitul de oxigen se determina ca fiind diferenta dintre concentratia de saturatie si saturatia existenta de oxigen, ambele determinate la aceeasi temperatura a apei. Dioxidul de carbon, CO2 este sursa principala de carbon pentru plantele acvatice si se poate indentifica sub forma libera sau de carbonati si biocarbonati de calciu si magneziu.

Apele, continand bicarbonat de calciu, formeaza un sistem tampon cu mare capacitate de neutralizare a acizilor si bazelor.

Dintre factorii biologici, bacteriile au cel mai important rol datorita caracteristicilor metabolismului lor (multiplicare extrem de rapida intr-un timp foarte scurt) si datorita faptului ca utilizeaza compusii organici sau anorganici poluanti, pentru a produce material celular nou, energie si produsi de degradare inofensivi (CO2, N2, SO4-2, NO3).

Dupa tipul sursei de substrat utilizat, bacteriile pot fi autotrofe (utilizeaza pentru sinteza materialului celular nou carbonul anorganic), sau heterotrofe(utilizeaza compusi organici pentru sinteza celulelor noi). Dupa sursa de energie utilizata pentru procesele metabolice de asimilatie si dezasimilatie, bacteriile pot fi clasificate in: chemotrofe si fototrofe, utilizand deci energia reactiilor chimice sau a luminii. In procese bacteriene aerobe, sau anaerobe, sub actiunea enzimelor, poate fi degradata o varietate de compusi, cum ar fi: proteinele, hidratii de carbon, grasimile, ureea, o parte de compusii organici de sinteza, reluand compusi mai simpli cu toxicitate redusa.

In afara de bacterii, un rol deosebit de autoepurare il mai au protozoarele (ciliate, flagelate), care mentin echilibrul biologic prin ingerarea bacteriilor, macrovertebratele (spongieri, lamelii branhiate), care au rol de filtrare a apei, aerare si irigare a raului si plantele clorofiliene care produc oxigen prin fotosinteza.

Raurile, sunt caracterizate in general, de prezenta urmatoarelor impuritati existente in stare naturala, compozitia specifica fiind insa dependenta de natura solurilor traversate de cursul de apa, a solurilor din bazinul de receptie, a apelor uzate deversate de diferiti utilizatori si a capacitatii de dizolvare a gazelor in atmosfera:

saruri dizolvate (bicarbonati, cloruri, azotati, fosfati, sulfati de Na+, K+ , Mg2+, Ca2+) provenite din eroziunea rocilor, solului si datorita precipitatiilor, suma sarurilor dizolvate este aproximativ 400mg/L. Duritatea apelor de suprafata este situata in jurul valorii de 150

materi in suspensie si coloidale (argile, nisip, silice) aparute ca urmare a eroziunii, inundatiilor, schimbarilor climaterice;

compusi organici biogeni proveniti prin descompunerea materiei organice si vegetale antrenate de curgerea apei sau proprie a ecosistemului;

compusi poluanti toxici, de natura organica sau anorganica, proveniti din deversarea unor efluenti insuficienti epurati de la statiile de epurare, efluenti de la fermele de crestere a animalelor, unitati de mica productie fara racordare la sistemul de canalizare;

detergenti, prin formarea unei spume stabile la suprafata apei in care sunt deversati, au efecte negative asupra procesului de autoepuraresi asupra eficientei statiilor de tratare;

uleiuri si grasimi provin din deversari ale reziduurilor de combustibili, poluari accidentale,operatii de curatire a utilajelor industriale;

microorganisme, virusuri, protozoare provin din deversari ale apelor uzate contaminate cu dejectii umane sau animale, microorganismele proprii ecosistemului.

Debitul de ape colectate la nivelul solului, care sunt deversate in ape de suprafata sau retinute partial in sol prin infiltratie, influenteaza in mod direct regimul hidraulic al apelor de suprafata si depinde de urmatorii factori:

durata si intensitatea precipitatiilor, influenteaza direct nivelul de saturatie al solului cu apa si respectiv debitul de apa deversat in emisari;

umiditatea si temperatura solului, solurile foarte umede sau inghetate neretinand ulterior decat o cantitate foarte mica de apa;

compozitia solului, solurile dure retinand foarte putina apa comparativ cu cele argiloase;

gradul de acoperire cu vegetatie, daca este ridicat, limiteaza debitul de apa care este preluat de emisar (radacinile, tulpinile frunzele in afara retinerii directe a apei, creeaza un strat poros la suprafata solului, care contribuie la imbunatatirea infiltratiei apei in sol);

panta solului influenteaza nivelul infiltratiei in sol, pantele abrupte favorizand volume mai mari deversate in emisari;

activitatea umana contribuie, in general, la cresterea nivelului apei deversate in emisari, prin defrisari, realizate in scopul mariri suprafetei utile pentru agricultura, activitati industriale, zootehnice, constructii, pavarea drumurilor. Barajele si indiguirile limiteaza debitele de apa care sunt colectate la nivelul solului;



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1908
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved