Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Analiza electorala

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
POLITICI SOCIALE COMPARATE - POLITICI DE SANATATE IN CADRUL UNIUNII EUROPENE
Analiza de retea si teoria schimbului
Integrarea Romaniei in Structurile Euro-Atlantice - NATO, GARANTIE A STABILITATII SI SECURITATII
Notiunea de coruptie
Consiliul European. Precizari terminologice si institutionale
STATUL DIN PUNCT DE VEDERE SOCIOLOGIC
Parlamentul European
TEORII ALE RELATIILOR INTERNATIONALE
Politici si institutii politice
AUTORITATEA JURISDICTIONALA

Analiza electorala




Analiza aparitiei partidelor politice in presa locala constanteana in perioada preelectorala aqlegerilor locale din 2004

1) Obiective

Anul electoral 2004 a probat transformarile electoratului romanesc. Dupa un deceniu si jumatate de tranzitie acesta a realizat impasul politic in care se gasesc partidele, mai degraba prizoniere ale unui simulacru de conflict. Concentrarea votului in proportie de aproximativ 70% spre doua formatiuni politice (PSD si Alianta D.A.) dovedeste reorientarea spre votul util si tendinta de a echilibra scena politica romaneasca. In acest context votul sanctiune a capatat o noua semnificatie.

Spre deosebire de alegerile locale din 1992 sau de la parlamentarele si prezidentialele din 1996 sau 2000 unele categorii ale electoratului au constientizat impactul votului si au incercat sa impuna o noua politica. La alegerile locale din 2004 figurile politice vechi au fost respinse, politicienii deceniului trecut fiind rejectati. Bipolarizarea vietii politice (facilitata si de sistemul electoral), rolul celor trei formatiuni arbitru (PUR; PRM; UDMR), noul echilibru de dupa alegerile locale au creat premisele unei restructurari a partidelor.

Dupa 14 ani de la primele alegeri postcomuniste electoratul romanesc s-a transformat radical. Capacitatea partidelor de a manipula optiunile noilor alegatori s-a redus simtitor. Dincolo de controlul conjunctural si intotdeauna contraproductiv al mass media (mai ales locale), dincolo de migratia alesilor locali, dincolo de dezechilibrul politic artificial, alegatorii si-au redefinit rolul.

Traditional alegerile locale inregistreaza cele mai slabe cote de participare. Ori, absenteismul la locale in 2004 a inregistrat o scadere semnificativa: in raport cu cei 50,85% din 2000, anul acesta sau prezentat la urne 54,23% dintre alegatori. Schimbarea tendintei in privinta prezentei la vot era un indiciu al unui nou tip de competenta civica. Spre deosebire de sondajele de opinie din campanie, sondajele de la iesirea de la urne au indicat mobilizarea mai ales a electoratului consistent (votand uniform la toate tipurile de alegeri) si a carui intentie de vot era deja formata (pentru 60% din cazuri) inaintea inceperii campaniei electorale.

Afectate de acest absenteism relativ, alegerile locale au dezvaluit o noua fata a electorului roman care a surprins politicienii si consultantii electorali. In general absenteismul este vazut ca un mijloc de a dezavua clasa politica si exprima un profund sentiment de neputinta si de lehamite.

De obicei de aceasta nemultumire beneficiau populistii si extremistii de toate felurile care stiu mai bine decat alte familii politice sa coaguleze comportamentele protestatare. Ori la aceste alegeri cetatenii romani s-au comportat european. Ca si cei mai multi din europeni la alegerile din 10-13 iunie 2004 si romanii au optat intre votul util si votul sanctiune. Alaturi de acestea votul retrospectiv sau cel tematic au dezvaluit o tipologie complexa a comportamentelor politice si electorale. Din ce in ce mai multi alegatori au acumulat informatii, mai mult sau mai putin structurate, pe care le-au interpretat in functie de experientele proprii, votul devenind o forma de investitie publica orientata economic spre viitor. Aceasta schimbare de perspectiva a condus la un vot rezonabil, o analiza costbeneficiu sumara si dependenta de mediul votantului. In cazul votului retrospectiv alegatorii opteaza in functie de evaluarea situatiei dinaintea perioadei electorale. Maximizand acest tip de vot cei aflati la guvernare au promovat programe sociale sau de dezvoltare locala exact in aceasta perioada. Componenta tematica a votului a relativizat aceasta tendinta. Diferentiat de referintele sau identificarile partinice votul tematic presupune prelucrarea si simplificarea informatiei in functie de sursele si resursele votantului.

Prin aceasta lucrare mi-am propus sa analizez aparitia in presa scrisa locala constanteana a partidelor politice in perioada preelectorala si a analiza rolul mass media asupra electoratului in exprimarea optiunilor de vot .

2) Medota de cercetare

Ca si metoda de cercetare am ales analiza continutului documentelor sociale. Aceasta este cantitativ orientata si a fost elaborata in scopul de a caracteriza in mod obiectiv si sistematic continutul latent si/sau manifest al comunicarii sociale. Domeniul predilect de aplicatie este reprezentat de continutul documentelor expresive publice: articole, stiri si reportaje din ziare si reviste, difuzate prin radio sau TV, care circumscriu comunicarea in masa, desi nu este in nici un fel exclusa aplicarea ei in studiul biografiilor, autobiografiilor, scrisorilor, jurnalelor, memoriilor, proceselor verbale, darilor de seama, rapoartelor, operelor literar-artistice etc..

Initial tehnica analizei continutului a fost aplicata in domeniul jurnalismului si propagandei, pentru ca apoi sa se extinda in studiul stilistic al operelor literare, in analiza limbajului nonverbal, in psihologia si sociologia comunicarii. Se poate de altfel spune ca problema principala nu se refera la circumscrierea domeniului de aplicatie, ci la conditiile tehnice de utilizare pentru a conduce la rezultatele asteptate. in formularea ipotezelor sunt avute in vedere nu numai rezultatele altor cercetari, ci si o investigare sumara a documentelor disponibiIe pentru a evalua titlurile de date si informatii pe care se va baza investigatia. Intrucat aproape toate operatiile aplicative urmatoare sunt directionate de cadrul teoretic adoptat, formularea ipotezelor trebuie realizata cu maximum de acuratete metodologica si expansivitate imaginativa.

Operatia urmatoare vizeaza esantionarea, care, in principiu, se finalizeaza in acelasi mod in care se aplica in orice proiect de cercetare. Totusi, sunt cateva diferite asupra carora trebuie insistat. De multe ori investigatia este limitata de documentele disponibile, astfel ca esantionarea este spontan produsa ; reprezentativitatea se releva nu atat in termeni cantitativi, cit prin specificul calitativ ai informatiilor existente; datele rezultate din documente trebuie corelate cu altele culese prin instrumente special elaborate. Cea mai importanta caracteristica a esantionarii se refera insa la tripla ei referinta: autorii sau titlurile documentelor, repartizarea in timp si continutul propriu-zis

Esantionarea duce la economii in investigare fara pierderi semnificative de informatii. Dupa ce au fost selectionate ziarele si revistele, respectiv periodicitatea in timp, urmeaza esantionarea continutului. Din combinarea acestor procedee rezulta pozitiile diversificate ale articolelor sau emisiunilor, care se asociaza cu o ideologie specifica a politicii editoriale si cu importanta acordata diferitelor continuturi. Problema este daca sunt avute in vedere numai continuturile (articolele, emisiunile) carora li se acorda o importanta deosebita sau toate continuturile, indiferent de pozitie, sau numai cele cu o importanta medie, sau numai anumite rubrici etc.

Decizia este importanta intrucat informatiile vor rezulta numai din continuturile selectate. Esantionarea se poate aplica la toate cele trei niveluri specificate mai sus, sau numai la un nivel, pentru celelalte avandu-se in vedere toate entitatile. De exemplu, consideram toate revistele si ziarele centrale publicate pe o perioada de sase luni, referindu-ne numai la articolele de fond sau numai la reportajele cu o anumita tematica etc. In principiu, oricare din tehnicile de esantionare sunt aplicabile si la acest nivel. Dupa esantionare procedam la analiza propriu-zisa a continutului. Rezultatul final al analizei este de tip cantitativ si, in consecinta, trebuie distinse acele subdiviziuni de continut care sa faciliteze o astfel de reprezentare. Subdiviziunea luata ca referinta se numeste unitate de continut. Pentru studiul continuturilor exprimate in forma limbajului natural se utilizeaza cinci tipuri de unitati: cuvinte, teme, personaje, itemi si unitati de spatiu si timp.

3) Prezentarea datelor analizate

PONDEREA

PARTIDE

IANUARIE

FEBRUARIE

MARTIE

APRILIE

PSD

PD

PNL

PNTCD

ALIANTA PNL,PD

FD

UDMR

AP

PRM

PUR

PNG

URR

ALTELE

1 - 31 ian 2004

In numar de articole

In procente atitudinea raportat la numarul de articole pe partid

PRO

CONTRA

NEUTRU

PRO

CONTRA

NEUTRU

TOTAL

TOTAL

PSD

PD

PNL

TOTAL

1 - 28 feb 2004

In numar de articole

In procente atitudinea raportat la numarul de articole pe partid

PRO

CONTRA

NEUTRU

PRO

CONTRA

NEUTRU

TOTAL

TOTAL

PSD

PD



PNL

TOTAL

In procente si numar de articole prezenta partidelor in totalul de articole

 

 

 

PSD

PD

PNL

 

 

1 - 31 ian 2004

 

 

1 - 28 feb 2004

 

 

1 - 31 mar 2004

 

 

 

1 - 31 mar 2004

In numar de articole

In procente atitudinea raportat la numarul de articole pe partid

PRO

CONTRA

NEUTRU

PRO

CONTRA

NEUTRU

TOTAL

TOTAL

PSD

PD

PNL

TOTAL

1-27 APRILIE

PSD

PNL

ALTELE

TOTAL

ADMIN

LOCAL

EXTERNE

PRO

CONTRA

NEUTRU

NR. DE ARTICOLE

PROCENTUAL

TOTAL

TOTAL PROCENTE

1 ian 31 mar 2004

In numar de articole

In procente atitudinea raportat la numarul de articole pe partid

PRO

CONTRA

NEUTRU

PRO

CONTRA

NEUTRU

TOTAL

TOTAL

PSD




PD

PNL

TOTAL

In procente prezenta partidelor in totalul de articole

 

 

 

PSD

PD

PNL

 

 

1 ian 31 iun 2003

 

 

 

1 - 31 iulie 2004

In numar de articole

In procente atitudinea raportat la numarul de articole pe partid

PRO

CONTRA

NEUTRU

PRO

CONTRA

NEUTRU

TOTAL

TOTAL

PSD

PD

PNL

TOTAL

1 - 31 august 2004

In numar de articole

In procente atitudinea raportat la numarul de articole pe partid

PRO

CONTRA

NEUTRU

PRO

CONTRA

NEUTRU

TOTAL

TOTAL

PSD

PD

PNL

TOTAL



In procente si numar de articole prezenta partidelor in totalul de articole

 

 

 

PSD

PD

PNL

 

 

1 - 31 iulie 2004

 

 

1 - 31 august 2004

 

 

1 - 31 mar 2004

 

 

 

1 - 31 mar 2004

In numar de articole

In procente atitudinea raportat la numarul de articole pe partid

PRO

CONTRA

NEUTRU

PRO

CONTRA

NEUTRU

TOTAL

TOTAL

PSD

PD

PNL

TOTAL

Ziarul

PSD

PUR

PD

PNL

PRM

PNTCD

AP

FD

UDMR

Cuget Liber

Ziua de Cta

Replica

Romania Libera

Observatorul

Media generala

4) Concluzii

Modul de reflectare a campaniei electorale in mass media este un indicator semnificativ al gradului de democratizare a intregului proces electoral. Mass media este sursa principala din care oamenii isi iau informatiile politice si, de aceea, o privire a felului in care functioneaza presa in campania electorala releva natura informatiilor care ajung la alegatori si pe baza carora acestia iau deciziile de vot.

O prima caracteristica a reflectarii campaniei electorale in mass-media a fost suprareglementarea. Deciziile Consiliului National al Audiovizualului ca publicitatea electorala sa fie permisa doar in emisiunile cu caracter electoral, interzicerea campaniei cu doua zile inaintea scrutinului, timpi de antena egali pentru toti participantii in cursa prezidentiala s.a., au limitat dezbaterea, confruntarea intre candidati fiind redusa la o simpla expunere de intentii.

Un alt aspect definitoriu pentru campania electorala din perspectiva mediatica a fost folosirea, de catre unii candidati, a pozitiei publice pe care o detineau pentru a transmite mesaje cu caracter electoral. Ni se pare semnificativ, in acest context, ca o anumita parte a presei nu numai ca nu a incercat diminuarea acestui fenomen, ci chiar a folosit acest abuz pentru promovarea candidatului sau grupului de candidati pe care ii sustinea.

Ceea ce ne aduce la a treia caracteristica a mass media in campania electorala, anume partizanatul evident al presei scrise si audiovizuale pentru unul sau altul dintre concurentii electorali.

Cea mai mare parte a publicatiilor si a televiziuniilor nu au respectat standardele deontologice care afirma obligatia jurnalistilor de a furniza informatii corecte, echilibrate si puncte de vedere plurale. Aspectul cel mai grav il regasim in utilizarea mediilor publice de informare pentru diseminarea mesajului electoral al partidului care

Concluzionand, se poate spune ca modul de desfasurare a campaniei electorale in camp mediatic nu a fost de natura sa incurajeze dezbaterile de substanta si nici sa contribuie semnificativ la informarea corecta si echilibrata a cetatenilor. In consecinta, consideram ca o lege unica care sa specifice doar principiile de desfasurare a campaniei electorale, la care sa se adauge o reactie mult mai prompta a Consiliului National al Audiovizualului la incalcarile legislatiei, ar putea fi un inceput pozitiv in vederea garantarii reflectarii campaniei electorale intr-o maniera conforma cu standardele democratice.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 538
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site