Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


RELATIILE MAROCULUI CU TARILE UNIUNEA EUROPEANA

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




RELATIILE MAROCULUI CU TARILE UNIUNEA EUROPEANA





1. Acordurile Maroc – CEE intre 1969–1996

Continutul Acordurilor

Relatiile dintre Maroc si UE au inceput odata cu semnarea Tratatului de la Roma, tratat care instaura CEE. Conform articolului 238 din acest Tratat „Comunitatea poate incheia cu un stat tert, o uniune de stat sau o organizatie internationala, acorduri care pot crea asocieri caracterizate prin drepturi si obligatii reciproce, actiuni comune si proceduri specifice”. Acest articol pune bazele juridice ale acordurilor semnate de CEE, si apoi de UE, cu Marocul. {ntradevar, inca din 1957, semnatarii acestui Tratat au confirmat, intr-o declaratie de intentie, dorinta lor de a incheia cu tarile independente din zona mediteraneana, deci si cu Marocul, conventii de asociere economica.

Acordul Marocului cu CEE a devenit o necesitate incepand cu 1962. {n aceasta perioada CEE, a aprobat 5 reglementari in sectorul agricol care au dus la dificultati pentru exporturile marocane.

Aceste reglementari faceau referire la preturile minime, impuse exporturilor, cresterea taxelor vamale si au avut consecinte nefaste pentru Maroc[1] precum : stoparea totala a anumitor exporturi marocane, suspendarea exportului de rosii, perturbari grave in exportul de citrice.

La sfarsitul anului 1963, Marocul a cerut in mod oficial, inceperea discutiilor in ceea ce priveste relatiile sale cu CEE. Marocul dorea incheierea unei conventii de asociere, pe o durata nelimitata sau pe termen lung, o conventie care sa cuprinda si o cooperare financiara, tehnica si sociala, mai ales punandu-se problema locurilor de munca.

Dupa mai multe intalniri si negocieri, la 31 martie 1969 a fost semnat un prim acord intre Maroc si CEE care cuprindea in cea mai mare parte dorintele Marocului. Acordul a fost semnat pentru 5 ani, existand insa unele lacune in textul acestui acord, acord care se limita doar la partea comerciala, neglijand asistenta tehnica, financiara si promovarea industriala. {n acelasi acord se stipula ca „inca din cel de-al treilea an, se pot purta negocieri in vederea incheierii unui nou acord pe baze mai extinse.[2]

Acordul ia in considerare nivelul de dezvoltare al Marocului, asigurandu-se un regim privilegiat produselor industriale marocane, fiind aprobata de CEE o scutire a taxelor vamale pentru aceste produse. De asemenea, si unele produse agricole (citricele) beneficiaza si ele de un astfel de regim privilegiat. {n schimb, Marocul trebuie sa faca dovada de multa flexibilitate in ce priveste deschiderea contingentelor si reducerile tarifare.

Dupa 2 ani de negocieri a fost semnat Acordul de cooperare intre Maroc si CEE, la 27 aprilie 1976. Acest nou acord, contrar celui precedent, a fost semnat pe o perioada nelimitata si avea o extindere mai mare, caracterizandu-se prin aspectul sau global (cuprinzand si partea comerciala dar si cea economica, financiara si sociala), preferential (concesii tarifare importante si reciproce) si dinamic (posibilitatea de revizuire).[3]

Acest acord a fost revizuit in mai 1988 datorita semnarii unor Protocoale de aderare, mai ales s-a tinut seama de aderarea Spaniei si Portugaliei si eventualul impact care-l poate avea aderarea acestor doua tari asupra exporturilor marocane.

Cooperarea comerciala stabilita intre CEE si Maroc evidentiaza regimul preferential instituit prin GATT, care a instaurat un regim preferential generalizat, in favoarea tarilor in curs de dezvoltare.

{n 1968, a fost adoptat un sistem generalizat de preferinte nereciproce pentru exporturile de produse manufacturate si semifabricate din tarile Lumii a treia, luate in considerare pentru prima data de CEE[4]. Regimul juridic al cooperarii comerciale existent intre CEE si Maroc este strict determinat pe de o parte, de dispozitiile Sistemului generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in favoarea tarilor in curs de dezvoltare (SGP), in ce priveste produsele semifabricate si manufacturate, iar pe de alta parte de reglementarile politicii agricole comunitare .

Regimul schimburilor comerciale, stabilit nu numai in favoarea Marocului, dar si in favoarea altor tari ale Maghrebului – Algeria si Tunisia - este alcatuit dintr-un regim preferential si de liber acces in favoarea exporturilor marocane destinate pietei comune. Teoretic, o mare parte a exporturilor agricole si agro – industriale beneficieaza de o eliminare tarifara, partiala sau totala, produsele industriale fiind exonerate de toate drepturile si taxele, cu conditia respectarii regulilor de origine.

{n realitate, acest regim este mult mai restrictiv, prin existenta in continutul acordului a clauzelor de salvgardare, sau a altor masuri restrictive (precum preturile minime, exporturi limitate, dificultati in aplicarea regulilor de origine pentru produse industriale).

Scopul determinarii regulilor de origine este de a nu acorda preferinte tarifare produselor obtinute in fabricile de pe teritoriul tarilor partenere in care se include si maximul valorii adaugate locale. Originea marfii este determinata prin doua criterii „cel al marfurilor in totalitate produse” si cel al „transformarii substantiale”.

Nu partea teoretica a acestor reguli de origine pune probleme in dezvoltarea exporturilor de produse industriale marocane catre Comunitate, ci aplicarea lor.

Clauzele de salvgardare autorizeaza Comunitatea de a nu confirma clauzele continute in Tratatul de cooperare din 1976, cand importurile puteau atenta la ordinea, securitatea si moralitatea publica, cand balantele de plati ale tarilor membre cunosteau serioase dificultati, cand aceste masuri se dovedesc necesare pentru a contracara politicile de dumping sau a subventiilor pentru export[6].

Aceste clauze permit Comunitatii de a dispune de o mare infuenta asupra calendarului si cantitatii exporturilor marocane, atat agricole cat si industriale.

Cooperarea financiara si tehnica Maroc-CEE este reglementata de articolele 2 si 7 din Acordul de cooperare din 1976.

Acordul din 1976 si Conventia de la Lome IV stabilea 4 pricipii fundamentale ale cooperarii financiare dintre CEE si tarile Maghrebului si anume :

principiul complementaritatii,

principiul intelegerii,

principiul nediscriminarii,

principiul conditionalitatii.

a) Principiul complementaritatii - se bazeaza pe ideea ca ajutorul financiar acordat de Comunitate Marocului, este complementar. Acest principiu este bine ilustrat prin cifre : in 1988, ajutorul public acordat de Statele membre a fost de 11%, ceea ce inseamna ca restul de 89% din aceste ajutoare continua sa fie transferate prin canale bilaterale[7].

b) Principiul intelegerii apare - in stabilirea, pe plan national a obiectivelor prioritare si a programelor de interes regional, care pot fi finantate de Comunitate. Acest principiu permite selectionarea sectoarelor beneficiare de ajutor comunitar, stabilirea obiectivelor si programelor, punerea in practica a acestora si evaluarea rezultatelor.

Acest principiu poate servi ca baza in coordonarea ajutorului international, Comisia considerand ca lipsa acestuia ar pune probleme in ceea ce priveste eficacitatea acestui ajutor.

c) Principiul nediscriminarii - precizeaza ca persoanele din Comunitate participa ca o entitate nationala la licitatii, cerere de oferta, piete si contracte, pe baza de egalitate cu persoanele din tarile Maghreb-ului[8].

Al patrulea protocol financiar semnat intre Maroc si CEE n-a fost aprobat decat in octombrie 1992. Refuzul, in 2 randuri, de ratificare de catre Parlamentul European al celui de-al patrulea protocol semnat de Maroc si CEE a fost aplicat astfel : „Marocul cunoaste o lipsa de democratie, el nu a respectat drepturile omului si a refuzat sa organizeze un referendum in ce priveste Sahara” [9] .

Beneficiarii sumelor acordate de UE este vorba de : statul marocan, organismele publice, de dezvoltare, organisme private existente in Maroc si care lucreaza in domeniul dezvoltarii economice, persoanele fizice, bursierii si stagiarii marocani. Iar proiectele prezentate comunitatii trebuiau sa fie aprobate de Statul marocan. {n ce priveste instrumentele juridice ale cooperarii putem vorbi de acorduri cadru, schimburi de scrisori.

Tabel .1.

Evolutia sumelor acordate Marocului prin protocoalele financiare semnate intre 1978 –1996 (mild. ECU).

Nr.

Protocol.

Anii

Sumele alocate

Total

Sursa: Al 25 –lea raport general asupra activitatii CEE din 1991   

Se constata ca sumele acordate Marocului au cunoscut o crestere mai ales in perioada scursa intre primul si cel de-al patrulea protocol.   

Tabel.2.

Repartizarea modului de finantare a ajutorului financiar acordat de Comunitate, Marocului in cadrul celui de-al patrulea Protocol .

Resurse bugetare

{mprumuturi Banca

Europeana de Investitii

Total

Suma

Sporire

Suma

Sporire

Suma

Crestere

Sursa :Idem Tabel nr.1.

Se constata o crestere a sumelor alocate Marocului de 35%, imprumuturile acordate de Banca Europeana de Investitii cunoscand o crestere de 46%. Cel de-al patrulea Protocol financiar a dublat suma inscrisa la rubrica:” capital de risc” pentru cele 3 tari ale Maghreb-ului (Maroc, Algeria, Tunisia). Capitalul de risc care intra in competenta Bancii Europene de Investitii este „un fond a carui rambursare nu este sigura caci priveste proiectele a caror solvabilitate este incerta” .

Domeniile de plasare a ajutorului financiar comunitar sunt :infrastructura, industria si agricultura care detin 80% din creditele acordate de Comunitate.

Prioritatea acestor ajutoare financiare este acordata sectorului alimentar si dezvoltarii agriculturii, ceea ce explica cele 50% din angajamentele financiare ale Comunitatii, destinate acestor domenii. Dezvoltarea acestor sectoare a dus la o atenuare a exodului de la sate la orase si mai ales a emigrarii clandestine catre Europa.

O importanta deosebita o prezinta dezvoltarea industriei care a permis o reducere substantiala a somajului .

{n ce priveste infrastructura, se regaseste in fruntea sectoarelor care au beneficiat de ajutor financiar european, sumele alocate acestui sector avand, insa, o tendinta de scadere. Acest ajutor depaseste peste 41% din sumele angajate in cadrul celui de-al treilea protocol, in cel de-al patrulea aceste sume fiind doar de 35%.

Limitele cooperarii financiare si tehnice pot fi analizate sub 3 aspecte:

-volumul ajutorului,

-modalitatile,

-participarea la reducerea greutatii data de datorii.

a)Limitele la nivelul volumului ajutorului.

Ajutorul financiar acordat de Comunitate, Marocului este nesemnificativ in comparatie cu ajutorul acordat de Comunitate altor tari din afara Maghrebului Comitetul Economic si Social (ECOSOC) al Comunitatii propune cresterea ajutorului financiar acordat tarilor terte mediteraneene de la 0,14% cat sunt in prezent, la 0,25% din PIB-ul Comunitar.

Constatam ca aceste cifre sunt de aceasta data de 1% din PIB fixat de CNUCED si chiar de 0,7% din PIB pe care Franta l-a avut ca obiectiv de realizat in anii 1990.

Ajutorul este neinsemnat daca impartim volumul global al ajutorului la numarul de locuitori, finantele propuse de Comisie (in cadrul politicii mediteraneene reinnoite, pentru 8 tari terte din Mediterana de Sud-Est sunt de 2,4 ECU/locuitor, 4,7 ECU/locuitor pentru statele ACP si 6,8 ECU/locuitor pentru tarile Europei Centrale si Orientale.

Tabel .3.

Contributia publica a Marocului 1979-1987(mild.$).

CEE

SUA

OPEC

Altii

Contributia publica

Ajutor public in

domeniul dezvoltarii

Sursa Maghreb Selection nr. 599,18 aprilie 1990. (extras din „ Cooperarea intre UE si tarile Maghrebului” M. Ben El Hassan Alaouni).

Examinand acest tabel se remarca urmatoarele:

-suma de 155 mil.$ acordata de CEE, Marocului pe o perioada de 9 ani, in cadrul cooperarii financiare este insuficienta mai ales daca o comparam cu suma globala a datoriei marocane dupa 1985 (conform tabelului nr.4).

Tabel .

Datoria externa a Marocului (mil. $).

Anii

Datoria

externa



Cca.

Sursa : OCDE Raportul financiar si al datoriei externe.

Ajutorul acordat dezvoltarii acordat de SUA si mai ales de OPEC este mult mai important decat cel acordat de UE.

Ministrul Afacerilor Externe marocane arata insuficienta acestui ajutor spunand ca „suportul financiar al ajutorului comunitar ramane in ansamblu insuficient in comparatie cu nevoile si obiectivele de dezvoltare ale Marocului. Ajutorul Comunitar nu reprezinta decat 1-2% din nevoile Marocului, el fiind, de fapt o intregire a ajutorului bilateral acordat pentru fiecare din statele membre.

Tot referindu-se la ajutorul comunitar Ambasadorul roman in Maroc sublinia ca „nevoile financiare ale Marocului sunt scazute daca ne referim la nivelul de dezvoltare al Marocului si cresterea de 35% a resurselor financiare care ii sunt rezervate este insuficienta”.

2. Acordul de Asociere Maroc – Uniunea Europeana (1996)

Noul acord de asociere, care inlocuieste Acordul de cooperare din 1976 si cele 4 protocoale, este structurat pe patru parti, fiecare corespunzand unui domeniu vizat si anume:

-politic, parte care are drept scop instaurarea unui dialog politic intre tarile din aceasta regiune in vederea realizarii unei zone de stabilitate si prosperitate in bazinul mediteranean,

-comercial si al serviciilor,

-financiar si al cooperari financiare,

-cooperarii economice, sociale si culturale.

2.1. Prevederile comerciale

{n domeniul comercial s-au facut specificatii atat pentru exporturile cat si pentru importurile marocane, dar si pentru anumite produse.

a)Exporturile marocane catre UE de produse agricole si piscicole.

Pentru anumite produse, contingentele tarifare au crescut cu 3% in fiecare an, incepand cu ianuarie 1997 pana in ianuarie 2000, dincolo de aceasta perioada noile acorduri au prevazut fixarea de noi masuri care vor fi aplicate incepand cu ianuarie 2001 in vederea stabilirii unor concesii reciproce. Produsele ca: rosiile, citricele beneficiaza de un pret de acces preferential dar numai pentru o parte din contingent si pentru o perioada precizata.

Produsele industriale, cu unele exceptii, sunt scutite de taxe vamale si masuri netarifare cu efecte echivalente. Astfel exporturile marocane catre UE beneficiaza de acelasi tratament care se aplica schimburilor dintre tarile Uniunii.

{n domeniul comertului si al serviciilor, Marocul si UE au fost de acord sa nu introduca taxe vamale si masuri netarifare cu efecte echivalente in schimbul dintre acestia. De asemenea ei s-au angajat sa nu se aplice intre ei nici restrictii cantitative.

Daca acordul pune bazele unor anumitor regiuni preferentiale aplicabile in functie de categoria de produse importate sau exportate se vor examina mai ales produsele agricole si industriale.

b)Importurile marocane din UE

Marocul s-a angajat ca produsele provenite din UE sa beneficieze de o reducere tarifara progresiva pentru o perioada de 12 ani incepand cu data intrarii in vigoare a Acordului. Aceasta reducere va atinge 59,3% din totalul importurilor marocane.

De la intrarea in vigoare a Acordului de asociere, 1 martie 2000, importurile marocane de produse industriale din UE vor fi scutite, exceptie facand cele prevazute in anexele textului acordului care vor fi mereu supuse diferitelor regiuni, precum preturile de referinta pentru produsele textile si de imbracaminte, si sistemul de cote.

Se va renunta la aceste regimuri dupa un calendar bine precizat pe o perioada de tranzit.

{ncepand cu 1 martie 2000, preturile de referinta aplicate produselor textile si de imbracaminte vor fi eliminate, in mod progresiv pe o perioada de 3 ani.

Ultima etapa inglobeaza 3 liste:

-o lista compusa din bunuri de echipament care nu sunt din productia nationala toate tarifele si taxele vamale si prelevarile fiscale la import, aplicate acestor produse vor fi eliminate inca din momentul in care Acordul va fi pus in vigoare.

-a doua lista, include produsele finite care nu sunt produse in tara, materia prima si piesele de schimb vor beneficia de o reducere tarifara pentru o perioada de 4 ani, reducere de 25% pe an incepand de la un nivel de 75%.

-a treia lista se refera la produsele fabricate in interiorul tarii. Pentru produsele aflate pe aceasta lista, tarifele vor fi reduse cu 10% pe an, cu o perioada de gratie de 3 ani.

Conform acordului, Marocul, in decursul acestei perioade de tranzit poate recurge la masuri exceptionale de salvgardare, dar pentru o perioada limitata. Campul de actiune unde se pot aplica aceste masuri este foarte limitat, el priveste numai intreprinderile noi sau anumite sectoare aflate in restructurare sau confruntate cu serioase dificultati mai ales ca aceste dificultati antreneaza grave probleme sociale.

Tabel .5.

Reducerea tarifara la produsele industriale provenite din UE.

Anul

Reducerii

Bunuri de

Consum

Materii

prime

Piese de

Schimb

Produse

Fabricate

in afara tarii

Produse

fabricate

local

Termen

de gratie

Sursa : Revista de informare a BMCE, iunie 1999.

2.2. Prevederile cooperarii financiare

Cooperarea financiara prevazuta pentru o perioada de 5 ani a fost reglementata de programul MEDA, principalul instrument de finantare si cooperare euro- mediteranean.

Obiectivele MEDA

Lansat de Comitetul European in iunie 1995, programul MEDA trebuie sa indeplineasca mai multe obiective:

-trebuia supervizata interventia financiara a UE in cadrul parteneriatului euro-mediteranean,

-acest instrument era destinat reusitei tranzitiei economice in diferite tari mediteraneene si de realizare a unei zone euro-meditereneene de liber schimb,

-era in aceeasi masura un mijloc pentru a face sa reuseasca politicile de restructurare in 12 tari terte mediteraneene.

-are ca obiectiv sprijinul cooperarii regionale si transnationale.

Puncte noi aduse de MEDA

{n mod contrar altor protocoale financiare, in cazul MEDA, ajutorul financiar nu a fost fixat. Ea depinde de numarul si importanta proiectelor pe care le prezinta o tara. Proiectele finantate prin programul MEDA se intind pe o perioada de 3 ani iar in fiecare an se va semna o noua programare bianuala in care se includ si ultimii 2 ani ai programului precedent.[12]

Ajutorul financiar dat Marocului a fost aprobat la Summitul European de la Cannes, din iunie 1995, ajutor acordat pe 5 ani de 685 mild ECU pentru 12 tari mediteraneene, partea rezervata Marocului fiind de 450 mil ECU pentru perioada 1996-1998.

Acest ajutor financiar este foarte modest, in raport cu nevoile economice si sociale ale Marocului, reprezentand, echivalentul a 67 Drahma/locuitor (pe an jumatate din acest ajutor mergand spre intreprinderile industriale si activitatile legate de acestea[13], sume cifrate la 45 mild Drahma pentru o perioada de 10 ani . Viitorii parteneri din Europa Centrala si Orientala beneficiau de 40 mild ECU.

{n conferinta de la Bruxelles unde s-a discutat viitorul relatiilor dintre UE si Maroc, din octombrie 1999 s-a afirmat ca „astazi, Europa, investeste 300 EURO pe cap de locuitor in Europa de Est, pe cand in Mediterana de Sud nu se investeste decat 10”.[15]

{nca de la inceput, ajutorul destinat Marocului a fost repartizat dupa cum urmeaza:

-tranzitie – 47,5% (politica de restructurare si ajutor pentru dezvoltarea inteprinderilor)

-echilibrul socio-economic–52%, ajutor dat pentru mediul rural

-asistenta tehnica si invatamat –0,5% [16].

{n cele din urma acest ajutor s-a cifrat la 2,6 mild. Drahma.

-tranzitie – 47,5% (politica de restructurare si ajutor pentru dezvoltarea inteprinderilor)

-echilibrul socio-economic–52%, ajutor dat pentru mediul rural.

2.3. Cooperarea Maroc – UE in domeniul

pescuitului maritim

Dupa aderarea Spaniei si Portugaliei la CEE, Acordul din domeniul pescuitului existent intre Maroc si Spania a fost adoptat in cadrul comunitar prin semnarea primului Acord de pescuit in martie 1988 pentru o perioada de 4 ani.

Acest acord facea concesii asupra posibilitatilor de pescuit acordate pentru cca. 700 de nave ale UE. {n schimb UE a platit o contributie financiara de 281,5 mild. ECU ,drepturi varsate de armatori (60 mil.ECU)[17] si de un regim preferential pentru exporturile marocane de conserve de peste (17500 t erau scutite de taxe vamale). O parte din compensatia financiara a fost destinata cercetarii stiintifice.

Cel de-al 2-lea Acord a fost semnat in mai 1992 pentru aceeasi durata ca cel precedent, adica de 4 ani. Acest nou acord, dupa modelul celui precedent, asigura UE continuitatea activitatii de pescuit, el incercand sa raspunda oarecum nelinistii autoritatilor marocane in ceea ce priveste exploatarea resurselor piscicole.

Compensatia financiara varsata Marocului este de 408,4 mil. ECU, la care se adauga cele 60 mil. varsate direct de armatori. Exporturile marocane de peste beneficiaza de un nou regim preferential incepand cu ianuarie 1993. De asemenea tarifele vamale au depasit 8% in 1993 si 5% in 1996 Articolul 15 din acest Acord prevede un control pe parcurs pentru a face bilantul Acordului, iar pe de alta parte pe baza raporturilor stiintifice se urmareste starea resurselor piscicole marocane, Marocul cerand UE sa diminueze activitatea de pescuit a pescarilor europeni.

Dupa aspre discutii, a fost gasit un compromis. Cele doua parti au decis sa limiteze durata Acordului la un an incepand cu 30 aprilie 1995 si sa poarte discutii in paralel cu negocierile in vederea incheierii unui nou acord, care, de aceasta data sa dea mai multa importanta previzionarii resurselor piscicole marocane.

Cu timpul, autoritatile marocane au devenit foarte constiente ca singurul mijloc de a face presiuni asupra responsabilililor UE, pentru a putea tine cont de revendicarile marocane, mai ales in ce priveste exporturile agricole marocane catre UE, este de a utiliza drept arma acest atu si anume pescuitul. La sfarsitul fiecarui acord, atunci cand au loc renegocierile pentru un nou acord se regaseste urmatorul scenariu: pe de o parte pescarii europeni (mai ales spanioli), fac presiuni asupra guvernelor lor pentru semnarea acordului, iar pe de alta parte agricultorii sud-europeni care pun in garda guvernele contra eventualelor concesii acordate Marocului. De partea marocana, gasim o situatie inversa : pescarii marocani trag alarma contra exploatarii excesive a resurselor piscicole, iar exportatorii marocani de trufandale si citrice se plang de dificultatile care ii impiedica sa-si exporte produsele catre piata comunitara.

Dupa lungi negocieri, care au durat mai mult de 7 luni, Marocul si UE au fost de acord ca in acelasi an sa fie semnat cel de-al treilea Acord de pescuit si Acordul de asociere, acordul de pescuit fiind semnat la 26 februarie 1992, intrand in vigoare, abia, la 1 decembrie 1995.

Acordul prevedea :

- reducerea de la 30 pana la 65% a pescuitului, in functie de specie pe baza capturii efectiv realizate;

- debarcarea in porturile marocane;

- contributia financiara calculata pe baza lipsei de castig pentru Maroc din mentinerea flotei comunitare.

1. Compensatia financiara

Sumele varsate de UE, Marocului in 4 ani este de 355 milioane ECU, dar varsate in 4 transe, iar suma acordata ca ajutor financiar este de 145 milioane ECU, varsata, de asemenea, in 4 transe. Aceste sume au fost destinate mai ales dezvoltarii pescuitului dar si cercetarii si infrastructurii. {n aceasta suma de 500 milioane ECU nu sunt cuprinse si redeventele si costurile licentelor platite de armatori.

2. Debarcarea

{n ce priveste debarcarea putem vorbi de debarcare facultativa si debarcare obligatorie.

Debarcarea facultativa18

Navele UE pot, daca doresc, sa-si debarce captura in porturile marocane, dar numai in cazul in care a fost ceruta de armatorii navelor acordandu-se o reducere a redeventelor.

Debarcarea obligatorie

Aceasta debarcare priveste doar anumite tipuri de nave si este stipulata astfel:

cel de-al doilea an al acordului trebuie sa-si debarce captura 12 nave;

in cel de-al treilea an – 15 nave;

in cel de-al patrulea an – 25 nave.

Chiar si navele care sunt prevazute cu debarcare obligatorie beneficiaza de aceleasi reduceri ca si navele a caror debarcare este facultativa.

3. Repaosul biologic

Pentru fiecare specie de peste este instaurata, inca din primul an al acordului, perioada de repaos biologic. Aceste perioade sunt fixate de comun acord pentru anumite specii de peste.

„Controlul pamantului”

{n porturile Las Palmas si Agadir exista un sistem de observare reciproca a controalelor, fapt care certifica, ca clauzele acordului sunt respectate.



Cel de-al treilea Acord a expirat la 30 noiembrie 1999. Oficialii marocani au spus ca acordul nu va fi reinnoit, un lucru este cert : daca va fi semnat un nou acord, se va incerca evitarea punctelor negative ale acordurilor precedente.

Oficialitatile marocane, functionarii din diferite ministere precum si cei din Federatia Industriei Maritime, precum si armatorii sunt de acord ca exista o supraexploatare a resurselor piscicole.Acordurile precedente nu au putut rezolva problemele din acest sector, mai ales ca modernizarea flotei marocane era aproape inexistenta iar promisiunile de angajare a marinarilor marocani pe navele europene au fost incalcate.

Ambasadorul Frantei la Rabat spunea, referindu-se la cooperarea Maroc – UE in domeniul pescuitului, ca „un nou acord nu se va putea realiza decat in jurul noilor forme de cooperare, si va trebui sa raspunda nevoilor marocane in ce priveste dezvoltarea si valorificarea propriei lor filiere de pescuit.[18]

Ministrul de resort marocan considera ca plecarea flotei comunitare din apele teritoriale marocane va avea efecte pozitive asupra acestui sector caci se va inregistra o crestere a valorii obtinute din pescuit de 7,8 mild. in 1999 si 10 mild. in 2000, adica o crestere de 29% iar pana in 2003 se preconizeaza o valoare de 13 mild. Drahma. Ritmul mediu de crestere anual pentru perioada 1998 – 2003 va fi de 11%. Conform previziunilor aceluiasi departament, valoarea productiei piscicole va depasi 6 mild. Drahma cat este in prezent, ajungand in anul 2000 la 8 mild. iar in 2003 la 10 mild. Productia industriei de valorificare a produselor din peste va cunoaste o imbunatatire de 15%. [19].

Pe viitor marocanii doresc ca, cooperarea cu UE sa se faca dupa formula „societate economica mixta” mai ales in domeniul constructiilor de nave si in domeniul cercetarii stiintifice

3 Relatiile Marocului cu tarile Maghrebului

3.1. Scurt istoric

{nceputul relatiilor Marocului cu tarile Maghrebului adica, Algeria, Tunisia, Libia si Mauritania, a fost evidentiat la Conferinta din Tanger, din aprilie 1958. Acolo s-au reunit reprezentantii a trei partide nationaliste din Maroc, Algeria si Tunisia si un reprezentant al Libiei .

Daca aceasta Conferinta s-a desfasurat in acelasi an cu lansarea Acordului de la Roma care instaura CEE, cunoscuta astazi sub numele de UE, existenta propriu-zisa a Maghrebului nu era decat o teorie, insa in 1964 a fost creat Comitetul Permanent format din Ministrii din Maroc, Algeria, Tunisia si Libia. El avea de indeplinit o misiune cu caracter economic si anume: armonizarea politicilor economice in domeniul vamal si industrial, precum si liberalizarea schimburilor inter-maghrebiene si a consolidarii pozitiei Maghrebului fata de cele 6 state europene. Dupa 12 ani de existenta si lipsa de mijloace, acest comitet a fost pus in functiune.

Dupa lungi eforturi a 5 subcomisii financiare si vamale, economice, din cultura, educatie, sociale si de securitate a fost semnat la 17 februarie la Marrakech Tratatul de uniune al tarilor arabe.

Chiar daca au fost infiintate institutiile publice (consiliul prezidential,consiliul ministrilor si comitetul consultativ), tehnice (comisiile ministeriale specifice) si juridice necesare, aceasta uniune nu a putut functiona in realitate.

Acest blocaj se explica in mare parte prin tensiunile existente intre Algeria si Maroc fata de repercursiunilor pe care aceasta din urma le avea in Sahara. Bazandu-ne pe statistica schimburilor intre Maroc si celelalte tari ale Maghebului, vom analiza sau vom trece in revista obstacolele economice si politice care au impiedicat ca Maghrebul sa devina o realitate.

Schimburile comerciale dintre Maroc si celelalte

tari ale Maghrebui

A. Schimburile comerciale dintre Maroc si Algeria

Tabelul .1.

Schimburile comerciale dintre Maroc si Algeria (milioane Drahma)

Import

Export

Sold

Sursa: Anuarul statistic al Marocului pentru perioada 1987-1991. Raportul Bancii marocane pentru anul 1998.

{n lunga perioada de 12 ani, 1976-1987, schimburile dintre Maroc si Algeria au fost aproape inexistente, cu exceptia anilor1983 si 1984 cand Marocul a facut importuri din aceasta tara in valoare de 1,6 mil Drahma si respectiv 3,3 mil Drahma . Relatiile comerciale dintre aceste doua tari au fost reluate in 1989 , an care a marcat si reluarea relatiilor diplomatice dintre aceste tari. Pe perioada anilor 90 soldul a fost negativ in defavoarea Marocului, cu exceptia anilor 1990 si 1991.

{nchiderea frontierelor terestre algero-marocane,in septmbrie 1994, a dat o lovitura dura progresului schimburilor dintre cele doua tari. Importurile marocane din Algeria au fost in majoritate de produse energetice 32%, amoniac lichefiat, curmale, panza, zinc brut, otel. Exporturile marocane catre Algeria au fost de produse alimentare (rosii, grau, mazare, linte), produse de consum (panza, imbracaminte), produse manufacturate. Aceste exporturi au reprezentat 2,4% din exporturile totale ale Marocului din 199

B. Schimburile comerciale dintre Maroc si Tunisia

Tabelul . 2 .

Schimburile comerciale intre Maroc si Tunisia (mil. Drahma)

Import

Export

Sold

Sursa: Anuarul statistic al Marocului pentru perioada 1989 – 1997 si raportul Bancii marocane pentru 1998.

Chiar daca economia marocana si cea tunisiana, sunt concurente in diverse domenii (turism, textile si ago-alimentar ) si chiar daca se constata ca nivelul schimburilor n-a fost prea ridicat, se poate afirma ca, cooperarea maroco – tunisiana este incurajatoare daca o comparam cu schimburile bilaterale ale Marocului cu celelalte tari ale Maghrebului .

Contrar dezechilibrelor intervenite in schimburile dintre Maroc si Algeria, cu Tunisia schimburile sunt aproape echilibrate mai ales pe perioada 1992 – 1998. Se constata ca in 1993 schimburile maroco–tunisiene au scazut, chiar daca cadrul juridic a fost propice dezvoltarii acestora. {n 1986 a fost semnata o noua conventie comerciala si vamala care a deschis noi orizonturi in relatiile reciproce.

{n martie 1999, a fost semnat intre cele doua tari un acord de liber schimb care a intrat aproape imediat in vigoare, lucru care a permis o intarire a cadrului juridic existent. Acordul de liber schimb intre Tunisia si Maroc a fost vazut ca un exemplu de cooperare orizontala ce trebuie urmat si care trebuie sa dezvolte regiunea in cadrul cooperari regionala.

{n septembrie 1999 ,in cadrul celei de-a 7 –a Comisii mixte au fost semnate intre cele doua tari alte cateva acorduri in domenii precum : tehnologii de informare, cooperarea in domeniul stiintific, cultural si comercial. Importurile marocane provenite din Tunisia sunt alcatuite mai ales din produse chimice, produse alimentare (faina, lactate, curmale, uleiuri vegetale ) produse finite de consum si semi-fabricate. .

{n ce priveste exportul regasim produse ca : petrol, carbune, lubrefianti, produse alimentare, semi-fabricate si produse finite de consum .

Importurile Marocului provenite din Tunisia nu reprezinta decat 5% din totalul schimburilor comerciale, asa cum exporturile marocane catre Tunisia nu reprezinta decat numai 1,4 % din totalul exporturilor.

C. Schimburile comerciale dintre Maroc si Libia



Tabel .3.

Schimurile comerciale dintre Maroc si Libia (mil. Drahma).

Import

Export

Sold

Sursa: Anuarul statistic al marocului pentru perioada 1989 – 1997 si raportul Bancii marocane pentru 1998.

Contrar balantei comerciale dintre Maroc si Algeria, cea cu Libia este aproape mereu excedentara in favoarea Marocului, exceptie facand anii 1990 si 1996 cand a fost deficitara, Libia fiind principalul importator maghrebian al Marocului.

Importurile provenite din Libia sunt formate mai ales din : carbune, petrol brut, produse chimice, piele, materiale plastice si produse finite ( hartie, tractoare , produse de echipament), dar in cantitati foarte limitate.

Exporturile marocane sunt foarte diversificate : semi – fabricate, incaltaminte,produse finite pentru cosum, medicamente, produse alimentare, piese de schimb pentru masini.

D. Schimburile comerciale dintre Maroc si Mauritania

Tabel .

Schimburile comerciale dintre Maroc si Mauritania (mil.DH).

Import

Export

Sold

Sursa: Anuarul statistic al marocului pentru perioada 1989 – 1997 si raportul Bancii marocane pentru 1998.

Schimburile comerciale maroco – mauritare, sunt slabe fiind aproape doar in sens unic, inchiderea frontierei terestre dintre Maroc si Mauritania aducand un mare prejudiciu schimburilor comerciale dintre acest doua tari.

Importurile marocane provenite din Mauritania sunt mai ales de peste congelat si piele. Exporturile marocane sunt relativ diversificate cuprinzand semi – fabricate, conserve de peste, tutun, tesaturi si produse industriale.

{n acest timp au aparut o serie de obstacole economice si politice care au impiedicat cooperarea dintre Maroc si celelalte tari ale Maghrebului . {ntre Maroc si Algeria au existat contradictii si datorita diferentelor dintre economiile lor. De parte marocana intalnim o economie de piata liberala, cu existenta unui sector public important si unde prioritatile erau acordate agriculturii, industriei usoare si turismului, iar de partea algeriala intalnim o economie in care prioritatea era acordata industriei grele si petrochimice, Algeria dispunand de o importanta rezerva de petrol si gaze.

De asemenea exista si diferente legislative in ce priveste comertul exterior, dreptul vamal, ratele de convertibilitate ale monedelor. Un alt obstacol a fost dorinta fiecarei tari de a avea o balanta comerciala echilibrata si venituri cat mai mari in devize.

{ntre tarile Maghrebului a fost semnata o Uniune vamala si o Conventie Comerciala si Tarifara. Uniunea vamala prevedea metodele si solutiile care permiteau armonizare industriala si liberalizarea schimburilor. Rezolutia asupra principilor si regulilor ce stabileau Uniunea vamala Maghrebiana a fost adoptata in iulie 1990 la Alger dar nu a fost niciodata aplicata.

Dintre obstcolele politice amintim: problemele existente intre Maroc si Algeria mai ales in problema Saharei, inchiderea frontierelor terestre ale Marocului, Marocul insturand la un moment dat viza pentru turistii algerieni, fapt care a dus la o scadere a turismului de ambele parti.



Maulay Larbi El Alaoui – Le droit douanier au Maroc. Genese et evolution, 1996

Idem

Note du Ministere des Affaires Etrangeres et de la Cooperation Marocaines sur les relations entre le Maroc et liUnion Europeenne, juin 1996

M. Ben El. Hassan El Alaoui-“La cooperation entre liUnion Europeenne et les pays du Maghreb”, 199

Idem

Conform articolelor 32-38 din Acordurile de cooperare CEE - t`rile Maghrebului.

. Mahomed Ben El Hassan Alaoui–“ La cooperation entre liUnion Europeenne et les pays du Maghreb”,1994

Articole 12 si 14 din Protocoalele financiare din 1988 – 1991.

.”Le matin du Sahara et du Maghreb”,22 ianuarie 1992, Le Parlament Europeen menace ses allances”.

.Information. Cooperation. Developpement. Commisson des Communautes Economiques Europeennes, Bruxelles,1995

Mahomed Ben El Hassan Alaouni–“La cooperation entre liUnion Europeenne et les pays du Maghreb

Note du Ministere des Affaires Etrangeres et de la Cooperation Marocaines sur les relations entre le Maroc et liUnion Europeenne, juin 1996.

Al. Boyone –cotidian, 6.01996

Viata Economic`, s`pt`manal 18.01997 ,pag.5

. Idem

Note du Ministere des Affaires Etrangeres et de la Cooperation Marocaines sur les relations entre le Maroc et liUnion Europeenne, juin 1996.

„Le Maroc et liUE” – publications de liUE

Note du Ministere des Affaires Etrangeres et de la Cooperation Marocaines sur les relations entre le Maroc et liUnion Europeenne, juin 1996.

Viata Economic`, 10 decembrie 1994, p.5 (interviu cu ministrul marocan al mediului )

. La matin du Sahara, 30 noiembrie 1999 (cifre date de Ministerul Afacerilor Externe al Spaniei)

Mahomed Ben El Hassan Alaouni–“La cooperation entre liUnion Europeenne et les pays du Maghreb”,199

Maulay Larbi El Alaoui – Le droit douanier au Maroc. Genese et evolution, 1996.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1647
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site