Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Fratii Glover

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Fratii Glover      

John, Robert si William Glover erau niste frati care traiau in dioceza de Lichfield si Coventry. John, cel mai mare, era un gentilom si a mostenit averea tatalui sau din orasul Manchester. El a mostenit o suma considerabila de bani si pamanturi dar a devenit si mai bogat in harul lui Dumnezeu si in virtuti atunci cand impreuna cu fratii sai a primit Evanghelia sfanta a lui Dumnezeu si au aplicat-o in viata de zi cu zi, practicand zelos evlavia.      




John si-a luat atat de in serios credinta incat ori de cate ori trebuia sa-si dedice timpul afacerilor credea ca L-a dezamagit pe Dumnezeu si isi pierdea siguranta mantuirii. Timp de cinci ani a suferit de aceste framantari launtrice pana ce Dumnezeu l-a eliberat, caci ajunsese sa nu se mai poata bucura nici de mancare, odihna si nici de viata in sine. Pana la urma John a daruit majoritatea pamanturilor pentru a fi folosite de fratii si surorile sale in Hristos iar restul l-a daruit servitorilor si ispravnicilor sai, astfel ca el sa se poata dedica studiului Evangheliei. Aceste lucruri s-au intamplat la sfarsitul domniei regelui Henric al VIII-lea si au continuat si in timpul domniei regelui Edward.      

Cand a inceput prigoana in timpul reginei Maria si episcopul de Coventry a auzit de reputatia lui John, a poruncit primarului si slujbasilor din Coventry sa il aresteze. Insa Dumnezeu, vazand ca batranul sau slujitor credincios deja suferise destul din pricina framantarilor sale launtrice, nu a vrut sa-l lase prada suferintelor trupesti; primarul l-a avertizat pe John care si-a parasit casa si s-a ascuns impreuna cu fratele sau William. Din nefericire Robert era grav bolnav si zacea la pat astfel ca nu a fost timp suficient sa-l mute sau poate s-au temut s-o faca. Asa ca atunci cand au sosit perchezitionarii, Robert a fost singurul dintre frati care a fost gasit si a fost dus la serif.      

Acesta a spus ca nu s-a dat ordin ca Roger sa fie arestat si a facut tot ce i-a stat in putere ca sa-l puna in libertate, dar a fost silit sa-l inchida din nou impotriva voii sale, cel putin pana cand va sosi episcopul in oras care va lua decizia finala. Fiind inchis, Robert a fost vizitat de cativa dintre prietenii sai care l-au indemnat sa depuna o cautiune ca sa fie eliberat. I-au explicat pana si cum poate sa paraseasca zona fara sa-si incalce conditiile eliberarii, dar Robert a refuzat. „Daca fac vreo incercare sa-mi scot gatul din lat”, i-a zis el sotiei sale, „voi fi pricina de poticnire pentru fratii mei mai slabi si voi da avantaj celor care batjocoresc Cuvantul lui Dumnezeu. Se va spune ca i-am incurajat pe altii sa accepte pericolele lumii, dar eu nu am vrut sa fac la fel.”      

Robert a ramas in temnita din Coventry vreo zece sau unsprezece zile, fara sa fi fost eliberat un mandat de arestare si fara sa se fi formulat acuzatii la adresa lui, pana a sosit in oras episcopul de Coventry. Cand s-au intalnit, au avut o scurta disputa cu privire la liturghie, dupa care episcopul a decis sa astepte cu procedura completa de cercetare pana isi va termina celelalte treburi in oras. In consecinta Robert a fost transferat la Linchfield.      

„Jephcot m-a bagat intr-o temnita in seara aceea, si a trebuit sa raman acolo pana cand am fost condamnat, intr-o cladire ingusta, masiva si foarte rece, cu doar putina lumina si o gramada de paie in loc de pat.”       

Lui Roger, inca foarte bolnav, i s-a dat voie sa-si cumpere un pat dar nimic altceva.      

„Nu mi s-a dat nici un ajutor, nici ziua nici noaptea, n-am avut pe nimeni langa mine cu toate ca eram grav bolnav, si n-am avut nici hartie nici cerneala si nici carti, decat Noul Testament in latina si o carte de rugaciuni pe care a trebuit sa o cumpar.”      

Doua zile mai tarziu Robert a fost vizitat in celula sa de cancelar, care l-a indemnat sa se intoarca in Biserica Catolica. „Refuz sa ma supun unei biserici care nu este condusa de Cuvantul lui Dumnezeu”, a raspuns el. Cancelarul s-a hotarat sa nu mai discute cu el despre religie si l-a lasat singur pe Robert pentru urmatoarele opt zile, pana cand s-a intors episcopul. Robert a fost dus inaintea sa si a fost intrebat cum i-a placut in inchisoare, ca apoi sa fie indemnat sa se intoarca in Biserica.       



„Unde era Biserica ta inaintea domniei regelui Edward?” a ranjit episcopul.      

Robert i-a raspuns ca Biserica sa era zidita pe temelia apostolilor si profetilor, iar Hristos era piatra din capul unghiului.       

„Si aceasta Biserica a existat de la inceput desi nu se mandreste cu o imagine glorioasa inaintea oamenilor, fiind intotdeauna apasata si persecutata.”      

Episcopul l-a examinat pe Robert cu privire la lucrurile uzuale legate de spovedire si sacramente si pentru ca el a stat neclintit in credinta sa, a fost rapid condamnat si executat.      

Dupa moartea fratelui sau in locul lui, John a ajuns sa ii pese si mai putin de viata sa dar prietenii l-au convins sa ramana in ascunzatoare, fiindca oricum moartea sa nu l-ar mai putea salva pe Robert. Desi suferea atat fizic cat si psihic John a ramas tare, pana cand spre sfarsitul domniei reginei Maria s-a ordonat din nou sa fie cautat.      

Cand a ajuns seriful cu slujbasii la casa unde se ascundea John, el era singur in camera sa si cand a auzit zvonul de pasi, a incuiat tiptil usa. Unul din ofiteri era pe cale sa sparga usa cand a fost chemat de catre un altul care i-a zis ca acea camera a fost deja perchezitionata. Au gasit totusi pe sotia lui John, Agnes si au dus-o inaintea episcopului unde a fost silita sa se lepede de convingerile ei, ca apoi sa i se dea drumul. In acest timp, John s-a vazut silit sa se ascunda in padure. Ingrijorat de soarta sotiei si expus intemperiilor vremii, John a slabit in puteri, a facut febra si a murit. A fost ingropat de prietenii sai in curtea bisericii fara ca sa se tina slujba cu preot.      

Sase saptamani mai tarziu, cancelarul, dr. Dracot a trimis dupa pastorul bisericii si l-a intrebat cum se face ca un eretic a fost ingropat in curtea bisericii sale. Pastorul a raspuns ca la acea vreme era bolnav si n-a stiut nimic despre inmormantare iar cand Dracot i-a cerut sa dezgroape trupul lui John si sa-l arunce in drum, a obiectat ca trupul mort va mirosi in asa hal incat nimeni nu va face asa ceva. „Ei bine, ia aceasta scrisoare si declara-l de la amvon ca suflet osandit. Peste un an, cand carnea se va fi dus, dezgroapa-i oasele si arunca-le pe drum unde caii si carutele vor trece peste ele. Voi veni atunci sa sfintesc locul unde a fost ingropat in curtea bisericii” a spus Dracot.      

In curand a murit si William si cand oamenii din Wem i-au dus trupul la biserica parohiala, intendentul s-a dus la episcop pentru a cere sfat cu privire la cum ar putea sa impiedice inmormantarea. Dupa ce trupul a stat o zi intreaga in biserica, un croitor pe nume Richard Maurice s-a hotarat sa-l ingroape in timpul noptii dar a fost impiedicat de catre John Thorlyne si altii.      

In ziua urmatoare, intendentul s-a intors cu o scrisoare de la episcop, in care se interzicea inmormantarea crestineasca a lui William Glover si se spunea ca trupul sau trebuie luat de catre prietenii sai. Insa de-acum trupul a inceput sa se descompuna si nimeni nu putea sa se apropie de el, asa ca a fost tras afara in camp cu niste cai si a fost ingropat acolo.      

Edward Burton, un avocat din Chester a avut aceeasi soarta, murind in ziua de dinaintea zilei incoronarii reginei Elisabeta. Intendentul local John Marshall a refuzat sa lase sa fie ingropat in curtea bisericii asa ca a fost ingropat in propria sa gradina, fara indoiala tot atat de aproape de Imparatia cerurilor ca si cand ar fi fost ingropat in curtea bisericii.       






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 715
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site