Conferinta de la Johannesburg, 2002

IV.1. Prezentarea Conferintei de la Johannesburg , 2002

Johannesburg

Johannesburg se afla in nord - estul Africii de Sud , in regiunea Guateng . A fost infiintat in 1886 , pe timpul acela fiind un mic orasel minier in districtul Witwatersand , unde se extragea aur . Cu timpul s-a dezvoltat si a devenit un compex centru urban al Africii de Sud , cunoscut ca "orasul aurului" ( Egoli ) , datorita depozitelor de aur care se gasesc in regiune si care l-au facut celebru , denumit chiar "cel mai bogat loc de pe Pamant" de catre un ministru englez al guvernului din vremea aceea .

Capitala de aur a lumii mai poarta si numele de "oras al contrastelor" . Pe strazile aglomerate se aud zgomotele negustorilor si ale precupetelor de fructe . Pe strada este perceptibil amestecul culturii vestice cu cea etnica .

in imaginea de mai sus este prezentata regiunea Hilbrow , partea cosmopolita a orasului , care contine multe cladiri construite in anii `50 , printre care si Turnul de Telecomunicatii Hilbrow , care se afla in centru .

In perioada 26 august - 4 septembrie 2002, a avut loc, la Johannesburg (Africa de Sud), Conferinta Mondiala privind Dezvoltarea Durabila , la care au participat 103 de sefi de state si guverne, reprezentanti ai unor organizatii inter-guvernamentale si non-guvernamentale, ai sectorului privat si societatii civile, membri ai lumii academice si stiintifice.

Cele doua conferinte premergatoare au fost Summitul de la Stockholm din 1972 si Summitul de la Rio de Janeiro din 1992, acesta din urma fiind una dintre cele mai importante conferinte la nivel international pe tema mediului, la care

s-au dezbatut si s-au adoptat mai multe acorduri internationale si un program de insemnatate internationala, si anume Agenda 21.

Conferinta a avut un program complex incluzand un segment ministerial (26 - 30 august 2002), care a cuprins dezbateri pe temele majore ale conferintei (apa si conditiile sanitare, energia, sanatatea si mediul inconjurator, agricultura, biodiversitatea si managementul ecosistemelor), problemele inter-sectoriale si problematica regionala. Perioada 29-30 august 2002 a fost alocata discutiilor cu reprezentantii societatii civile si organizatiilor neguvernamentale. In perioada 2-4 septembrie 2002, a avut loc segmentul de nivel inalt.

Comisia ONU pentru dezvoltare durabila, cunoscuta si ca CSD10, a indeplinit functia de Comitet pregatitor al Summit-ului - organizatorul principal. CSD10 a organizat patru intruniri pregatitoare in perioada 2001-2002 (PrepComs), care au fost prezidate de dr. Emil Salim din Indonezia. Cea de-a patra si ultima intrunire pregatitoare a fost organizata la nivel de ministri in perioada 27 mai - 7 iunie 2002 in Bali, Indonezia.
Summitul Mondial a avut sarcina sa gaseasca metode de aplicare a celor convenite in acordurile de la Rio si sa gaseasca acele domenii care necesita mai multe decizii practice; sa creeze un echilibru intre atentia acordata problemelor economice, sociale si de mediu si sa se reactualizeze responsabilitatile asumate pe plan mondial cu privire la dezvoltarea durabila.

Summitul de la Johannesburg a avut ca teme majore , cinci domenii cheie, si anume: asigurarea sanatatii si a apei potabile, energia, protectia sanatatii, agricultura si biodiversitate.
Principala responsabilitate pentru organizarea acestui Summit ii apartine

d-lui Nitin Desai, secretarul general al Summitului de la Johannesburg si sub-secretar general al Natiunilor Unite pentru probleme economice si sociale.

Summit-ul dezvoltarii durabile reprezinta o sansa oferita omenirii pentru trecerea spre un viitor sigur, un viitor care va permite oamenilor sa raspunda nevoilor personale fara a distruge mediul inconjurator.
Dezvoltarea durabila este o noua abordare a progresului si o modalitate noua de cooperare internationala.
Aceasta abordare atesta faptul ca deciziile luate intr-o anumita parte a globului pot afecta oamenii din alte regiuni si presupune elaborarea unor masuri de prevenire pentru crearea unui progres global.
Summitul de la Johannesburg a abordat problematica dezvoltarii durabile, care raspunde atat nevoilor acestei generatii, cat si a celor viitoare.
Nu a fost o conferinta despre saracie, ci una despre dezvoltare - proces comun tarilor dezvoltate si celor in curs de dezvoltare.
Totusi, saracia, consumul irational si un mod de viata nesustenabil sunt problemele principale care au fost abordate in cadrul acestui Summit.

Fireste, guvernele sunt cele care vor purta responsabilitatea aplicarii masurilor negociate in cadrul Summitului. Realitatea arata , insa, ca acestea nu dispun de resursele necesare indeplinirii tuturor obiectivelor. De aceea, dezvoltarea durabila implica formarea unor parteneriate intre diferitele sectoare ale unei societati, precum organizatiile neguvernamentale sau comunitatatea oamenilor de afaceri.
Planificarea actiunilor pentru infaptuirea dezvoltarii durabile a inceput in urma cu 10 ani, la Summitul de la Rio.

Delegatia Romaniei a fost condusa de domnul Ion Iliescu, Presedintele Romaniei. Din delegatie au facut parte consilieri prezidentiali, ministrul apelor si protectiei mediului, reprezentanti ai Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Ministerului Afacerilor Externe, consilieri si experti ai unor agentii guvernamentale, parlamentari, oameni de afaceri si ziaristi.

Delegatia tarii noastre a avut un program deosebit de complex, care a avut ca momente principale interventia in cadrul plenarei Conferintei mondiale, participarea la programul de intalniri bilaterale, mini-summitul privind cooperarea in bazinul carpato-dunarean, participarea la reuniunea organizata, pe tema globalizarii, de Tabbo Mbeki, Prssedintele Republicii Africa de Sud, participarea la reuniunea la nivel inalt a Troicii Uniunii Europene cu tarile asociate si la reuniunea la nivel inalt a statelor francofone.

De asemenea, Romania a fost aleasa in functia de vice-presedinte, din partea grupului est-european, in cadrul Comitetului de conducere al Summitului de la Johannesburg, calitate ce a permis domnului Presedinte Ion Iliescu sa prezideze o parte din lucrarile plenare ale Conferintei.

Discursul Presedintele Romaniei, in plenara Conferintei Mondiale, a pus accentul pe aplicarea angajamentelor asumate si parteneriat, pe sublinierea progreselor inregistrate, in unele domenii, in special in crearea unor instrumente conceptuale, legale si institutionale in domeniul dezvoltarii durabile la nivel global. A fost remarcat interesul cu care organizatiile internationale au inceput sa raspunda, aducand mai multa coerenta in actiunile globale in domeniul dezvoltarii durabile. De aceea, s-a afirmat rolul important al Consiliului Economic si Social (ECOSOC), al OMC si al institutiilor de la Bretton - Woods in coordonarea activitatilor legate de protejarea mediului inconjurator si dezvoltarea durabila.

Programul de intalniri bilaterale ale Presedintelui Ion Iliescu a cuprins intalniri cu Presedintii Algeriei, Braziliei, Canadei, Croatiei, Indoneziei, Iugoslaviei, Kazahstanului, Macedoniei, Ucrainei, primul ministru al Danemarcei, in calitate de presedinte in exercitiu al Uniunii Europene, secretarul de stat al SUA, secretarul general UNCTAD, directorul general al OMC, administratorul PNUD.

La initiativa Romaniei, a fost organizata o scurta reuniune informala la nivel inalt a Presedintelui Romaniei cu sefii de state si guverne participanti la Summitul de la Bucuresti privind cooperarea in bazinul carpato-dunarean (aprilie 2001). La reuniune au participat Presedintii Bulgariei si Croatiei, primul ministru al Bosniei - Hertegovina, ministrul de externe al Iugoslaviei, ministri ai mediului din Bulgaria, Croatia, Moldova, Ucraina, Slovacia, Republica Ceha, adjunctul ministrului mediului din Ungaria, consilierul pe probleme de politica externa al Poloniei, seful administratiei prezidentiale a Presedintelui Macedoniei, precum si directorul general al Departamentului pentru problemele cooperarii dunarene din Ministerul de Externe al Austriei.

Cu aceasta ocazie au fost reiterate angajamentele si principiile cuprinse in Declaratia de la Bucuresti si au fost discutate noi initiative de continuare a procesului regional, initiat de Romania, pe tema protectiei mediului si a dezvoltarii durabile.

Summitul Mondial pentru Dezvoltare Durabila, dupa aproape 10 zile de negocieri intense, si patru reuniuni ale Comitetului Pregatitor, s-a incheiat cu adoptarea "Planului de actiune' (Plan of Implementation), un document cuprinzator, structurat pe mai multe capitole, in functie de temele majore ale Conferintei (apa si conditiile sanitare, energia, sanatatea si mediul inconjurator, agricultura, biodiversitatea si managementul ecosistemelor, problematica statelor insulare si a Africii), si a "Declaratiei Politice' (Political Declaration).

Diferit de Agenda 21, Planul de Actiune adoptat in 2002 abordeaza complex problema saraciei de la accesul la energie, apa si serviciile pentru sanatate pana la impartirea echitabila a profitului economic obtinut din biodiversitate. In 1992, la Rio s-a pus accentul pe problemele de mediu. La Johannesburg, intr-o mai mare masura au participat reprezentanti ai ministerelor de dezvoltare, de comert si de afaceri externe decat a celor de la protectia mediului. Prezenta femeilor, a tinerilor, a reprezentantilor organizatiilor nonguvernamentale, a autoritatilor locale si a oamenilor de stiinta a fost mai mare decat la Rio. In acelasi timp a crescut numarul reprezentantilor din sfera de afaceri. Intelegerea necesitatii dezvoltarii durabile de catre sectorul privat cat si recunoasterea importantei sectorului de afaceri si a industriei de catre organizatorii conferintei a fost un real castig. Faptul ca Summitul s-a organizat pe continentul african prezinta o importanta deosebita deoarece s-au evidentiat problemele grave cu care se confrunta acest continent pe plan social, economic si de mediu, implicit consecintele prezente si viitoare ale SIDA, de desertificare si de siguranta a alimentelor.

In cadrul Summitului Rio+10 s-a reusit sa se accepte directii concrete, sa se recunoasca existenta greutatilor in rezolvarea problemelor de mediu si a problemelor cu care se confrunta comunitatile sarace. Natiunile participante au convenit asupra urmatoarelor obiective:

• oprirea scaderii alarmante a speciilor, pana in anul 2010;
• reducerea la jumatate a numarului de persoane care nu beneficiaza de ingrijiri medicale minime de la 2,4 miliarde existente acum, pana in anul 2015;
• refacerea stocurilor naturale de pesti la nivel durabil;
• inlesnirea sprijinirii reciproce a comertului;
• inceperea aplicarii strategiilor de dezvoltare durabila de nivel national pana in anul 2005.

Statele Unite ale Americii acorda o investitie de 970 milioane USD pentru proiecte de apa si de sanatate, Uniunea Europeana si-a anuntat initiativa 'Apa pentru viata' si alte 21 de initiative s-au nascut in valoare totala de 20 de milioane USD.

Planul de Actiune al aprovizionarii cu energie este sprijinit cu 700 milioane USD de catre Uniunea Europeana, cu 43 milioane USD de SUA si alte 32 de initiative de parteneriat il sprijina cu 26 milioane USD.

Alte responsabilitati mai importante asumate la Summit vizeaza :

productia unor substante chimice nepoluante si care sa nu afecteze sanatatea,

infiintarea unei retele de arii protejate marine pana la 2012 si

inlesnirea obtinerii unor substante chimice nepoluante pentru tarile in curs de dezvoltare, pana in anul 2010.

In acelasi timp, Rusia si-a anuntat intentia de a adera la Protocolul de la Kyoto. Acest lucru inseamna ca, in pofida faptului ca SUA a boicotat Protocolul, miscarea de ocrotire a climei promovata de ONU este intacta, deci Protocolul poate fi implementat incepand cu 2003. Un pas inainte reprezinta si dezbaterea unor teme din perspective noi, ceea ce oglindeste un progres fata de 1992. La un alt capitol s-a dezbatut aspectul globalizarii, subiect abia amintit pe agenda din 1992.

IV.2. . Documentele adoptate in cadrul Summitului Rio+10

IV.2.1. . Declaratia de la Johannesburg

'De la originile noastre spre viitor

Noi, reprezentantii oamenilor din toata lumea, organizati in Summit-ul Global pe tema Dezvoltarii Durabile, desfasurat in Johannesburg, Africa de Sud, in perioada 2 - 4 Septembrie 2002, intarim angajamentul nostru fata de dezvoltarea durabila.

Ne angajam in construirea unei societati umane echitabile si preocupate, ca urmare a nevoii de demnitate umana , a tuturor oamenilor.

La inceputul acestui Summit, copiii planetei ne-au vorbit, intr-un mod simplu, dar in acelasi timp clar, despre viitorul care o sa le apartina lor, si prin urmare, ne-au provocat pe noi toti sa ne asiguram de faptul ca prin actiunile noastre, ei vor mosteni o lume libera si lipsita de saracie, degradarea mediului, si alte exemple de dezvoltare nepotrivita.

Ca o prima parte a raspunsului nostru, dat acestor copii, care reprezinta viitorul nostru colectiv, noi toti, din toate partile lumii, informati din diverse experiente de viata, ne-am unit si suntem motivati de un sentiment adanc de responsabilitate, si anume ca noi trebuie sa cream urgent o lume mai buna si mai luminoasa , o lume a sperantei.

Prin urmare, ne-am asumat o responsabilitate colectiva , aceea de a avansa si intari stalpii de sustinere, interdependenti ai dezvoltarii durabile - dezvoltare economica , dezvoltare sociala si protectia mediului - la nivel local, national, regional si global.

Din acest continent, leaganul umanitatii , declaram prin Planul de implementare a Summitului Global pe tema Dezvoltarii Durabile si prin prezenta Declaratie, responsabilitatea noastra fata de ceilalti, si intre noi, fata de mareata comunitate a vietii si fata de copii nostri.

Recunoscand faptul ca rasa umana este la rascruce, noi ne-am unit in gasirea comuna a unei solutii, in asa fel incat un efort determinat sa raspunda pozitiv la nevoia conceperii unui plan practic si vizibil, cu scopul eradicarii saraciei si dezvoltarii rasei umane.

De la Stockholm pana la Rio de Janeiro, si pana la Johannesburg

Cu 30 de ani in urma, la Stockholm, am cazut de acord asupra nevoii urgente de a raspunde la problema deteriorarii mediului inconjurator. Cu 10 ani in urma , in cadrul Conferintei Natiunilor Unite pe tema Mediului si Dezvoltarii, tinuta in Rio de Janeiro, am cazut de acord asupra faptului ca protectia mediului impreuna cu dezvoltarea sociala si economica, sunt componente fundamentale ale dezvoltarii durabile, bazata pe Principiile de la Rio . Pentru a atinge o astfel de dezvoltare, am adoptat progrmul global Agenda 21, si Declaratia pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio, careia ne reafirmam angajamentul. Conferinta de la Rio a reprezentat un important pas care a pus bazele unei noi agende pentru dezvoltare durabila.

Intre Rio si Johannesburg, natiunile lumii s-au intalnit in mai multe conferinte importante, sub sprijinul SUA, incluzand Conferinta Internationala pentru Dezvoltare, cat si Conferinta Ministeriala Doha. Aceste conferinte au definit o viziune usor de inteles pentru toata lumea, a viitorului umanitatii.

La Summitul de la Johannesburg, noi am realizat mult, in aducerea laolalta a unei multitudini de oameni si viziuni, pentru realizarea unei cautari constructive a unei cai comune spre o lume care respecta si aplica principiile dezvoltarii durabile. Summitul de la Johannesburg, de asemenea, a confirmat, faptul ca progrese semnificative au fost facute in directia obtinerii unui consens si parteneriat global intre toti locuitorii planetei noastre.

Provocarea pe care o infruntam

Recunoastem faptul ca eradicarea saraciei, schimbarea obiceiurilor consumatorilor si producatorilor, si intrebuintarea resurselor naturale in scopul dezvoltarii economice si sociale, sunt obiectivele si cerintele dezvoltarii durabile.

Linia ce desparte societatea umana in bogati si saraci, si groapa tot mai mare dintre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare, reprezinta un mare pericol pentru prosperitatea, securitatea si stabilitatea globala .

Mediul inconjurator global, continua sa aiba de suferit. Lipsa de biodiversitate continua , rezervatiile de peste continua sa fie violate, reversarea de deseuri ocupa tot mai mult din solurile fertile, efectele adverse ale schimbarii climei sunt deja evidente, dezastrele naturale sunt mult mai frecvente si mai devastatoare, iar dezvoltarea tarilor mai vulnerabila, si poluarea aerului si a apei continua sa rapeasca milioane de vieti decente.

Globalizarea a adaugat o noua dimensiune acestor provocari. Integrarea rapida a pietelor, mobilitatea capitalului, si cresterea semnificativa a fluxului investitional in toata lumea au generat noi provocari si oportunitati pentru urmarirea dezvoltarii durabile. Dar beneficiile si costurile globalizarii sunt in mod inegal distribuite, tarile in curs de dezvoltare avand probleme in a face fata acestei provocari.

Riscam cresterea numarului acestor disparitii globale si daca nu vom actiona in asa fel incat populatia saraca sa-si schimbe fundamental viata, acestia isi vor pierde increderea in puterea reprezentativa si in sistemul democratic, fata de care noi ramanem angajati, si vor vedea in cei ce-i reprezinta nimic mai mult decat "niste instrumente muzicale , care canta in gol" . 

Angajamentul nostru fata de dezvoltarea durabila

Suntem determinati sa va asiguram de faptul ca bogata noastra diversitate, care este principalul nostru punct forte, va fi folosita pentru parteneriate constructive, pentru schimbare si pentru atingerea telului nostru comun, acela de dezvoltare durabila.

Recunoscand importanta construirii solidaritatii umane, noi urgentam promovarea dialogului si a cooperarii intre civilizatiile si oamenii din lume, indiferent de rasa , handicap, religie, limba , cultura sau traditie.

Intampinam obiectul si scopul Summit-ului de la Johannesburg asupra demnitatii umane indivizibile, care va fi rezolvat prin decizii cu scopuri tinta, tabele cu organizarea timpului si parteneriate cu scopul de a creste in mod rapid accesul la anumite cerinte de baza , cum ar fi: apa curata, accesul la puncte sanitare, adaposturi adecvate, energie, ingrijirea sanatatii, siguranta hranei, si protectia biodiversitatii. In acelasi timp, vom lucra impreuna si ne vom ajuta reciproc, in a obtine acces la resursele financiare, a beneficia de pe urma pietelor deschise, a asigura capacitatea cladirilor, a folosi tehnologie moderna in dezvoltare si a ne asigura de existenta transferului de tehnologie, a dezvoltarii resurselor umane, a educatiei asa incat sa eliminam pentru totdeauna subdezvoltarea.

Reafirmam angajamentul nostru de a acorda prioritate si o atentie deosebita, luptei impotriva conditiilor de pe glob care se opun si impiedica dezvoltarea durabila, si aici includem: foamtea cronica , malnutritie, ocupatii straine, conflicte armate, traficul de droguri, crima organizata, coruptia, dezastrele naturale, traficul illicit de arme , traficul de persoane, terorismul, intoleranta si incitarea la discriminare rasiala, etnica, religioasa, sau alte motive, xenophobia, boli cronice transmisbile, in particular HIV, malaria si tuberculoza.

Ne angajam sa ne asiguram de faptul ca emanciparea femeilor si egalitatea dintre sexe , sunt integrate in toate activitatile incluse in Agenda 21 , Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului si in Planul de Implementare al Summitului .

Recunoastem realitatea conform careia societatea globala detine metodele si este inzestrata cu resursele necesare atacarii provocarii de a eradica saracia si a sustine dezvoltarea, lucruri cu care se confrunta toata omenirea. Impreuna vom face pasi mai multi pentru a ne asigura de faptul ca aceste resurse disponibile sunt folosite in beneficiul umanitatii.

Din acest punct de vedere, pentru a contribui la atingerea telurilor noastre de dezvoltare, rugam tarile dezvoltate, care nu s-au implicat pana acum, sa dea dovada de eforturi concrete in atingerea nivelurilor, internationale adoptate, de asistenta oficiala in dezvoltare.

Intampinam si sustinem impreunarea marilor grupuri si aliante regionale, ca Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (the New Partnership for Africa's Development), in scopul promovarii cooperarii regionale, imbunatatirii cooperarii internationale si a dezvoltarii durabile.

Vom continua sa dam o atentie deosebita nevoilor dezvoltarii micilor insule ale Statelor in curs de dezvoltare si a celor mai putin dezvoltate tari.

Reafirmam rolul vital al locuitorilor nativi, in dezvoltarea durabila.

Recunoastem faptul ca dezvoltarea durabila necesita o perspectiva pe termen lung si participarea la scara larga a cator mai multi oameni in formularea politicii si luarea de decizii si implementarea la toate nivelele. Ca si parteneri sociali, vom continua sa lucram pentru un parteneriat stabil cu toate marile grupari, respectand rolul important si independent al fiecareia din partile implicate.

Suntem de acord ca , in urmarirea indeplinirii scopului acestei activitati legitime , sectorul privat, incluzand atat marile cat si micile companii, are datoraia de a contribui la evolutia unor comunitati si societati egale si durabile.

De asemenea, suntem de acord sa furnizam asistenta in cresterea oportunitatilor de angajare cu generare de venit, avand in vedere Declaratia Drepturilor si Principiilor Fundamentale ale Muncii, adoptata de Organizatia Internationala a Muncii (account the Declaration on Fundamental Principles and Rights at Work of the International Labour Organization) .

Suntem de acord cu existenta unei nevoi a sectorului privat de a intari responsabilitatea organizatiilor , lucru ce ar trebui sa se intample in conditiile unui sistem reglator , stabil si transparent.

Intelegem sa intarim si sa imbunatatim sistemul guvernamental la toate nivelele, in scopul implementarii efective a Agendei 21, a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, si a Planului de Implementare a Summitului (Agenda 21, the Millennium development goals and the Plan of Implementation of the Summit.)

Multilateralitatea este viitorul

Pentru a atinge obiectivele dezvoltarii durabile, avem nevoie de mai multe institutii multilaterale si internationale, efective, democratice si mai responsabile .

Reafirmam angajamentul nostru fata de principiile si scopurile Cartei Natiunilor Unite (Charter of the United Nations) si a legilor internationale, cat si fata de puterea multilateralismului. Sustinem rolul de lider al Statelor Unite, ca cea mai mare si reprezentativa natiune din lume, si de aceea este cea mai in masura sa promoveze dezvoltarea durabila.

In continuare ne angajam sa monitorizam progresul la intervale regulate, in scopul atingerii telurilor si obiectivelor noastre de dezvoltare durabila.

A face posibil!

Suntem de acord ca acest proces sa fie unul care sa aiba in vedere toti oamenii, cu participarea tuturor marilor grupari si Guverne, care au participat la istoricul Summit de la Johannesburg.

Ne angajam sa actionam impreuna , uniti de un scop comun, acela de a salva planeta noastra , de a promova dezvoltarea umana si de a atinge prosperitate universala si pace.

Ne angajam fata de Planul de Implementare al Summit-ului Global pe tema Dezvoltarii Durabile (to the Plan of implementation of the World Summit on Sustainable Development) si fata de indeplinirea scopurilor socio-economice , de mediu si cele legate de timp ,continute in mai sus mentionatul plan .

De pe taramul Africii, leaganul umanitatii, juram solemn in fata oamenilor din intraga lume, si in fata generatiilor care in mod sigur vor mosteni acest Pamant, ca suntem hotarati sa va asiguram de faptul ca dorinta noastra comuna de dezvoltare durabila este realizata."

IV.2.2. Planul de Implementare

I.           Introducere

Conferinta Statelor Unite pe tema Mediului si a Dezvoltarii, tinuta in Rio de Janeiro in 1992, a furnizat principiile fundamentale si programul de actiune in scopul obtinerii dezvoltarii durabile . Ne reafirmam angajamentul fata de principiile conferintei si ne asumam responsabilitatea atingerii scopurilor comune propuse.

Acestea fiind spuse, ne angajam sa actionam in mod concret la toate nivelele, sa intensificam cooperarea internationala, luand in considerare principiile de la Conferinta de la Rio. Aceste eforturi vor promova, de asemenea, integrarea celor trei componente ale dezvoltarii durabile : dezvoltarea economica, dezvoltarea sociala, si protectia mediului; ca stalpi de sutinere interdependenti. Eradicarea saraciei, schimbarea modelelor nepotrivite de productie si consum, si protectia si alocarea eficienta a resurselor naturale, baza dezvoltarii economice si sociale, sunt obiective pe termen lung, dar sunt cerinte esentiale pentru a atinge un nivel de dezvoltare de lunga durata .

Recunoastem faptul ca din aceasta implementare a planului de la Rio ar trebui sa profite mai ales femeile, tinerii, si alte grupuri vulnerabile. Mai mult, implementarea acestui plan va implica participarea la nivel inalt, prin intermediul parteneriatului, in special intre Guvernele Americii de Nord si de Sud, cat si intre alte guverne sau grupari importante.

O guvernare eficienta in fiecare tara, cat si la nivel international, este un punct esential in atingerea unei dezvoltari de durata . Prapastia dintre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare, arata nevoia continua de o economie dinamica, care sa permita un mediu economic international bazat pe cooperare, in special in domenii ca: finante , transfer de tehnologie, imprumuturi si schimburi.

Pacea, siguranta, stabilitatea si respectul pentru drepturile omului, incluzand dreptul la dezvoltare, cat si respectul pentru diversitatea culturilor, sunt puncte esentiale in atingerea unei dezvoltari durabile , si in a ne asigura ca toti oamenii beneficiaza de pe urma acesteia.

Suntem constienti de importanta moralei (eticii) in conceptul de dezvoltare durabila, si de aceea, suntem determinati sa luam acest aspect in considerare in planul de implementare al Agendei 21 .

II.        Eradicarea Saraciei

Eradicarea saraciei este una din cele mai mari provocari ale omenirii in ziua de azi, si este o cerinta indispensabila pentru dezvoltarea de durata , in special pentru tarile in curs de dezvoltare. Desi fiecare tara are responsabilitatea sa privind dezvoltarea proprie cat si atingerea unui anumit grad de dezvoltare, iar politicile nationale nu pot fi trecute cu vederea, masuri concrete sunt necesare la toate nivelele, pentru a permite tarilor in curs de dezvoltare sa atinga telurile unei dezvoltari durabile , asa cum s-a cazut de acord asupra telurilor internationale, incluzand aici si pe cel din Agenda 21.

Acest lucru implica, la toate nivelele:

(a)    Pana in anul 2015 reducerea la jumatate a proportiei de persoane ce au venitul mai mic decat 1$ pe zi, cat si a proportiei persoanleor ce sufera de foame sau nu au acces la apa potabila.

(b)   Stabilirea unui fond global de solidaritate pentru eradicarea saraciei si promovarea dezvoltarii umane in tarile in curs de dezvoltare.

(c)    Dezvoltarea de programe nationale si locale, pentru atingerea unei dezvoltari durabile , in conformitate cu strategiile de eradicare a saraciei din tarile respective.

(d)   Promovarea emanciparii femeilor si a egalitatii dintre sexe, la toate nivelele .

(e)    Gasirea de solutii astel incat populatia rurala sa aiba acces la activitatile economice, cresterea ratei ocuparii fortei de munca pentru aceasta categorie.

(f)     Furnizarea de servicii medicale de baza pentru toata populatia, si reducerea amenintarilor la sanatate cauzate de mediu.

(g)    Asigurarea de faptul ca toti copii, atat fete cat si baieti, au acces la frecventarea cursurilor primare de invatamant, si vor avea acces egal la toate formele de invatamant.

(h)    Furnizarea accesului la resurse agricole, oamenilor care traiesc in saracie, si promovarea drepturilor de posesiune asupra pamantului.

(i)      Construirea unei infrastructuri rurale de baza, diversificarea economiei, imbunatatirea transportului si a accesului la piete, informatizarea pietelor si acordarea de credit populatiei rurale, pentru sustinerea dezvoltarii agriculturii si a dezvoltarii rurale.

(j)     Sugerarea de noi tehnici privind dezvolarea agriculturii, ca: abordarea actionarilor in numar mare, si parteneriatul public-privat; cu scopul cresterii productiei agricole si atingerea sigurantei hranei

(k)   Cresterea accesului la hrana, atat din punct de vedere cantitativ cat si ca pret; prin noi tehnologii si metode de conducere, prin sisteme de distributie mai eficiente, prin promovarea, spre exemplu, a parteneriatului intre populatia rurala, cea de la orase si intreprinderi.

(l)      Lupta impotriva parasirii suprafetelor locuibile, si diminuarea efectelor secetelor si inundatiilor, prin masuri ca: imbunatatirea folosirii informatiilor si prognozelor despre vreme si clima, sisteme de avertizare, administrarea resurselor naturale, practici agricole si conservarea ecosistemului cu scopul de a preveni eventuale degradari ale resurselor de apa si pamant.

(m)  Cresterea accesului la sistemul sanitar, cu scopul de a imbunatati sanatatea generala a oamenilor, si a reduce decesul infantil.

Aprovizionarea cu apa potabila, cat si accesul la resurse medicale sunt elemente esentiale ale sanatatii oamenilor cat si a mediului. Luand acest lucru in considerare, ne-am propus ca pana in anul 2015, sa reducem la jumatate proportia oamenilor care sunt in imposibilitatea de a beneficia de apa potabila, cat si a oamenilor ce nu au acces la resurse sanitare de baza.

Luarea de actiuni si eforturi comune de a lucra impreuna la toate nivelele pentru a imbunatati accesul la servicii energetice de incredere si pe care toata populatia sa si le permita. Un aspect de avut in vedere este acela ca accesul la energie faciliteaza eradicarea saraciei.

Intarirea contributiei dezvoltarii industriale la eradicarea saraciei, si gestionarea pe termen lung a resurselor naturale.

Pana in 2020 atingerea unei imbunatatiri semnificative in vietile a 100 milioane de oameni ce locuiesc in mahalale (cartiere marginase) , asa cum ne-am propus in initiativa "Orase fara mahalale".

Luarea de masuri imediate in vederea eliminarii celor mai grave forme de exploatare prin munca a copiilor, asa cum sunt definite in Conventia Organizatiei Internationale a Muncii NR.182, si elaborarea si implementarea de strategii pentru eliminarea prestarii de munci de catre copii, care sunt contrare standardelor interantionale acceptate.

III.     Schimbarea modelelor nepotrivite de productie si consum

Schimbari fundamentale in modul in care societatea de azi produce si consuma, sunt indispensabile atingerii telului de dezvoltare durabila. Toate tarile ar trebui sa promoveze consumul si productia durabila , incepand cu tarile dezvoltate si terminand cu cele in curs de dezvoltare, toate avand de castigat din acest proces.

IV.      Protectia si administrarea bazei resurselor naturale pentru dezvoltarea economica si sociala

Activitatile umane au un impact tot mai mare asupra integritatii ecosistemului care ne furnizeaza resurse si servicii esentiale pentru starea de bine a omenirii si pentru activitatile economice. Administrand baza de resurse naturale intr-un mod durabil si integrat este esential pentru dezvoltarea durabila. Acestea fiind spuse, pentru a inversa tendinta actuala de degradare a resurselor naturale, cat de curand posibil, este necesara implementarea unei strategii, care ar trebui sa includa telurile propuse la nivel national sau regional, pentru protejarea ecosistemului, si pentru a obtine administrarea integrata a pamantului, a apei, si a vietatilor, in timp ce intarim capacitatile la nivel national sau regional.

V.         Dezvoltarea durabila la nivel global

Globalizarea ofera oportunitati si provocari pentru dezvoltarea durabila. Recunoastem faptul ca globalizarea si interdependenta ofera noi oportunitati pentru comert, investii, si flux de capital si avanataje tehnologice, incluzand informatii despre tehnologie, avand ca urmari cresterea economiei globale, dezvoltarea si cresterea standardelor de viata pe tot globul. In acelasi timp raman totusi serioase provocari, incluzand serioase crize financiare, insecuritatea, saracia, excluziunea si inegalitatea inauntrul si intre societati. Tarile in curs de dezvoltare si cele cu economie in tranzitie sunt confruntate cu dificultati speciale in reactionarea in fata unor asemenea provocari si oportunitati. Globalizarea trebuie sa fie un proces nediscriminator, care sa includa toti participantii existenti, iar noi ne aflam in fata unei situatii care necesita puternice masuri si politici la nivel national si international, formulate si implementate cu participarea deplina si efectiva a tarilor in curs de dezvoltare si a tarilor cu economie in tranzitie, tocmai cu scopul de a le ajuta sa raspunda efectiv la acele provocari si oportunitati.

VI.      Sanatatea si dezvoltarea durabila

Declaratia de la Rio pe tema Mediului si a Dezvoltarii atesta faptul ca omenirea este centrul preocuparilor in ceea ce priveste dezvoltarea durabila, si de asemenea oamenii au dreptul la o viata sanatoasa si productiva, in armonie cu natura. Telurile dezvoltarii durabile pot fi atinse numai in lipsa predominarii bolilor incurabile , intr-un mediu sanatos propice eradicarii saraciei. Exista o nevoie urgenta de a ne ocupa de cauzele imbolnavirilor, incluzand si cauzele de mediu, si impactul acestora asupra dezvoltarii, cu accent pe pacientii de sex feminin si copii, sau alte grupuri vulnerabile.

VII.           Dezvoltarea durabila a micilor insule din jurul Statelor in curs de dezvoltare

Micile insule din jurul Statelor in curs de dezvoltare sunt un caz special, atat din punct de vedere al mediului inconjurator cat si din punct de vedere al dezvoltarii. Desi, acestea continua sa tina pasul pe drumul spre dezvoltarea durabila nationala, se confrunta din ce in ce mai mult cu diversi factori adversi, clar subliniati in Agenda 21, Programul de Actiune pentru Dezvoltarea Durabila a Micilor Insule din jurul Statelor in curs de dezvoltare , si in deciziile adoptate la cea de-a 26-ea sesiune a Intrunirii Generale.

VIII.        Dezvoltarea durabila in Africa

Inca de la Conferinta Statelor Unite pe tema Mediului si a Dezvoltarii, dezvoltarea durabila a ramas un subiect alunecos pentru tarile din Africa. Saracia ramane o provocare majora, iar cele mai multe tari de pe continent nu au beneficiat inca deplin de pe urma oportunitatilor globalizarii, agravand mai rau marginalizarea continentului. Eforturile Africii de a atinge dezvoltarea durabila au fost impiedicate de conflicte, insuficiente investitii, acces limitat la oportunitatile pietei, datorii, impactul virusului HIV. Summit-ul Global pe tema Dezvoltarii Durabile ar trebui sa reintareasca angajamentul comunitatii internationale, de a se ocupa de aceste provocari speciale, si de a da viata unei noi viziuni bazata pe actiuni concrete pentru implementarea Agendei 21 in Africa. Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (The New Partnership for Africa's Development (NEPAD) este un angajament facut de liderii politici din Africa fata de locuitorii Africii. Recunoasterea faptului ca parteneriatul dintre tarile din Africa, si acela dintre ele si comunitatea internationala, sunt elemente cheie ale unei viziuni comune, aceea de a eradica saracia, si mai mult decat atat, tinteste spre plasarea tarilor din Africa pe drumul spre o crestere a economiei si o dezvoltare de durata in timp ce participa activ in economia mondiala si in corpul politic.

IX.      Alte initiative regionale

Initiative importante au fost dezvoltate intre alte regiuni ale Statelor Unite, si forumuri regionale, sub-regionale si trans-regionale pentru a promova dezvoltarea durabila. Comunitatea internationala intampina aceste eforturi si rezultatele deja obtinute, chemand la actiune la toate nivelele pentru dezvoltarea lor viitoare, in timp ce incurajeaza cooperarea inter-regionala, intra-regionala si internationala, in aceasta problema, si isi exprima sprijinul pentru o viitore dezvoltare si imlementare de catre tarile din regiuni.

X.         Metode de implementare

Implementarea Agendei 21 si obtinerea telurilor de dezvoltarea internationala hotarate, incluzand cele din Declaratia Mileniului, cat si cele din planul curent de actiune, necesita un efort substantial, atat din partea tarilor vizate, cat si din partea restului comunitatii, avand la baza recunoasterea faptului cum ca fiecare tara are o responsabilitate primara fata de propria dezvoltare, si ca rolul politicilor nationale nu poate fi ignorat, luand in deplina considerare principiile de la Rio, incluzand principiul responsabilitatilor cumune, dar totusi diferite, care spune: "Statele vor coopera in spiritul parteneriatului global, in scopul conservarii, protejarii si restaurarii sanatatii si integritatii ecosistemului Pamantului. Luand in considerare contributiile diferite la degradarea globala a mediului inconjurator, Statele au responsabilitati diferite, dar in acelasi timp comune. Tarile dezvoltate isi asuma responsabilitatea de a rezista in cautarea internationala a dezvoltarii durabile luand in considerare presiunea pe care societatea lor o exercita asupra mediului inconjurator, si aceea a tehnologiilor si a resurselor financiare pe care le comanda" .

XI.      Cadrul institutional pentru dezvoltarea durabila

Un cadru institutional efectiv pentru dezvoltarea durabila la toate nivelele este un punct cheie pentru implementarea completa a Agendei 21. Ar trebui sa raspunda nevoilor tuturor tarilor partcipante, luand in considerare nevoile specifice tarilor in curs de dezvoltare, inluzand nevoile de implementare. Ar trebui sa conduca la intarirea corpurilor organizatiilor internationale care se ocupa de dezvoltarea durabila, in timp ce le respecta mandatele existente, cat si la intarirea institutiilor regionale, nationale, sau locale, relevante.

IV.3. . Summitul de la Johannesburg - un esec ?!?

'Traim intr-o lume in care o minoritate bogata se bucura de niveluri fara precedent de consum, confort si prosperitate, in timp ce majoritatea saraca se confurnta zilnic cu greutati, suferinte si dezumanizare. Victoria noastra impotriva apartheidului pe plan intern confirma faptul ca voi, oamenii lumii, aveti atat responsabilitatea, cat si capacitatea de a obtine o victorie decisiva impotriva apartheidului global', a declarat , intr-o ceremonie animata, organizata in ajunul deschiderii reuniunii, presedintele Africii de Sud, Thabo Mbeki.

Protestanti in Johannesburg

'O societate globala bazata pe saracie pentru cei multi si prosperitate pentru cativa, inconjurati de un ocean de saracie, nu este durabila', a subliniat presedintele Mbeki.
     Saracii Johannesburgului au pus in schimb la indoiala vointa bogatilor de a le imbunatati viata, noteaza AFP. In acest context, este citat un vanzator ambulant dintr-o zona de periferie a orasului, care remarca : "s-au cheltuit mii de dolari pentru modernizarea unui loc unde deja este bine. Tot fastul acesta la poarta nostra este gresit, participantii nici nu stiu ca existam'.

Acum 10 ani, la reuniunea de la Rio, atentia internationala s-a indreptat pentru prima data in mod serios catre problemele de mediu si de dezvoltare. Ambitiosul document semnat atunci, Agenda 21, nu si-a atins obiectivele, in ciuda semnalelor de alarma trase de anumite guverne si ONG-uri. Planul de actiune adoptat in 2002 va fi mai eficient ? Raspunsul este dificil de dat deocamdata , insa el va fi cu certitudine negativ, daca cei care iau deciziile nu vor vedea mai departe de apele teritoriale.

IV.3.1. Rio si Johannesburg - o scurta analiza comparativa

Supranumit reuniunea la varf pentru dezvoltare durabila, summitul ONU din capitala Africii de Sud nu s-a soldat cu rezultatele asteptate. Si aceasta fiindca la zece ani dupa Summitul de la Rio, cand participantii s-au despartit intr-o stare aproape euforica, realitatile au dovedit ca intre ideologia cresterii nelimitate si dezvoltarea durabila , compatibilitatile sunt aproape inexistente, cel putin in momentul de fata . Europenii au fost animati decenii la rand de convingerea ca transferarea modelului lor de dezvoltare pe alte continente este posibila , cu succes chiar.

Summitul de la Johannesburg a curmat brutal aceste idealuri. Cauzele dusurilor reci pe care le-au incasat adeptii dezvoltarii nelimitate dar durabile sunt pe cat de numeroase pe atat de complexe.

In urma cu zece ani, participantii la Summitul de la Rio de Janeiro si-au jurat sa protejeze clima, sa atenueze saracia pe glob, sa incurajeze formele blande, neconventionale de obtinere a energiei, sa opreasca disparitia unor specii ale faunei si florei.

Acum, dupa un deceniu, este limpede ca atingerea acestor obiective generale se cere facuta cu pasi mici, conform unui calendar bine pus la punct dar cu neaparata contributie a tuturor tarilor lumii la atingerea unor obiective modeste dar precis formulate.

Mai toate premizele si obiectivele formulate au fost pur si simplu torpilate de Statele Unite ale Americii si cateva state aliate carora li s-au alaturat in mod ciudat si unele tari ale lumii a treia. Deviza acestora suna astfel: dezvoltarea in sensul acordat de economie acestui concept, este un obiectiv la care nimeni din amintita alianta nu vrea sa renunte. Si ce implica aceasta atitudine inflexibila? De pilda, continuarea subventionarii extractiei de carbuni - anularea subventiilor ramanand un deziderat vag, nedeterminat temporal.

Participantii sunt destul de sceptici, constienti ca o pozitie unanima nu poate constitui un plan de actiune veritabil, limitandu-se la a enunta cel mai mic numitor comun al opiniilor exprimate. Dincolo de retorica, summitul s-a dovedit o noua arena a conflictului dintre Statele Unite si Uniunea Europeana.

Desi George Bush a fost prezent la Johannesburg, administratia americana nu ezita sa isi sustina punctul de vedere: politica liberului schimb si a neinterventionismului statal. Pe de alta parte, Uniunea Europeana lupta pentru obtinerea unor termene si cote precise, care presupun controlul statelor in anumite sectoare economice.

Unul dintre cele mai controversate domenii se refera la sursele de energie si eliminarea factorilor de poluare in procesul economic. Tarile europene doreau stabilirea unui procent de 15 % in producerea de energie neconventionala, mai costisitoare pentru inceput, dar nepoluanta. Acordul, semnat pe 3 septembrie, prevede 'cresterea substantiala in regim de urgenta' a partii surselor de energie reinnoibila /eoliana, solara, hidraulica/ din totalul consumului mondial de energie, dar nu fixeaza nici procente, nici termene.

In plus, Statele Unite considera necesar sa lase la latitudinea intreprinderilor hotararile privind sursele de poluare si folosirea energiilor alternative. Uniunea Europeana afirma insa ca in acest domeniu, ONG-urile ar avea o pozitie mai obiectiva si mai legitima.

Pastrand in minte efectele catastrofelor naturale din aceasta vara, participantii la summit si-au propus sa abordeze prioritar subiectul poluarii.
La 5 ani dupa adoptare insa, Conventia cadru privind schimbarile climatice, cunoscuta si sub numele de protocolul de la Kyoto, nu a fost semnata de cele mai mari puteri economice, printre care si Statele Unite. Rusia si Canada s-au declarat pregatite sa semneze acest protocol, si presedintele Comisiei Europene apreciaza ca Statele Unite vor sfarsi prin a se alatura curentului general.

Organizatia Mondiala a Comertului, pe care Statele Unite au luat-o ca pe un aliat, s-a declarat in favoarea taxarii cu pana la 100% a produselor americane pe piata europeana. Pozitia da o lovitura grea economiei americane, care se astepta la un procent de patru ori mai mic. Hotararea ar putea declansa un razboi comercial transatlantic, daca cei doi actori se incapataneaza sa isi mentina politicile protectioniste. Si acest conflict nu ar face decat sa separe si mai mult cele doua lumi, transformand acest summit si problematica abordata intr-un mare 'bluff'.

IV.3.2. . Singurul lider care a fost si la Rio, si la Rio+10 , Ion Iliescu a intors-o ca la Johannesburg

Intre bogatii si saracii lumii, presedintele a jonglat cu interesele nationale ale Romaniei

Marcat de aplauze si huiduieli deopotriva, asa-numita Reuniune Rio+10 nu a avut nimic de-a face cu istoricul eveniment petrecut in 1992, la Rio de Janeiro, unde statele lumii s-au reunit sa puna la punct o mai buna gospodarire a planetei.

In ipostaza sa de singur sef de stat in exercitiu care a participat la ambele summituri, presedintele Ion Iliescu putea fi unul dintre putinele elemente de continuitate intre cele doua limite ale ultimului deceniu. Nu a fost sa fie asa, el devenind un campion al manevrelor diplomatice si al salturilor dintr-o tabara in alta, ca adevarat lider al unei tari care, dupa cum spunea recent ministrul de Externe Mircea Geoana, incepe sa renunte la statutul de spectator si sa se implice activ in jocurile politice globale.
In discursul rostit in fata delegatiilor sosite la Johannesburg din peste 100 de state membre ONU, Ion Iliescu a vorbit, in spiritu-i caracteristic, despre nevoia stringenta de ingustare a haului ce-i separa pe bogatii si saracii lumii. Idee fixata, de altfel, in creierele tuturor liderilor mondiali, de la inceputurile cruciadei impotriva globalizarii ce a lovit Occidentul pe parcursul ultimului cincinal. Vorbele sunt una, faptele sunt alta si, ca atare, liderii cu care presedintele roman s-a intalnit la Johannesburg provin aproape exclusiv din Europa sau de dincolo de Atlantic, exceptie facand Africa de Sud, Kazahstan, Algeria si Indonezia.

NATO si UE, prioritati la Summitul Pamantului

Revenind, sunt extrem de interesante discutiile pe care presedintele roman le-a avut cu diversi sefi de stat si de guvern, precum si cu seful diplomatiei americane, Colin Powell, in contextul unui summit dedicat problemelor majore ale Pamantului - poluarea, resursele de energie, saracia, bolile.

Din partea lui Powell, Ion Iliescu a primit inca o runda de asigurari privind admiterea Romaniei in NATO. Discutiile au mai vizat parteneriatul strategic dintre cele doua tari, participarea Romaniei la operatiunile din Afganistan, relatiile economice bilaterale.

Singura referinta la mediu a constituit-multumirea lui Iliescu pentru sustinerea oferita de SUA in urma dezastrelor naturale ce au lovit Romania .
Ulterior, Powell avea sa fie huiduit la scena deschisa in timpul discursului sau din ultima zi a summitului, ca reprezentant al unei administratii care nu numai ca s-a retras din Protocolul de la Kyoto, dar a fost acuzata ca a impiedicat specificarea unor date clare in acordul asupra energiei, incheiat la sfarsitul reuniunii.
Ion Iliescu s-a mai intalnit cu premierul canadian Jean Chretien, cu care a discutat, in principal, tot despre eforturile Romaniei de aderare la NATO, cooperarea in domeniul mediului inconjurator fiind lasata in planul secund, desi Canada este unul dintre principalii parteneri ai Bucurestiului cand vine vorba de energie (indeosebi la Centrala nucleara de la Cernavoda) si mediu inconjurator.

Mai departe, presedintele roman s-a intalnit cu premierul danez Anders Fogh Rasmussen, a carui tara este, de asemenea, un interlocutor important al tarii noastre pe probleme de mediu. Dar pentru ca Danemarca detine, in prezent, presedintia Uniunii Europene, discutiile s-au orientat din nou spre aderarea Romaniei la UE si NATO.

O bila alba

Interesul national a avut, astfel, prioritate in fata intereselor summitului global de la Johannesburg, lucru ce a putut fi, de altfel, remarcat la nivelul intregului eveniment, pe parcursul tuturor celor zece zile de incinse dezbateri.

Ironia sortii, poate singurul succes al Summitului Pamantului este legat de acel aspect ce ar fi trebuit sa se afle in centrul tratativelor, dar care a fost abandonat din start - Protocolul de la Kyoto, "inviat" pe ultima suta de metri prin decizia Rusiei, Chinei si Australiei de a-l ratifica.
In schimb, respectand spiritul intregului summit, punctul central al reuniunii, anume tentativa de semnare a unui acord privind productia de energie neconventionala, s-a soldat cu un semiesec, SUA obtinand eliminarea oricaror obiective si termene precise din documentul sustinut cu tarie de europeni.

Dupa ce, tot la Johannesburg, presedintele Iliescu a incercat sa spele imaginea Romaniei in fata unei Europe furioase pentru recentul acord cu Statele Unite in privinta Curtii Penale Internationale, liderul roman a sarit din nou in tabara europeana, alaturandu-se delegatiei UE care a anuntat sa stabileasca pe cont propriu obiective precise in domeniul energiei neconventionale.

Este, poate, singura actiune relevanta a presedintelui de la Bucuresti intr-o problema de mediu, la un summit pe probleme de mediu.

Paradoxul Powell - Iliescu

La vreo doua ore dupa ce s-a intalnit cu presedintele Ion Iliescu, la Johannesburg, cu prilejul Summitului Mondial pentru Dezvoltare Durabila, secretarul de stat american Colin Powell, reprezentantul celei mai puternice natiuni a momentului, avea sa faca fata celei mai acute manifestari de ostilitate la adresa tarii sale din ultima perioada.

Impotriva politicii americane in general, si a lui Powell in special,

n-au protestat reprezentantii lumii a treia, cei care suporta consecintele refuzului americanilor de a semna  acordul de la Kyoto, considerat un veritabil punct de cotitura in atitudinea fata de mediu si dezvoltare.

Au protestat chiar proprii sai conationali, reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale din America, cei care agreeaza cel mai putin (in)decizia lui Bush in protejarea mediului in relatia cu dezvoltarea.

America este, la aceasta ora, cel mai mare poluator al mediului ambiant: peste 30% din noxele din atmosfera sunt aruncate de intreprinderile americane.
La Kyoto s-a convenit o reducere generala de 6,2% pana in 2012.

Americanii sunt, practic, singura natiune dezvoltata importanta care a refuzat sa semneze acest protocol.

Pentru ca Bush nu este dispus sa sacrifice cresterea economica americana in favoarea cresterii calitatii mediului.
Cel putin nu deocamdata.

Ma indoiesc ca decizia Rusiei si a Chinei de a se alatura tratatului, miscare prin care suma consecintelor poluatorilor depaseste pragul considerat necesar pentru  intrarea in vigoare, automat,  a tratatului, ii va impresiona pe americani.

Revenind la debutul acestui comentariu, sa relevam paradoxul prin care un urmas al lumii a treia vine intr-o tara de pe continentul stramosilor sai pentru a pleda interesele unei natiuni care refuza sa le inteleaga pe ale altora.

Si unde este sanctionat tocmai de cei pe care ii reprezinta!

Sa alaturam acestui paradox un altul.
Cel al lui Ion Iliescu.

Care la Johannesburg a reprezentat interesele unei tari care-si propune sa  intre in clubul celor mari, dezvoltandu-se corespunzator, dar care reprezinta - fara sa vrea- interesele 'celor mici'- prin faptul ca Romania face parte din clubul poluantelor numai datorita faptului ca industria sa producatoare de noxe s-a prabusit sub povara tranzitiei.

Nu intamplator, poate, cei doi au avut la Johannesburg o intalnire extrem de amicala, in care au parut  ca-si inteleg, reciproc problemele.

IV.3.3. Huiduieli ale ONG-urilor americane impotriva lui Powell la Johannesburg

Cu zece minute inainte ca secretarul de stat american Colin Powell sa-si rosteasca alocutiunea la Summitul Mondial pentru Dezvoltare Durabila de la Johannesburg, sectorul rezervat presei, in partea din spate a salii in care se tinea sesiunea plenara, era arhiplina.
Politistii oprisera accesul altor persoane in sala si urmareau cu atentia sporita miscarile din sector.
Cu doua zile inainte se stia deja ca anumite grupari antiglobaliste si antiamericane ii pregateau inaltului functionar american o primire 'speciala' si, dupa tulburarile dintre protestatarii pro-palestinieni si fortele de ordine, de la Colegiul de Educatie din oras, la accesul spre centrul de conferinte fusesera luate deja masuri sporite de securitate.

Venirea la tribuna a secretarului de stat s-a produs pe un fond de liniste. Abia dupa doua minute, in partea stanga a salii, mai multi gazetari (?) au arborat un banner verde cu o inscriptie de genul: 'Bush, mediul nu este o afacere', iar intregul sector a izbucnit in huiduieli. Politistii au intervenit si au confiscat bannerul, dar, imediat, un altul a fost arborat in dreapta sectorului.

Powell si-a intrerupt discursul asteptand impasibil restabilirea ordinii. Mai multi turbulenti au fost evacuati din sala si Powell a reluat. Din timp in timp, in special cand era pronuntat numele lui Bush, huiduielile reincepeau, pentru a inceta cand fortele de ordine isi faceau aparitia.

Cu putin inainte de final, vociferand, o mare parte din cei care ocupasera sectorul presei au inceput sa paraseasca sala. Finalul cuvantarii a generat o noua serie de huiduieli.

Alocutiunea secretarului de stat a fost, in mod evident, prudenta si prevenitoare si, in linii mari, constructiva. Cu toate acestea, organizatorii protestului - reprezentanti ai celor mai importante organizatii de mediu au emis, inaintea discursului, o 'alerta media', anuntand ca imediat dupa aceea vor sustine, la Centrul de presa, o conferinta a organizatiilor neguvernamentale americane, ca reactie la cuvantarea lui Powell.

De altfel, protestatarii din sala erau, in majoritate, detinatori de legitimatii de ziarist de la institutii de presa americane.

IV.3.4. Umbra lui Mandela la Johannesburg

Simbol al luptei impotriva apartheidului, dar si al tolerantei care a facut posibila o tranzitie pasnica de la totalitarismul etnic la democratie, Nelson Mandela este o prezenta simbolica si discreta in viata politica.
Cu toate acestea, Summit-ul gazduit de tara sa n-ar fi fost ceea ce este fara el.

Asa incat venerabilul lider a iesit din tihna caminului sau de la Houghton si s-a aflat alaturi de sotia sa, Graca Maehel, la deschiderea lucrarilor Summitului, in fotoliile ce le-au fost rezervate. A stat acolo, ascultand discursurile, pana pe la pranz, cand a parasit Centrul de Conferinte Standton, indreptandu-se spre locuinta sa, unde in cursul dupa-amiezii l-a primit pe presedintele francez Jacques Chirac, cu care a stat de vorba vreo 20 de minute, fara ca presa sa aiba acces. A dat apoi cateva telefoane, incercand sa-l contacteze pe George Bush Jr., pentru a-l convinge sa nu declanseze atacul impotriva Irakului. N-a reusit, si atunci l-a sunat pe tatal presedintelui, fostul presedinte,pe care l-a rugat sa-si indrume fiul spre o solutie mai putin riscanta si mai putin periculoasa. S-a intors, dupa-amiaza, pentru un dineu al unei organizatii internationale, dupa care s-a reintors acasa

O zi din viata lui Mandela, consemnata de presa sud-africana minut cu minut. Desi s-a retras din viata politica, influenta sa ramane considerabila.

Nu si-o angajeaza decat rareori, desi lucrurile evolueaza intotdeauna in sensul pe care l-a dorit si l-a determinat.
Unul dintre aspectele pe care Mandela n-a dorit sa-l comenteze este si discursul agresiv al vechiului sau prieten Mugabe, presedintele zimbabwean, care l-a atacat dur, in discursul sau la Summit, in aplauzele asistentei africane, pe premierul britanic Blair.
'Blair, vezi-ti de Anglia ta si lasa-ma sa-mi vad de Zimbabwe al meu!' - a clamat Mugabe, ca raspuns la 'interferentele' acestuia in politica sa interna. Zimbabwe - fosta Rhodezie, a fost una din cele mai prospere tari ale Africii, pana cand fortele patriotice au smuls-o din mainile albilor. De atunci, politica promovata de Mugabe a facut din ea una din cele mai sarace tari ale continentului, confruntata cu o lipsa cronica de alimente (o tara care producea pentru alte cateva din jur) si cu saracirea continua a populatiei libere acum. Declinul a marcat un punct de non-retur in momentul in care autoritatile au decis despropitetarirea fermierilor albi, fara compensatii, si trecerea fermelor acestora in mainile negrilor. Cei care s-au opus au fost ucisi si sau aruncati in inchisoare. Situatia continua insa sa fie precara si doar in ultimele sase luni mii de zimbabweni au trecut ilegal in Botswana. Cel putin un imigrant trece granita la fiecare trei ore, cautand de lucru pentru a se putea hrani. Sanctiunile initiate de englezi impotriva Zimbabwe, in urma acestor actiuni, l-au infuriat pe Mugabe. Blair n-a reactionat, dar razboiul rece este in toi. La Johannesburg, subiectul a fost abordat cu reticenta. Pentru ca 'modelul Zimbabwe' este molipsitor. Deja, presedintele Mbeki a anuntat o actiune de 'empowerment' a negrilor, potrivit careia nu doar in institutiile statului, dar si in firmele private ar trebui sa se regaseasca algoritmul de 70%- 30% al raportului populatiei. Sub ochii autoritatilor care nu intervin, in sate izolate ale tarii, fermierii albi sunt ucisi de 'banditi', dupa care populatia saraca isi imparte bunurile acestora.
Declinul economic al Republicii Sud Africane este proportional cu numarul mare de albi (peste cinci milioane), care au parasit tara dupa alegerile din 1994. Marile companii isi muta, incet- incet, afacerile in afara tarii . Spiritul de toleranta si uitarea razbunarii, proclamate de Mandela, incep sa devina simple vorbe.

Am facut acesta lunga paranteza pentru a sublinia o idee: aceea ca lupta impotriva saraciei, declarata ca unul dintre obiectivele principale ale Summitului, are sanse mici de a deveni o realitate. Cel putin atata timp cat tarile bogate nu mai sunt dispuse sa alimenteze 'gaurile negre' pe care le constituie coruptia, ineficienta manageriala si populismul ideologic al multora dintre administratiile lumii a treia. De aici si noua idee, lansata de Blair: aceea a inlocuirii 'ajutoarelor', cu investitii in infrastructura si serviciile tarilor sarace. O investitie care sa ofere garantii si posibilitati de recuperare.

Or, acesta este lucrul pe care nu-l pot face acele tari in care, de la colonialismul si apartheidul atat de blamat, s-a trecut la o democratie tribala care nu face decat sa mareasca decalajul dintre majoritatea tot mai saraca si administratorii verosi tot mai bogati.
Episodul Mugabe va avea, fara indoiala, urmari. El va afecta, in mare masura, deciziile tarilor bogate, cele care au in primul rand datoria sa contribuie la imbunatatirea mediului ambiant.

IV.3.5. Lasitatea Europei - articole din ziarele europene

'Ce lasa este Europa!', exclama ziarul olandez Algemeen Dagblad din Haga, deplangind incapacitatea batranului continent de a lua decizii clare, univoce si comune in chestiuni esentiale, precum pericolul irakian, curtea penala internationala si extinderea Uniunii Europene. Cotidianul olandez conchidea ca actuala generatie de oameni politici europeni pare a se simti prea bine in lasitatea ei, pentru a intreprinde cine stie ce eforturi. Si azi comentatorii continua sa critice prestatiile europene, bunaoara inexistenta unei politici externe comune si solidare.

Ziarul flamand de Morgen, din Bruxelles releva intre altele ca Europa este marea perdanta a Summitului din Johannesburg asupra dezvoltarii durabile, cu toate ca europenii au facut eforturi serioase spre a se impune in Africa de sud. Dar, potrivit ziarului belgian, 'batrinul continent, umil nevoie mare, s-a caciulit prea des, si-a asumat de mult prea mult ori rolul solicitantului, pentru a mai putea scoate castanele din foc cu propria mina. Incat europenii n-au obtinut la urma urmelor decit un singur lucru concret: acordul privind refacerea rezervelor piscicole pana in 2015.

Si ziarul german Aachener Zeitung e de parere ca summitul de la Johannesburg s-a incheiat cu un rasunator esec, si va intra in anale ca un fiasco. Oricine se astepta la mai mult, s-a dovedit naiv, fiindca ar fi trebuit sa fie clar din capul locului ca SUA stabilesc regulile jocului.

Ziarul din Aachen mai critica in context alianta deloc sfanta incheiata la Johannesburg de americani cu statele exportatoare de petrol din OPEC.

In fine ziarul Muenchener Merkur e categoric, scriind textual: lumea, aflata in durerile facerii , a nascut iata cativa soricei. Reducand planul de actiune convenit de cei 60.000 de delegati de la Johannesburg la substanta lui concreta, 'nu ne ramine decat sa nadajduim ca summitul sudafrican n-a fost decisivul rendezvous, decisiva intalnire cu destinul de care vorbea presedintele Frantei Jaques Chirac. Altminteri, viitorul se arata sumbru.

Protectia marilor? doar unde e posibila. Reducerea consumului resurselor? Sa diminuam pierderile cat de repede se poate. Chestiunea energiei? Sa intreprindem totul pentru a spori cat mai rapid cota de utilizare a energiilor refolosibile. Ajutor de dezvoltare? Sa staruim sa se faca eforturi concrete. Ce colectie de dorinte pioase', exclama in concluzie cotidianul din Muenchen.

Ziarul conservator german FAZ isi exprima exasperarea, constatand ca analiza vorbelor rostite la Johannesburg ne face sa intelegem de ce unii, in special americanii, nu vor in ruptul capului sa auda de conferinte ONU.

Ziarul danez de stinga, Politiken , deplora faptul ca tarile prospere s-au fofilat la Johannesburg, evitand sa-si asume sarcina de a elimina preiculoasele clivaje sociale si ecologice din lume.

Dar La Stampa din Torino considera ca Rusia si China ar fi salvat summitul sudafrican, promitand sa semneze protocolul de la Kyoto privind reducerea gazelor ce provoaca efectul de sera.

In schimb, alt ziar italian, in speta La Repubblica din Roma critica Rusia, si nu intampalator. Fiindca editorialistul italian atrage atentia asupra amenintarilor proferate de ministrul rus de externe, Ivanov, potrivit carora Moscova ar urma sa blocheze prin veto, in Consiliul de sceuritate ONU, un eventual atac militar antiirakian. In context La Repubblica se-ntreaba daca Rusia nu s- a hotarat cumva sa paraseasca barca occidentala, renuntand la alianta cu vestul, la mai putin de-un an de la decizia de a se alatura Statelor Unite in lupta globala impotriva terorismului. Or, la rigoare, Moscova nu face decat sa declare ce spun si alti lideri europeni, de pilda cei de la Berlin sau cei francezi, ba chiar si seful diplomatiei americane Colin Powell, afirma ziarul italian. Dar lucrurile trebuie privite ceva mai nuantat.

Unul din rezultatele summitului scrie ziarul italian LA STAMPA sunt fluieraturile si huiduielile cu care a fost intrerupta alocutiunea secretarului american de stat Colin Powell. Egoismul american nu este insa, considera acelasi ziar, decat continuarea egoismelor europene.

THE TIMES critica de la Londra caracterul mult prea general si diluat al obiectivelor pe care si-a propus sa le atinga aceasta reuniune mamut.

Ziarul danez INFORMATION este de parere ca summitul de la Johannesburg a fost doar a reluare a celui de la Rio, in urma cu zece ani. Consolarea este ca - asa cum noteaza LE FIGARO - indiferent de rezulate , eforturile continua.

Johannesburg ar fi trebuit sa fie ultima sansa de salvare a Terrei scrie profetic BERLINER ZEITUNG. Dar dupa incheierea summitului, trebuie sa constatam cu tristete ca aceasta sansa a fost ratata.

SUDDEUTSCHE ZEITUNG este de alta parere si , intr-un ton mai optimist, recunoaste incheiatei reuniuni mamut meritul de a fi inaugurat era pasilor mici si concreti inspre salvgardarea creatiei.