Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


UNIUNEA EUROPEANA IN VALURI DE ADERARE

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




UNIUNEA EUROPEANA IN VALURI DE ADERARE





Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951, intre sase tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda). Dupa cincizeci de ani si patru valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia), Uniunea Europeana are astazi cincisprezece state membre si se pregateste pentru a cincea extindere, de data aceasta catre Europa Centrala si de Est.

Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport solidaritatea.

Principalele obiective sunt:
- promovarea progresului economic si social (piata unica a fost instituita in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999);
- sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale);
- sa instituie cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni);
- sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor);
- sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene, impreuna cu tratatele fondatoare);

Cinci institutii sunt implicate in conducerea Uniunii Europene: Parlamentul European (ales de catre popoarele statelor membre), Consiliul (reprezentand guvernele statelor membre), Comisia (executivul si organismul cu drept de a initia legislatie), Curtea de Justitie (care asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar), Curtea de Conturi (responsabila de controlul folosirii fondurilor comunitare). Aceste institutii sunt sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor (organisme consultative care acorda sprijin ca pozitiile diferitelor categorii sociale si regiuni ale Uniunii Europene sa fie luate in considerare), (care se ocupa de plangerile cetatenilor cu privire la administratia la nivel european), Banca Europeana de Investitii (institutia financiara a UE) si (raspunzatoare de politica monetara in zona euro).

Scurt istoric

Istoria Uniunii Europene, asa cum rezulta din Raportul general asupra activitatilor Uniunii Europene, se bazeaza pe cronologia celor mai importante realizari ale Uniunii si institutiilor sale. De la declaratia lui Robert Schuman, din anul 1950, pana la primele valuri de aderare din anii 70 si 80, de la instituirea Pietei Unice in 1993 pana la lansarea monedei euro in 1 ianuarie 1999 si deschiderea negocierilor de aderare cu tarile Europei Centrale si de Est.

- 1950, 9 mai: Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei, inspirat de Jean Monnet, propune planul ce va sta la baza Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului sau CECO („Declaratia Schuman”);
- 1951, 18 aprilie: Este semnat Tratatul de la Paris pentru constituirea CECO, de catre Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda;
- 1953, 10 februarie: Piata Comuna a carbunelui si otelului devine functionala. Cele sase state fondatoare inlatura barierele vamale si restrictiile cantitative cu privire la materiile prime mentionate;
- 1954, 30 august: Proiectul de tratat pentru crearea unei Comunitati politice europene esueaza, odata cu respingerea de catre Parlamentul francez, in august 1954, a tratatului asupra Comunitatii Europene a Apararii;
- 1957, 25 martie: Sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM) si Comunitatea Economica Europeana (CEE) de catre cele sase tari - Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda; tratatele de infiintare sunt cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma si au intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958;
- 1967, 1 iulie: Intra in vigoare Tratatul de constituire a unui singur Consiliu si a unei singure Comisii a Comunitatilor Europene;
- 1987, 1 iulie: Intra in vigoare Actul Unic European (AUE), care adauga cooperarea politica celei economice;
- 1993, 1 noiembrie: Intra in vigoare Tratatul asupra Uniunii Europene. Comunitatile Europene (CECO, EURATOM si CEE), impreuna cu Politica externa si de securitate comuna si Justitia si afacerile interne reprezinta cei trei piloni ai UE;
- 1997, 16 iulie: Este adoptata „Agenda 2000 - pentru o Europa mai puternica si mai extinsa”, care trateaza reforma institutionala a UE, prezinta viziunea asupra extinderii Uniunii si opiniile Comisiei cu privire la cererile de aderare la UE ale celor zece tari central europene;
- 1998, 4 noiembrie: Primele Rapoarte anuale referitoare la stadiul de indeplinire a conditiilor de aderare la UE;
- 1999, 1 ianuarie: Lansarea monedei unice europene in 11 state europene care au indeplinit criteriile de convergenta (Franta, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Austria, Italia, Spania, Portugalia, Finlanda, Irlanda);
- 1999, 1 mai: intra in vigoare Tratatul de la Amsterdam;
- 2000, 15 ianuarie: Sesiunea inaugurala a Conferintei ministeriale interguvernamentale pentru negocieri de aderare cu Malta, Romania, Slovacia, Letonia, Lituania si Bulgaria are loc la Bruxelles, Belgia
- 2000, 14 februarie: Incepe Conferinta interguvernamentala cu privire la reforma institutionala a Uniunii Europene, la Bruxelles, Belgia.
Tarile candidate sunt atentionate cu privire la importanta urmatoarelor aspecte: adoptarea oficiala si aplicarea acquis-ului comunitar; asigurarea unei bune functionari a pietei interne, in concordanta cu politicile Uniunii Europene, cu o atentie speciala acordata domeniilor agriculturii, justitiei si afacerilor interne si protectiei mediului; alinierea la practicile Uniunii Europene in ceea ce priveste relatiile cu terte state si organizatii internationale.
De asemenea, statele candidate au primit asigurari ca fiecare solicitare de aderare va fi evaluata functie de meritele proprii. Tarile candidate si-au prezentat obiectivele strategice determinate de aspiratiile politice, culturale si socio-economice in perspectiva aderarii.
- 2000, 9 mai: Institutiile europene celebreaza a 50-a aniversare a „Declaratiei Schuman”;
- 2000, 8 noiembrie: Comisia Europeana adopta rapoartele anuale asupra progreselor inregistrate de statele candidate si revizuieste parteneriatele pentru aderare;
- 2000, 7-11 decembrie: Consiliul European de la Nisa este in favoarea accelerarii negocierilor de aderare cu statele candidate si apreciaza pozitiv efortul acestora de a indeplini conditiile pentru adoptarea si aplicarea acquis-ului. Consiliul a luat, de asemenea, in discutie politica de securitate si aparare Europeana , a aprobat agenda sociala Europeana , a trecut in revista procesul de cercetare european, coordonarea politicilor economice, siguranta si sanatatea consumatorului, siguranta maritima, protectia mediului, servicii de interes general, libertate, securitate si justitie, cultura, regiuni indepartate si relatii externe. Conferinta Interguvernamentala s-a incheiat cu un acord politic privind Tratatul de la Nisa;
- 2001, 2 ianuarie: Grecia devine cel de al 12-lea membru al zonei euro;
- 2001, 26 februarie: Tratatul de la Nisa a fost adoptat de catre guvernele Statelor Membre. Tratatul va intra in vigoare dupa ratificarea sa de catre toate parlamentele nationale;
- 2001, 15-16 iunie: Consiliul European de la Goteborg a decis, in ce priveste extinderea UE si procesul de aderare, printre altele, ca „eforturi speciale sa fie dedicate asistentei acordate Bulgariei si Romaniei”;
- 2001, 21 septembrie: Consiliul European extraordinar de la Bruxelles, Belgia evalueaza situatia internationala dupa atacurilor teroriste care au avut loc la 11 septembrie in New York si Washington, SUA si stabileste liniile directoare pentru riposta UE;
- 2001, 13 noiembrie: Comisia Europeana adopta Rapoartele Anuale asupra progreselor inregistrate de statele candidate si revizuieste Parteneriatele de Aderare. Zece tari candidate isi propun sa incheie negocierile in 2002;
- 2001, 14-15 decembrie; Consiliul European de la Laeken, Belgia decide sa convoace o Conventie privind viitorul UE, prezidata de Valéry Giscard dEstaing;
- 2002, 1 ianuarie: monedele si bancnotele euro intra in circulatie in cele 12 state participante la zona euro: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania;
- 2002, 28 februarie: perioada circulatiei monetare duale ia sfarsit si euro devine singura moneda a celor 12 state participante la zona euro. Are loc, la Bruxelles, sesiunea inaugurala a Conventiei privind Viitorul Europei.

0.Home > 1.Scurt Istoric2

Parteneriatul UE - Romania

Romania a fost una dintre putinele tari comuniste care au avut legaturi economice cu Comunitatea Europeana (Uniunea Europeana de astazi) inca inainte de 1989. Dupa 1990, parteneriatul UE-Romania s-a dezvoltat in permanenta, reflectand progresele Romaniei in procesul de democratizare a societatii si construire a economiei de piata. Depunerea, in iunie 1995, a cererii de aderare a condus la includerea Romaniei in procesul de extindere al Uniunii Europene. Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999, a hotarat deschiderea negocierilor de aderare a Romaniei la UE. In februarie 2000 are loc deschiderea oficiala a negocierilor de aderare a Romaniei la UE, pe parcursul anului fiind deschise noua capitole.

Scurt Istoric

Romania a fost dintotdeauna un stat european, iar romanii nu au incetat sa se considere europeni si sa aspire la intregirea familiei europene.

Romania - UE: o relatie in continua dezvoltare

- la 1 februarie 1993 Romania semna Acordul European (de asociere la UE );
- doi ani mai tarziu Acordul intra in vigoare;
- prevederile comerciale ale Acordului se aplica inca din mai 1993, prin intermediul unui Acord Interimar;
- in iunie 1995, Romania a depus cererea de aderare la UE;
- in iulie 1997, Comisia Europeana adopta Agenda 2000, care include Opinia privind cererea de aderare a Romaniei la UE;
- in martie 1998 se lanseaza oficial procesul de extindere a UE, proces care include si Romania;
- in noiembrie 1998 se publica primul Raport Anual al CE privind cererea de aderare a Romaniei la UE (actualizarea Opiniei);
- in iunie 1999 Romania inainteaza Programul National de Aderare la Uniunea Europeana;
- in octombrie 1999 are loc publicarea celui de-al doilea Raport Anual al CE asupra progreselor inregistrate de Romania in pregatirea pentru aderarea la UE;
- in decembrie 1999 Consiliul European de la Helsinki decide sa deschida negocierile de aderare cu inca sase tari candidate, intre care si Romania;
- in februarie 2000 are loc deschiderea oficiala a negocierilor de aderare a Romaniei la UE, in cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale dedicata lansarii Conferintei Interguvernamentale;
- in martie 2000 Guvernul Romaniei adopta Strategia Economica pe Termen Mediu (SETM) si o prezinta in cadrul reuniunii Consiliului de Asociere Romania - UE;
- se deschid discutiile asupra primelor 5 capitole de negocieri: intreprinderi mici si mijlocii, stiinta si cercetare, invatamant si formare profesionala, relatiile economice internationale si politica externa si de securitate comuna;
- in mai 2000 Guvernul Romaniei adopta Programul National de Aderare la Uniunea Europeana (actualizat), precum si Planul de Actiune si Cadrul Macroeconomic, complementare SETM; se incheie discutiile asupra primelor 5 capitole de negocieri;
- in iunie 2000, Comisia Europeana a acceptat continuarea procesului de negociere cu inca patru capitole: politica de concurenta; statistica; telecomunicatii si tehnologia informatiei; cultura si audiovizual;
- pe 24 octombrie 2000 au fost deschise primele doua din cele patru capitole convenite pe durata Presedintiei franceze a UE: statistica si cultura-audiovizual;
- pe 8 noiembrie 2000 se publica Raportul Anual al CE asupra progreselor inregistrate de Romania in pregatirea pentru aderare;
- pe 14 noiembrie 2000 au fost deschise inca doua noi capitole de negocieri: telecomunicatii si politica in domeniul concurentei;
- la 30 martie 2001 au fost deschise negocierile pentru capitolul dreptul societatilor comerciale;
- in 17 mai 2001, Romania a deschis doua noi capitole de negocieri: pescuitul si uniunea vamala;

0.Home > 1.Procesul de extindere a UE

Procesul de extindere a UE

Uniunea Europeana     este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in 1951 intre sase state europene: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda. Dupa patru valuri de aderari (1973: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia), UE are acum 15 State Membre si se pregateste pentru cea de a cincea extindere, catre Europa Centrala si de Est. Acest proces are ca scop extinderea pasnica a zonei de stabilitate si prosperitate catre noi membri.

In martie 1998 cea de a cincea extindere a fost lansata in mod oficial, cuprinzand urmatoarele 13 state: Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Ungaria si Turcia.

1991: se semneaza Acordurile Europene cu Ungaria si Polonia;

1993: se semneaza Acordurile Europene cu Bulgaria, Cehia, Romania si Slovacia;

1994: Ungaria si Polonia inainteaza cererea de aderare la UE

1995: se semneaza Acordurile Europene cu Estonia, Letonia si Lituania;
Bulgaria, Romania, Slovacia, Estonia, Letonia si Lituania inainteaza cererea de aderare la UE

1996: Cehia inainteaza cererea de aderare la UE; Slovenia semneaza Acordul European si Inainteaza cererea de aderare la UE

1997: Este adoptata Agenda 2000, care are o sectiune referitoare la extinderea UE; este prezentat punctul de vedere al Comisiei asupra lansarii procesului de aderare si asupra consolidarii strategiei de pre-aderare. Sunt publicate opiniile Comisiei cu privire la cererile de aderare la Uniunea Europeana ale tarilor candidate, bazate pe Criteriile de la Copenhaga

1998: Pe 31 martie incep negocierile cu sase state candidate (Cipru, Ungaria, Polonia, Estonia, Republica Ceha si Slovenia)

1998: Pe 4 noiembrie sunt publicate primele Rapoarte Anuale (privind stadiul indeplinirii criteriilor de aderare).

1999: martie, Consiliul European de la Berlin adopta deciziile privind fondurile de pre-aderare si cheltuielile legate de aderare.

1999: 13 octombrie, Comisia Europeana adopta a doua serie de rapoarte anuale si revizuieste parteneriatele pentru aderare.

1999: 10-11 decembrie, Consiliul European de la Helsinki decide sa deschida negocierile de aderare cu inca sase tari candidate: Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta, Romania si Slovacia, si acorda Turciei statutul de tara candidata la UE

2000: Are loc, la Bruxelles, sesiunea de deschidere a Conferintelor Interministeriale cu privire la negocierile de aderare ale Maltei, Romaniei, Slovaciei, Letoniei, Lituaniei si Bulgariei. Tarile candidate sunt atentionate cu privire la importanta urmatoarelor aspecte:

o            adoptarea oficiala si aplicarea acquis-ului comunitar

o            asigurarea unei bune functionari a pietei interne, in concordanta cu politice Uniunii Europene, o atentie speciala acordandu-se domeniilor agriculturii, justitiei si afacerilor interne si protectiei mediului

o            alinierea la practicile Uniunii Europene in ceea ce priveste relatiile cu terte state si organizatii internationale
De asemenea, statele candidate au primit asigurari ca fiecare cerere de aderare va fi evaluata in functie de meritele proprii. Tarile candidate si-au prezentat obiectivele strategice determinate de aspiratiile politice, culturale si socio-economice in perspectiva aderarii.

2000: 8 noiembrie, Comisia Europeana adopta o noua serie de Rapoarte Anuale privind progresul inregistrat de tarile candidate.

2000: La summitul de la Nisa, din 7-11 decembrie, Statele Membre au adoptat o noua formula institutionala a Uniunii Europene. Tratatul de la Nisa reprezinta o premisa necesara a procesului de extindere, intrucat contine prevederi referitoare la echilibrul puterii si procesul decizional in cadrul Uniunii, in contextul unei structuri cu 27 de State Membre.

2001: La 26 februarie Tratatul a fost adoptat de catre guvernele Statelor Membre. Tratatul va intra in vigoare dupa ratificarea sa de catre toate parlamentele nationale

2001: 13 noiembrie, Comisia Europeana adopta Rapoartele Anuale si reinnoieste Parteneriatele de Aderare.

2002: Consiliul European de la Barcelona, din 15-16 martie, s-a remarcat prin participarea istorica a sefilor de stat sau guvern, precum si a ministrilor de afaceri externe si finante ai tuturor celor 13 tari candidate, alaturi de omologii lor din statele membre UE.

Respectarea drepturilor fundamentale este unul dintre principiile de baza ale Uniunii Europene si conditia esentiala pe care se bazeaza legitimitatea acesteia. In primul paragraf din Articolul 6 (F) al Tratatului Uniunii Europene se mentioneaza ca Uniunea are la baza principiile libertatii, democratiei, respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si statului de drept, principii comune Statelor Membre, in timp ce al doilea paragraf al articolului subliniaza ca: Uniunea va respecta drepturile fundamentale garantate de Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, semnata la Roma pe 4 noiembrie 1950, drepturi stabilite de traditiile constitutionale comune Statelor Membre ca principii generale ale legislatiei comunitare. Curtea de Justitie a reafirmat in repetate randuri aceasta obligatie a Uniunii Europene.

Tratatul de la Amsterdam a inclus o noua prevedere in cadrul Articolului 7 (F1) din Tratatul Uniunii Europene, care subliniaza: Consiliul, reunit la nivel de sefi de stat si guvern, actionand in unanimitate pe baza unei propuneri inaintate de o treime din membri sau de catre Comisie si obtinand acordul Parlamentului European, poate sa determine existenta unei incalcari serioase si repetate a principiilor enuntate in Articolul 6(1) de catre un Stat Membru. In aceasta situatie, Consiliul, actionand prin intermediul unei majoritati calificate, poate decide suspendarea temporara a drepturilor rezultate din Tratatele in care sunt implicate tarile respective. Consiliul European de la Nisa (7-11 decembrie 2000) a propus introducerea unui avertisment preliminar in eventualitatea in care un Stat Membru ar risca sa incalce principiile fundamentale ale UE.

Carta Drepturilor Fundamentale acopera drepturile in trei domenii:
-drepturi civile: drepturile omului si dreptul la justitie, garantate de Conventia Europeana a Drepturilor Omului adoptata de Consiliul Europei;
-drepturi politice care deriva din cetatenia europeana stabilita prin Tratate;
-drepturi economice si sociale care includ drepturile stabilite de Carta Comunitara a Drepturilor Sociale ale Muncitorilor, adoptata pe 9 decembrie 1989 la summit-ul de la Strasbourg al sefilor de stat si guvern din Statele Membre, sub forma unei Declaratii.

Carta enumera aceste drepturi in sase capitole. Capitolul sapte acopera prevederile generale. Astfel, Carta consolideaza toate drepturile personale intr-un singur text, implementand principiul indivizibilitatii drepturilor fundamentale. Aceasta Carta stabileste o distinctie, pe care textele europene si internationale o evidentiasera deja, intre drepturile civile si politice, pe de o parte, si drepturile economice si sociale pe de alta parte, si enumera toate drepturile grupate in functie de principiile de baza ale demnitatii, libertatii, egalitatii, solidaritatii, drepturile cetatenilor si justitie.
In cadrul principiului universalitatii, majoritatea drepturilor enumerate sunt conferite tuturor oamenilor, indiferent de nationalitatea lor sau de locul de rezidenta. Cu toate acestea, de drepturile legate direct de cetatenia Uniunii beneficiaza numai cetatenii (precum dreptul de a lua parte la alegeri pentru Parlamentul European sau la alegerile municipale) iar o serie de drepturi se refera la anumite categorii (ca de exemplu drepturile copiilor sau anumite drepturi sociale ale muncitorilor).
Acest document isi propune sa raspunda la problemele generate de actualele si viitoarele evolutii din domeniul tehnologiei informatiei sau ingineriei genetice, stabilind o serie de drepturi precum protectia datelor personale sau drepturi legate de bioetica. Documentul este in acelasi timp un raspuns la cererea legitima de transparenta si impartialitate in functionarea administrativa a Comunitatii, incluzand dreptul de a avea acces la documentele administrative ale Comunitatii si dreptul la o buna administrare, care insumeaza cazuistica Curtii de Justitie in domeniu.
In principiu, Carta reprezinta o lege deja stabilita, cu alte cuvinte ea aduna intr-un singur document drepturile fundamentale recunoscute de Tratatele Comunitare, de principiile constitutionale comune ale Statelor Membre, de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de Cartele Sociale Europene.

Documentul stabileste clar faptul ca scopul sau este acela de a proteja doar drepturile fundamentale ale indivizilor in ceea ce priveste actiunile desfasurate de Institutiilor UE si de Statele Membre in aplicarea Tratatelor UE.
In momentul in care s-a propus redactarea unei carte a drepturilor fundamentale nu s-a luat nici o decizie in privinta statutului acesteia. Acest lucru urma sa fie stabilit ulterior, dupa adoptarea textului. In contextul procesului post-Nisa, Consiliul European va decide daca aceasta Carta va fi incorporata in Tratate, ceea ce ar transforma-o intr-un document obligatoriu pentru Statele Membre si institutiile comunitare.

Zece noi State Membre sunt pregatite sa adere la Uniunea Europeana, ca urmare a semnarii Tratatului de Aderare, in cursul unei ceremonii petrecute in 16 aprilie 2003, la Atena, in vechea Agora, la poalele Acropolei.

Semnarea Tratatului de Aderare si a Actului Final de catre Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia si Ungaria deschide calea procedurilor de ratificare, care vor consacra statutul de membru al Uniunii Europene, incepand cu 1 mai 2004.

Cele 10 state apartin istoriei, patrimoniului si culturii Europei. Aderarea lor este parte a celei de-a cincea extinderi din istoria Uniunii Europene.

Ceremonia marcheaza inceputul unei noi ere a Europei, care permite Uniunii Europene sa continue indeplinirea obiectivului ei de a construi o Europa avand la baza idealurile democratiei, pluralismului, statul de drept, respectul deplin al drepturilor omului si economia de piata libera.

Cu ocazia ceremoniei de semnare, au vorbit Konstantinos Simitis, Presedintele Consiliului European, Pat Cox, Presedintele Parlamentului European si Romano Prodi, Presedintele Comisiei Europene.

Alti vorbitori au fost sefii de state si de guverne ai Statelor Membre si ai noilor State Membre.

Sefii de state si de guverne ai statelor candidate (Bulgaria, Romania, Turcia) au fost de asemenea prezenti la ceremonie.

Incepand cu 17 aprilie 2003, cele zece state in curs de aderare vor putea participa ca observatori activi la lucrarile Consiliului Uniunii Europene precum si la activitatile pregatitoare. Prima sesiune a Consiliului, la care vor putea participa cele 10 state, ca observatori activi, va avea loc in zilele de 5-6 mai 2003, fiind dedicata problemelor educatiei, tineretului si culturii.

BAZA LEGALA

Articolul 49 (O) al Tratatului asupra Uniunii Europene, amendat de Tratatul de la Amsterdam.

OBIECTIVE

Extinderea Uniunii Europene nu este un scop in sine, desi se poate afirma ca, pentru a-si indeplini misiunea de a realiza unitatea europeana, de a mentine pacea pe continent si de a avea un rol mai activ in lume, scopul Uniunii este acela de a aduna la un loc toate popoarele Europei.

REALIZARI

1. Un cadru juridic aplicabil

a. Proceduri

Statul solicitant adreseaza solicitarea catre Consiliu. Dupa consultarea Comisiei si obtinerea aprobarii din partea Parlamentului European, care actioneaza printr-o majoritate alcatuita din membrii sai, Consiliul ia o hotarare unanima. Conditiile de aderare si adaptarea la tratatele pe care le implica acest proces sunt mentionate in cadrul unui acord dintre Uniune si statul solicitant, acord care trebuie ratificat de catre fiecare stat membru.

b. Conditii care trebuie indeplinite

Conditiile aderarii sunt enumerate in Articolul 49 (fost O) din cadrul TEU.
Tarile candidate la aderare trebuie sa fie situate pe continentul european, sa respecte principiile care stau la baza Uniunii, conform Articolului 6 (fost F)(1) al Tratatului: democratie, respect pentru drepturile si libertatile fundamentale ale omului, stat de drept.

2. Istoric

a. Cele patru extinderi anterioare

Celor sase membri fondatori li s-au alaturat:
-Danemarca, Irlanda si Marea Britanie, in 1973;
-Grecia, in 1981;
-Spania si Portugalia, in 1986;
-Austria, Finlanda si Suedia, in 1995.

b. Actualele state candidate

Aceste tari sunt Turcia (care a depus cererea de aderare in aprilie 1987), Cipru si Malta (iulie 1990), Ungaria si Polonia (martie si aprilie 1994), Romania, Slovacia, Letonia si Estonia (iunie, octombrie si noiembrie 1995), Lituania si Bulgaria (decembrie 1995), si Republica Ceha si Slovenia (ianuarie si iunie 1996). Pentru situatia Elvetiei vezi par. 5.c. Solicitarea statului Maroc a fost respinsa, conform opiniei exprimate de Comisie, care a subliniat non-apartenenta acestei tari la teritoriul european.

3. Probleme ridicate de viitoarele extinderi

a. Acordul de principiu al UE

UE se declara, in principiu, in favoarea urmatorului val de extinderi, care implica in primul rand tarile Europei Centrale si de Est. Uniunea considera ca este de datoria sa sa ajute aceste tari sa adere la organismul european, dupa decenii de regim totalitar, declin economic si izolare de familia europeana. Aderarea acestora este considerata necesara pentru a intari noile democratii si, in consecinta, pentru a contribui la mentinerea pacii in Europa. Consiliul European a decis asadar, in iunie 1987, la Copenhaga, in favoarea aderarii la UE a tarilor central si est-europene care isi doreau acest lucru.

In acelasi timp, Uniunea este constienta de dificultatile presupuse de extindere, atat pentru UE cat si pentru tarile in cauza. La nivel economic, tehnic si administrativ, aceste tari se afla cu mult sub nivelului mediu al statelor din cadrul UE, comparativ cu tarile cel mai putin dezvoltate care au aderat la Uniune in etapele precedente de extindere. Aceasta discrepanta, precum si numarul de aderari propuse, care vor dubla numarul statelor membre UE, vor avea de asemenea un impact asupra uniformitatii din cadrul UE si asupra modului de functionare a Uniunii.

b. Eforturi asteptate din partea statelor solicitante

In 1993, la Copenhaga, Consiliul European a stabilit criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca candidatii la aderare (in plus fata de conditiile stabilite in cadrul Tratatului): o economie de piata functionala capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si pietei din cadrul Uniunii, adoptarea acquis-ului comunitar, care presupune capacitatea de a efectua modificari substantiale ale legilor, reglementarilor si prevederilor administrative, adoptarea obiectivelor fundamentale ale Uniunii, si anume integrarea politica, economica si monetara.

Diferentele dintre statele solicitante in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor si criteriilor constau in faptul ca situatiile lor sunt diferite, iar procesul de aderare trebuie sa tina cont de acest lucru.

Procesul de aderare, lansat pe 30 martie 1998 pentru toate cele 10 tari central-europene si Cipru include acum si Malta si Turcia. Este un proces evolutiv si complex, in care fiecare candidat este apreciat in functie de meritele proprii si pe baza acelorasi criterii. Procesul include o strategie de pre-aderare, negocieri de aderare, o examinare analitica a legislatiei Comunitatii Europene si o procedura de reexaminare. Aderarea Ciprului este complicata de faptul ca insula este impartita de facto intre comunitatea greaca si cea turca.
Aderarea Turciei este dificila din cauza nivelului de dezvoltare economica si a reformelor necesare in domeniul democratiei si al respectarii drepturilor omului.

c. Necesitatea adaptarii Uniunii la procesul extinderii

Pentru a se asigura ca o extindere de asemenea proportii nu se realizeaza in detrimentul procesului de integrare si pentru a preveni acest fenomen, Uniunea trebuie mai intai sa se adapteze.

- Organizarea institutionala, in cadrul careia pot aparea uneori dificultati chiar in ceea ce priveste functionarea eficienta a Uniunii cu 15 state membre, trebuie sa fie regandita in conditiile in care Uniunea trebuie sa continue sa functioneze eficient cu peste 20 de membri. Intr-un „Protocol privind extinderea Uniunii Europene”, Tratatul de la Nisa include prevederi institutionale referitoare la sistemul de votare in cadrul Consiliului (care urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2005), la alocarea locurilor in Parlamentul European incepand cu mandatul 2004-2009 si la reorganizarea Comisiei, astfel incat sa se garanteze includerea cate unui membru din fiecare Stat Membru incepand cu anul 2005.

- Avand in vedere caracteristicile economice ale tarilor candidate (stadiul relativ de dezvoltare, importanta agriculturii, etc), extinderea va avea in mod inevitabil consecinte asupra anumitor politici comune (ex. politica agricola, politica regionala) si asupra cheltuielilor comunitare aferente.

4. Strategia de extindere elaborata de Uniune

Strategia a fost elaborata in mare parte de Consiliul European de la Luxemburg, din 12 si 13 decembrie 1997.

a. Principii adoptate pentru realizarea acestui proces

Extinderea este privita ca un proces general, deci trebuie sa fie realizata in cadrul unui cadru de negociere unitar.

Cu toate acestea, extinderea este un proces progresiv, avand in vedere situatiile diferite ale statelor candidate. Cadrul comun trebuie asadar sa permita negocieri separate pentru fiecare tara, care sa inceapa in fiecare caz la momentul potrivit, in functie de nivelul de pregatire al tarii candidate si in functie de propriul ritm.

b. Strategia de pre-aderare

Consiliul European a decis sa adopte o strategie accelerata de pre-aderare pentru tarile central si est-europene. Strategia completeaza acordurile europene, care vor continua sa constituie baza relatiilor Uniunii cu aceste tari, si isi propune sa ajute tarile Central si Est-Europene sa realizeze cat mai rapid si mai curand posibil acquis-ul comunitar, facilitandu-le astfel procesul aderarii.

Strategia include doua instrumente:
-parteneriate de aderare, care aduc toate formele de asistenta ale Uniunii in tarile candidate, in cadrul unei singure structuri, pentru a implementa programe nationale menite sa pregateasca tarile respective pentru aderare, ceea ce reprezinta un instrument-cheie al acestei strategii. Programele pentru fiecare tara acopera prioritatile pe termen scurt si mediu care trebuie sa fie respectate in adoptarea acquis-ului, mobilizand resursele financiare disponibile pentru acest scop, in special in cadrul programului PHARE. Procedurile au fost stabilite de o reglementare cadru a Consiliului din 15 martie 1998.
-asistenta comunitara: Consiliul European de la Berlin din martie 1999 a decis sa mareasca substantial ajutorul pentru pre-aderare, sa creeze doua instrumente specifice: instrumentul structural de pre-aderare (ISPA) si instrumentul de pre-aderare pentru agricultura (SAPARD), sa mentina accentul programului PHARE pe doua obiective prioritare: intarirea sistemului administrativ si judiciar (reprezentand pana la 30% din finantare) si investitii legate de adoptarea acquis-ului comunitar (pana la 70 %), sa initieze o serie de programe comunitare (in domeniul educatiei si cercetarii) pentru tarile solicitante.

c. Conferinta Europeana

Consiliul European a hotarat sa convoace Conferinta Europeana propusa de Comisie. Conferinta este un forum multilateral de consultare care reuneste Statele Membre si statele candidate pentru a aborda probleme de interes comun in domeniile politicii externe si de securitate, justitie si afaceri interne, cooperare regionala si politica economica.

d. Cazuri particulare: Cipru, Malta si Turcia

Avand in vedere faptul ca Cipru si Malta nu indeplinesc conditiile pentru a primi asistenta in cadrul programului PHARE, aceste tari beneficiaza de asistenta pentru pre-aderare in cadrul unei reglementari speciale a Consiliului pentru perioada 2000-2004. Asistenta se va concentra asupra procesului de armonizare, iar in cazul Ciprului, asupra masurilor bicomunale care ar putea genera un acord politic.

Consiliul de la Helsinki din decembrie 1999 a decis ca Turcia, la fel ca alte tari candidate, sa beneficieze de o strategie de pre-aderare menita sa sprijine reformele acestei tari. Asistenta este oferita in cadrul a doua reglementari legate de „Strategia Europeana” pentru Turcia.

5. Implementarea strategiei: progresul concret inregistrat de tarile candidate

a. Opinia initiala a Comisiei referitoare la solicitarile de aderare

Consiliul European de la Madrid din decembrie 1995 a solicitat Comisiei exprimarea opiniei in legatura cu o serie de candidaturi, in conformitate cu rezultatele Conferintei Interguvernamentale asupra revizuirii tratatelor (care a luat in final forma Tratatului de la Amsterdam). Comisia si-a exprimat opinia (impreuna cu o analiza a efectelor extinderii asupra politicilor comunitare, in special asupra politicilor agricole si structurale), intr-o informare datata iulie 1997 denumita „Agenda 2000”. Opinia este prezentata in volumul III al informarii si in documentele detaliate atasate.

Comisia a apreciat ca, exceptand Slovacia, tarile central si est-europene candidate la aderare indeplineau criteriile politice necesare pentru aderare (referitoare la democratie, drepturile omului etc.), dar ca nici una dintre ele nu indeplinea criteriile economice si nu era capabila sa-si asume obligatiile care ar fi decurs in urma aderarii. Cu alte cuvinte, era necesar ca aceste state sa beneficieze de parteneriate puternice. Comisia prezinta rapoarte anuale referitoare la progresul inregistrat de fiecare stat candidat. In ceea ce priveste situatia Ciprului, Comisia a apreciat ca trebuie identificata o solutie satisfacatoare in legatura cu impartirea insulei in vederea aderarii, dar nu a exclus posibilitatea de a initia negocieri de aderare doar cu partea de sud (greaca) a insulei.

b. Inceperea negocierilor de aderare

Consiliul European de la Madrid a stabilit ca deciziile necesare inceperii negocierilor de aderare sa fie luate in maxim sase luni de la incheierea Conferintei Interguvernamentale referitoare la revizuirea tratatelor. Procesul de aderare pentru 11 state candidate (cele 10 TECE si Cipru) a fost initiat la Bruxelles pe 30 martie 1998 in cadrul unei intalniri a Ministrilor de Externe din tarile interesate. Cu toate acestea, negocierile de aderare au inceput, in ziua urmatoare, cu sase state (Cipru, Estonia, Ungaria, Polonia, Republica Ceha si Slovenia), sub forma unor conferinte interguvernamentale bilaterale (la care au participat reprezentanti ai Uniunii si ai tarilor solicitante). In acelasi timp, odata cu inceperea procesului, a fost initiata si Conferinta Europeana, care a avut loc prima data la Londra, pe 12 martie 1998 si mai tarziu la Luxemburg, pe 5 octombrie 1998. Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999 a hotarat sa invite Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta, Romania si Slovacia la masa negocierilor. Negocierile cu aceste tari au fost lansate oficial in februarie 2000.

Consiliul a mai subliniat ca Turcia este un candidat real pentru aderarea la UE, dar va trebui sa indeplineasca criteriile de la Copenhaga.

c. Situatia Elvetiei

Ca urmare a rezultatelor negative ale referendumului din 1992 referitor la aderarea acestei tari la Spatiul Economic European, guvernul elvetian nu a solicitat aderarea la UE, dar nici nu a respins-o. UE a incheiat o serie de acorduri sectoriale cu Elvetia la sfarsitul anului 1998. Aceste acorduri, care includ aspecte privind libera circulatie a persoanelor si transporturile, au intrat in vigoare in 2001.



1 Ce este Euro?

2 Cum a aparut Euro?

3 De ce era necesara o moneda unica?

4 Cate bancnote si monezi sunt?

5 Care sunt statele participante la zona Euro?

6 Care sunt cursurile de schimb?

7 Care este calendarul schimbarii monedelor nationale in Euro in tarile Uniunii Europene?

8 Cum se desfasoara introducerea Euro in Romania?

9 Care sunt avantajele introducerii Euro pentru cetatenii romani?

10 Ce trebuie sa faca cetatenii romani pentru a converti in Euro fostele bancnote si monezi nationale din zona Euro?

Care sunt avantajele introducerii Euro pentru cetatenii romani?

Aceste avantaje sunt evidente in urmatoarele cazuri:

CALATORIE- calatorul trebuie sa efectueze un singur schimb valutar; de exemplu, daca se viziteaza un muzeu in Italia, se poate plati biletul de intrare cu banii ramasi de la o excursie in Grecia sau se poate manca la restaurant in Franta cu banii schimbati la o casa de schimb din Spania, etc.

CUMPARATURI- preturile sunt exprimate in aceeasi moneda in toata zona Euro, deci se pot face mai usor comparatii si se poate alege cel mai bun pret.

AFACERI- nu mai exista riscul ca diferitele valute sa fluctueze; se cumpara, vinde si tranzactioneaza pe o piata mult mai mare si mai competitiva; gestiunea unei afaceri e mai usoara si mai putin costisitoare. Ce trebuie sa faca cetatenii romani pentru a converti in Euro fostele bancnote si monezi nationale din zona Euro? Avand in vedere ca majoritatea bancilor ofera posibilitatea de a converti automat si fara comision conturile in valute nationale in conturi Euro, optiunea cea mai putin costisitoare pentru cetateanul roman este de a depune banii respectivi intr-un cont bancar, inainte de sfarsitul anului 2001.

Mai exista posibilitatea, pentru cei care nu dispun de sumele necesare pentru a deschide un cont, de a converti valutele din zona Euro in lei sau intr-o alta valuta din afara zonei Euro (caz in care se poate percepe comision pentru efectuarea acestor tranzactii). Cetatenii romani care au posibilitatea de a se deplasa in strainatate, in tarile zonei Euro, pot sa converteasca valutele nationale direct la magazine sau banci (pana la data 28 februarie 2002), sau doar in banci si punctele special desemnate (dupa data respectiva). Pana la 28 februarie 2002, convertirea se va efectua fara comision in majoritatea bancilor din aceste tari, pentru sume in limite rezonabile.

Romania a depus cerere de aderare la UE in iunie 1995.

Romania a fost acceptata ca stat candidat la Consiliul European de la Luxembourg din decembrie 1997.

Decizia de deschidere a negocierilor cu Romania a fost luata de Consiliul European de la Helsinki, in decembrie 1999. Durata negocierilor variaza foarte mult de la o tara candidata la alta. In principiu, cu cat un stat candidat este mai bine pregatit, cu atat mai repede se incheie negocierile. De exemplu, Austria, Finlanda si Suedia au avut nevoie de 16 luni pentru a negocia aderarea lor la UE, pe cand Portugaliei i-au trebuie 80 de luni. Incheierea cu succes a negocierilor nu conduce intotdeauna la aderarea propriu-zisa la UE. Un caz clasic este cel al Norvegiei, stat care a negociat de doua ori aderarea si de fiecare data aceasta a fost respinsa de populatie in referendumurile nationale cerute de Constitutia tarii pentru ratificarea Tratatului de Aderare la UE.

Intre incheierea negocierilor si aderarea propriu-zisa mai sunt cateva etape importante de parcurs:

redactarea si convenirea Tratatului de aderare de catre UE si statul candidat, tratat international ce prevede drepturile si obligatiile partilor in vederea dobandirii calitatii de membru al UE;

exprimarea consimtamantului Parlamentului European prin adoptarea Tratatului de aderare;

semnarea Tratatului de aderare de catre toate statele membre ale UE (15 +) si de catre Romania;

ratificarea Tratatului de catre toate Parlamentele nationale ale statelor membre si de catre Parlamentul Romaniei, precum si prin organizarea unui referendum (acolo unde Constitutia sau considerentele politice o cer).

Cand toate aceste etape au fost parcurse cu succes, Romania poate deveni membra a Uniunii Europene.

Statul care doreste aderarea la UE trebuie sa depuna Presedintiei Consiliului UE o cerere de aderare (o scrisoare in care isi exprima dorinta de a deveni membru al Uniunii Europene) 1).

Consiliul UE decide daca ii este sau nu conferit statutul de candidat la UE. Acesta nu este un proces automat (Turcia nu a fost acceptata ca stat candidat decat dupa multi ani de la depunerea cererii de aderare). Din momentul in care candidatura unui stat este acceptata acesta primeste ajutor din partea Uniunii pentru a se pregati pentru aderare si este permanent monitorizat pentru a se vedea in ce masura indeplineste criteriile aderarii 2).

Pe baza rapoartelor anuale de tara intocmite de Comisia Europeana, Consiliul European decide deschiderea negocierilor de aderare 3). Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999 a hotarat ca singurul criteriu care trebuie indeplinit inaintea deschiderii negocierilor este criteriul politic (existenta unor institutii democratice stabile, respectarea drepturilor omului si protejarea drepturilor minoritatilor). Celelalte criterii raman neschimbate, indeplinirea lor fiind necesara in momentul aderarii. Aceste criterii sunt:

Care sunt principalele etape inaintea deschiderii negocierilor de aderare?

Care sunt criteriile care trebuie indeplinite inainte de deschiderea negocierilor de aderare?

3. Cand va deveni Romania membra a Uniunii Europene?

STRATEGIE DE INFORMARE 2002-2003

DELEGATIA Comisiei Europene in ROMANIA

CONTEXT . 3 ani de strategie descentralizata de informare si comunicare

Intre 1993 (cand a fost infiintata Delegatia Comisiei Europene in Romania) si 1998, Delegatia s-a ocupat atat de elaborarea strategiei de informare cat si de implementarea ei. Cu toate acestea, cresterea gradului de complexitate a informatiilor si a sarcinilor de comunicare a depasit resursele interne ale Delegatiei si a impus necesitatea unui sprijin extern.

Din 1998, implementarea si managementul financiar au fost transferate catre o companie privata de Relatii Publice selectionata pentru a actiona in calitate de contractant local pentru activitatile de informare (Local Information Contractor - LIC1), in urma unei licitatii publice in cadrul Programului Descentralizat de Informare si Comunicare .

Principalul obiectiv initial al programului a fost infiintarea unui Centru de Informare apartinand Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Situat in inima Bucurestiului, Centrul urma sa aiba doua roluri de baza: (i) acela de principal vector de comunicare al Delegatiei, sa devina o locatie traditionala pentru cele mai multe evenimente publice si/sau de presa si (ii) acela de punct de informare pentru publicul larg si pentru grupurile tinta specializate.

Dupa renovarea si dotarea cu personal si echipamente IT corespunzatoare, Centrul a fost deschis pentru public in iunie 1999.

In lipsa altor eforturi semnificative de comunicare pe tema aderarii la Uniunea Europeana, s-a decis la acel moment elaborarea si dezvoltarea unui set elementar de instrumente de informare si comunicare:

o strategie coerenta pentru relatia cu media

un Centru de Informare puternic

publicatii adresate grupurilor tinta

un web site complex (inclusiv o baza de date, care sa permita o dezvoltare ulterioara, conform strategiei Delegatiei)

un program de evenimente (in principal: evenimente legate de Ziua Europei)

Scurta trecere in revista a instrumentelor dezvoltate:

Relatia cu media

Relatiile cu media s-au dovedit a fi foarte eficiente, atat calitativ cat si cantitativ:

 Aparitiile in presa a articolelor despre Uniunea Europeana au crescut de peste doua ori in ultimii trei ani (de la 5500 de articole in 1999 la 13500 in 2001)

 Cu toate acestea, stirile continua sa aiba o pondere mai mare comparativ cu articolele de opinie, existand totusi o tendinta de crestere a numarului celor din urma (de la 8% articole de opinie 2000 la 10% in 2001).

Pentru un raport statistic complet referitor la aparitiile in presa, va rugam consultati anexa 1.

Centrul de informare

1 Actualul LIC pentru Romania este consortiul format din APCO-Europe si DC Communication, care a castigat licitatia lansata si organizata in 2001. . Activitatile de informare si comunicare sunt derulate de LIC (Local Information Contractor), in conformitate cu procedurile PHARE. Informatii complete privind regulile si procedurile utilizate se gasesc la adresa https://www.europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/pg/pg_phare_en.pdf . Licitatiile locale vor fi publicate in pagina www.infoeuropa.ro, la rubrica „Oportunitati de finantare.

Centrul este recunoscut in prezent ca fiind interfata publica oficiala a Delegatiei. Centrul primeste vizitatori (in medie peste 60 de vizitatori/zi); gazduieste evenimente (in medie 6 evenimente/luna); actualizeaza zilnic site-ul web; administreaza, inregistreaza si depoziteaza publicatiile primite de Delegatie de la diversele departamente ale Uniunii Europene; se ocupa de trimiterea informatiei in retea (110 adrese); produce si actualizeaza materiale scrise,

in functie de interesul publicului (in total, in ultimii trei ani, au fost produse si multiplicate 600.000 de exemplare de publicatii de catre personalul CI).

(pentru un raport statistic complet referitor la CI, va rugam consultati anexa 2)

Publicatii

Atat publicatiile cu caracter general (despre extinderea UE, Ziua Europei etc.) cat si publicatiile specializate (referitoare la PHARE, ISPA, SAPARD, Euro, etc.) au fost produse in limba romana (si uneori si in engleza).

Delegatia a dezvoltat 5 serii de publicatii:

Seria 10 Intrebari: 3 titluri: 10 intrebari despre extindere; 10 intrebari despre negocieri; 10 intrebari despre Euro; aceasta serie a fost foarte apreciata deoarece ea ofera, intr-un mod accesibil, raspunsuri la cele mai frecvente intrebari despre aceste subiecte

Seria Proiecte de succes: 4 titluri: despre proiecte de succes in domeniul dezvoltarii societatii civile; prevenirea inundatiilor; sprijinirea regiunilor miniere; proiecte pentru Romi;

Seria programe UE: au fost dezvoltate cateva tipuri de publicatii: cu caracter general (despre fiecare dintre principalele instrumente de pre-aderare) si publicatii de specialitate si care pot fi actualizate: fise sectoriale (cate una pentru fiecare sector sprijinit de UE); fise de lansare (pentru fiecare lansare de solicitare de propuneri) si fise de programe (pentru fiecare program UE disponibil in Romania)

Seria Temelor Europene: au fost publicate o serie de titluri referitoare la: Tratatele UE, EUR-Lex, surse de informatie in legatura cu UE, etc.

Documente oficiale de aderare: Rapoarte anuale, Parteneriate de aderare, PNAA (aceste publicatii au fost lansate de institutii oficiale, precum Comisia Europeana, Guvernul Romaniei, etc.)

Pentru un raport statistic complet asupra publicatiilor va rugam consultati anexa 3.

Site-ul web

Lansat in septembrie 1999, site-ul www.infoeuropa.ro reprezinta in prezent principala sursa oficiala de informatii referitoare la activitatile Uniunii Europene in Romania. Site-ul utilizeaza o baza de date care dispune de un instrument puternic de navigare ce permite accesul in timp real la toate (re)sursele UE disponibile pe Internet.

Site-ul a fost reproiectat in iulie 2000 ca portal bilingv. in prezent, el ofera acces la informatii relationate (politici comunitare, programe de asistenta, capitole de negociere, sectoare, institutii, publicatii).

Noul portal mai ofera acces la o baza de date ce cuprinde programe de finantare, permitand o evaluare rapida a gestionarii fondurilor, in functie de o serie de criterii: geografic, sector, beneficiar, contractant.

 Cifre record de utilizare a site-ului: in jur de 10.000 de vizitatori pe luna, care se adauga unui total de 250.000 de vizitatori in perioada Sept 1999 . Dec. 2001.

 Lista de abonati prin serviciul gratuit de transmitere automata de informatii Priorimail a crescut la peste 1.500 de adrese. Abonatii au primit in medie 8 stiri pe saptamana continand informatii de actualitate referitoare la probleme legate de Uniunea Europeana (comunicate de presa, lansari de programe, declaratii politice, anunturi pentru evenimente, stadiul negocierilor etc.).

Pentru un raport statistic complet va rugam consultati anexa 4.

Ziua Europei + alte evenimente

Festivalul Filmului European (cu participarea Statelor Membre UE si a ambasadelor tarilor candidate) a fost organizat in fiecare an din 1994 (cu exceptia anului 1998) si a devenit evenimentul traditional pentru sarbatorirea Zilei Europei in Romania.

Alte initiative (in special in afara Bucurestiului) au fost sprijinite cu materiale promotionale si informative (la cerere).

Toti membrii retelei au primit materiale promotionale si informative. Deoarece numarul de membri din retea a crescut constant (de la 56 la 110 adrese), a crescut si gradul de preluare a evenimentului .Ziua Europei. la nivel local.

In ceea ce priveste participarea la alte evenimente importante, Delegatia realizeaza o evaluare atenta, pentru a stabili daca se justifica participarea cu vorbitori, standuri expozitionale si/sau materiale promotionale.

Pentru orice eventualitate, Delegatia a produs un pachet de baza de participare la evenimente, pachet care include:

Stand expozitional de identitate (albastru cu stele aurii, utilizat de exemplu pentru conferinta de presa a Presedintelui Romano Prodi, a Comisarului Verheugen, etc.)

Publicatii de interes general (de ex. Seria 10 intrebari)

Baner UE, drapel Materiale promotionale: organizer anual cu sigla centrului de informare, carte postala CI, tricouri, carnetele, pixuri, insigne etc.

Info-kiosk . un nou instrument interactiv si atractiv (touch screen, sunet, abordare foarte vizuala), care ofera informatii de baza despre UE, institutiile sale, statele membre si candidate, despre procesul de aderare a Romaniei si despre sprijinul financiar primit in acest scop. in plus, acest instrument include si un concurs tematic.



Recomandari in urma evaluarii activitatii de informare din ultimii 3 ani:

  Un accent mai puternic asupra informarii la nivel local si regional;

 Sprijinirea retelei existente de multiplicatori (instruire, acces la Internet, etc.)

 Adaptarea activitatilor pentru noi grupuri tinta (vizarea unor grupuri tinta precum agricultori, tineri, femei si clerici)

 Cooperarea si coordonarea eforturilor cu alte campanii de informare organizate de alte institutii (guvernamentale si neguvernamentale).

PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE

Principalele puncte tari ale programului de informare implementat de Delegatia Comisiei Europene pana in prezent sunt urmatoarele:

Relatii credibile cu presa, printr-o politica transparenta, obiectivitate si reactii prompte, Delegatia a construit relatii durabile cu presa, avand parteneri de incredere si asigurand astfel calitatea relatarilor despre problematica UE si un nivel ridicat de credibilitate pentru informatiile generate de Delegatie.

Un Centru de Informare eficient . Centrul de Informare al Delegatiei, situat chiar in centrul Bucurestiului, intr-o zona de trafic intens, a reusit sa devina principalul punct de referinta in ceea ce priveste informatiile legate de integrarea europeana. Centrul are anual in jur de 10.000 de vizitatori, gazduieste in jur de 100 de evenimente precum si o pagina de Internet cu peste 100.000 de vizitatori/an.

Cresterea numarului de produse de informare referitoare la programele Uniunii Europene de finantare . datorita interesului manifestat de publicul roman fata de oportunitatile de finantare oferite de UE, a fost elaborat un numar din ce in ce mai mare de produse informative pentru a raspunde asteptarilor publicului, ca de exemplu: fise de lansare, brosuri referitoare la principalele instrumente de finantare, programe de succes, etc.

Principalele puncte slabe identificate de Delegatie in legatura cu propriul program de informare sunt:

Informarea la nivel local se afla inca la inceput . Spre sfarsitul anului 2001, Delegatia a inceput sa abordeze problema lipsei de informatii exacte despre Uniunea Europeana in afara capitalei. Exista in tara o retea incipienta de furnizori de informatie (peste 100 de institutii), dar competenta acestora, resursele si capacitatea administrativa variaza considerabil, ceea ce le face sa nu functioneze inca intr-o retea.

Anumite grupuri tinta inca duc lipsa de informatii adaptate la necesitatile lor . Avand in vedere resursele limitate si lipsa unor cunostinte specifice anumitor grupuri tinta, Delegatia raspunde doar necesitatilor unui numar redus de grupuri tinta, carora le ofera informatii specializate.

Exista un nivel limitat de intelegere/dezbatere publica in ceea ce priveste aderarea la UE . Ca urmare a unui grad ridicat si constant de sprijin din partea publicului pentru procesul de integrare in UE, Romania nu a lansat inca o dezbatere publica de proportii pe marginea acestui aspect. Desi anumite forme de consultare publica au fost introduse pentru o serie de probleme legate de negocierile de aderare si viitorul Europei, ele sunt totusi prea limitate pentru a fi considerate dezbateri de anvergura nationala. De fapt, informatiile care nu se refera la programele UE (unde se duc banii?) sunt putin solicitate. Acest lucru a creat intr-o anumita masura o falsa perceptie potrivit careia UE nu se refera decat la bani.

GRUPURI TINTA SI MULTIPLICATORI

  Presa: locala (in jur de 120) si centrala (in jur de 60)

 Multiplicatori de informare europeana (peste 100)

 Asociatii de afaceri si profesionale (in jur de 80)

 Administratie centrala si locala (in jur de 120)

 Public larg (inclusiv tineri si tarani)

OBIECTIVE

Obiectivul acestei strategii este abordarea punctelor slabe identificate pentru a aduce informatiile legate de Uniunea Europeana mai aproape de nevoile si interesele publicului.

Rezultatele asteptate pentru acest program, care vor contribui la realizarea obiectivului mentionat, sunt urmatoarele:

A. O mai buna cunoastere si intelegere a aspectelor legate de Uniunea Europeana la nivel local prin aducerea informatiilor legate de UE mai aproape de cetateni, prin identificarea si investirea in muliplicatorii locali si regionali si printr-un program de vizite lunare in tara.

B.    O mai buna competenta sectoriala pe probleme legate de Uniunea Europeana, adaptand informatia la nevoile specifice ale grupurilor tinta prioritare in Romania.

C. O mai buna intelegere din partea publicului a misiunii Uniunii Europene in Romania

Punand informatiile legate de UE la dispozitia celor interesati si prin incurajarea unei largi dezbateri publice pe marginea problemelor legate de aderare.

ACTIUNI

A. O mai buna cunoastere si intelegere la nivel local a problemelor legate de UE

Prin aducerea informatiilor legate de UE mai aproape de cetateni, prin identificarea si investirea in muliplicatorii locali si regionali si printr-un program de vizite lunare in tara.

A1 Retele regionale

Continutul exact al acestor activitati va putea fi definit numai dupa procesarea rezultatelor studiilor regionale efectuate in prima jumatate a anului 2002. Activitatile ar putea include instruire profesionala, conectare la Internet, cooperare prin intra/extranet.

A2 Vizite lunare in tara

Delegatia organizeaza lunar vizite la nivel inalt (Seful Delegatiei) in tara. Ori de cate ori este posibil, un grup de jurnalisti va fi invitat sa insoteasca Delegatia oficiala, de fiecare data fiind selectati reprezentantii altor publicatii.

Fiecare vizita va include intalniri/mese rotunde cu unul/mai multe grupuri tinta, vizitarea proiectelor finantate de UE in regiunea respectiva, conferinte de presa.

A3 Sondaj de opinie in zonele rurale

Pentru identificarea perceptiei locuitorilor zonelor rurale, unde nivelul cunostintelor despre UE este foarte limitat; in vederea aplicarii programului SAPARD, zonele rurale si in special agricultorii reprezinta un element cheie pentru orice program de informare regional.

B. O mai buna competenta sectoriala pe probleme legate de UE

Adaptand informatia la nevoile specifice ale grupurilor tinta prioritare in Romania.

B1 Cercetare calitativa

Efectuarea unei cercetari pe baza de focus grupuri/grupuri tinta-cheie pentru a identifica nevoile de informare, asteptarile etc.

Coordonarea cu alte organisme guvernamentale si neguvernamentale in vederea promovarii studiilor sectoriale sau pe grupuri tinta privind aderarea la Uniunea Europeana.

B2 Publicatii sectoriale

Definirea pachetelor informative cu continut coerent, in functie de sectoarele carora li se adreseaza, pachete care sa includa: politica UE la nivel de sector, capitol de negociere, acquis UE, programe sectoriale UE.

B3 Retele la nivel sectorial

Initierea si incurajarea intalnirilor, meselor rotunde, bazelor de date sau a altor tipuri de evenimente la care sa participe grupurile sectoriale tinta.

B4 Targuri si expozitii

Participarea cu documentatie, vorbitori, materiale promotionale la evenimente specializate organizate de grupuri tinta prioritare.

C. O mai buna intelegere din partea publicului a misiunii Uniunii Europene in Romania

Prin informatii mai transparente, in special in ceea ce priveste finantarea oferita de UE in Romania, si prin incurajarea dezbaterilor publice pe subiecte legate de UE.

C1 Activitati orizontale generale

Program de dezbatere: Organizarea/sprijinirea organizarii de dezbateri pe marginea aspectelor cheie legate de aderarea Romaniei la UE/ viitorul UE.

Publicatii generale: Publicatiile sunt destinate publicului larg si au drept scop explicarea institutiilor, politicilor, valorilor UE, a activitatilor desfasurate in Romania etc.

Evenimente:

9 Mai . Ziua Europei & alte evenimente: evenimentul organizat in mod traditional in fiecare an pentru a reprezenta Uniunea Europeana si ideea de unitate in diversitate este Festivalul Filmului European. Se vor organiza evenimente si in alte orase din tara. Delegatia se va stradui sa raspunda invitatiilor de a participa la evenimentele importante legate de aderarea la UE.

Cercetare: Studii cantitative pentru a inregistra perceptia asupra UE, a valorilor si politicilor sale, precum si asupra aderarii la UE.

C2 Centrul de informare

Intretinerea si dezvoltarea (personal, echipamente, mod de operare) Centrului de informare din Bucuresti. Centrul va incepe sa produca un buletin de informare care va descrie ultimele evolutii in domeniul negocierilor, agenda evenimentelor, publicatii, etc.

C3 Relatii cu presa

Baza de date media: intretinerea si dezvoltarea bazei de date a Delegatiei pentru media nationala, regionala si locala.

Monitorizarea presei: producerea zilnica de press-clippings, rapoarte zilnice si lunare de monitorizare a presei audiovizuale, legate de felul in care mass media scrie despre aspectele legate de UE (in general si in Romania).

Evenimente de presa: relatii cu presa (evenimente de presa) informala si formale, inclusiv exercitii interactive de comunicare si un premiu . Reporter European. acordat anual pentru cea mai buna analiza pe marginea problemelor legate de UE.

Parteneriate media: identificarea celor mai bune parteneriate pentru a include dimensiunea europeana in programele TV/radio specializate sau de interes general.

C4 Inceperea abordarii sub-grupurilor din cadrul publicului larg

Activitati specifice pentru tineret si populatia rurala. Tineretul va fi abordat in functie de varsta, cu activitati specifice. Va fi dezvoltat un program pentru copii de scoala primara si secundara, care va include un CD Rom interactive de prezentare a statelor membre (.Steluta.), un concurs de puzzle European si brosura de benzi desenate . Razboiul Inghetatei de zmeura..

Pentru grupul de varsta 15-25 de ani, va fi pregatit un program special, care include colaborarea cu Internet Café-uri si construirea site-ului specializat www.15-25.ro.

Programul de informare - TABEL CONSOLIDAT AL ACTIUNILOR

Obiectiv Grupuri tinta Puncte tari (+) & Puncte slabe (-) Mesaje Activitati

A

Aducerea informatiei mai aproape de nevoile si interesele publicului, la nivel local si regional

Autoritati locale

Presa locala

Multiplicatori de informatie

Societatea civila locala

Mediul de afaceri local

comunicarea permanenta asigurata deja

cercetare in curs de desfasurare (2002)

riscul absentei unei finantari durabile pentru punctele de informare, care poate duce la intreruperea activitatii

riscul unei concurente negative intre punctele de informare, care sa inlocuiasca relatiile de parteneriat

Regiunile au un rol important in cadrul Uniunii Europene

75% din legislatia UE se refera la regiuni si 75% din fondurile UE de preaderare sunt destinate regiunilor

A1. Consolidarea retelei existente

 instruire

 conectare la Internet

 evenimente locale

 Intranet pentru retea

A2. Vizite lunare la nivel local/regional

A3. Sondaj de opinie la nivelul populatiei rurale

Obiectiv Grupuri tinta Puncte tari (+) & Puncte slabe (-)

Mesaje Activitati / mijloace de informare

B

Imbunatatirea competentei la nivel de sector in ceea ce priveste problemele legate de UE

Asociatii profesionale din urmatoarele sectoare:

agricultura

libera circ. a marfurilor

concurenta

dreptul soc. comerciale

protectia consumatorului

finante publice

servicii financiare

statistica

IMM

administratie publica

vama

energia

telecomunicatii

transporturi

protectia mediului

dezvoltare regionala

societatea civila

afaceri sociale

sanatate publica

invatamant

copii

romi

cultura

audiovizual

justitie si afaceri interne

fise sectoriale deja existente care trebuie doar actualizate la fiecare trei luni

situatie diferita in ceea ce priveste informatia si capacitatea administrativa de la

o organizatie la alta

Mesaje sectoriale adaptate conform Raportului Anual de Tara al Comisiei Europene

B1. Cercetare:

Cercetare calitativa (focus grupuri)/sectoare cheie

B2. Publicatii sectoriale

Pregatirea si distribuirea pachetelor de informatii sectoriale catre actorii activi la nivel de sector

B3. Networking la nivel de sector si dezbateri

la nivel central sau local care sa implice actorii activi identificati in urma studiului.

B4 Targuri si expozitii

Participarea la targuri si expozitii sectoriale



Obiective Grupuri tinta Puncte tari (+) & Puncte slabe (-) Mesaje Activitati/mijloace de informare

C1

Imbunatatirea

nivelului de intelegere al opiniei publice in ceea ce priveste aspectele legate de UE

Publicul larg + un grad inalt de incredere in UE

(conform ultimului eurobarometru)

limbajul UE este prea institutional

Procesul de aderare a Romaniei la UE va avea succes numai daca se bazeaza pe sprijinul venit din partea unui public informat

Sprijinirea dezbaterilor publice
Publicatii de interes general

Cercetari generale (sondaje de opinie, analiza media etc.)

Evenimente (Ziua Europei, alte evenimente de interes general)

Materiale promotionale

C2

Utilizarea Centrului de Informare pentru abordarea eficienta a publicului larg

Vizitatorii CI

Vizitatorii CI sunt la curent cu diverse aspecte legate de UE

exista deja o monitorizare permanenta a profilului vizitatorilor CI

Centrul este accesibil in special locuitorilor din Bucuresti

Uniunea Europeana are o politica de comunicare permanenta cu cetateanul

Asigurarea accesului liber al publicului la site-urile si bazele de date legate de UE prin 6

ordinatoare

Organizarea de intalniri si evenimente cu grupurile de interes

Intretinerea, actualizarea si dezvoltarea site-ului www.infoeuropa.ro

Publicatii CI: buletinul de informare, seria temelor europene etc.

Distribuirea publicatiilor in retelele de multiplicatori

Obiective Grupuri tinta Puncte tari (+) & Puncte slabe (-) Mesaje Activitati / mijloace de informare

C3

Mentinerea unor relatii durabile cu presa

Un mai mare accent pe presa locala

O mai mare atentie acordata valorilor/politici lor, nu doar programelor de finantare

Mai multe analize in raport cu stirile

Profesionisti din domeniul presei

 Jurnalisti inscrisi deja in bazele de date ale Comisiei

 Jurnalisti care se ocupa de subiecte adiacente (economic, social, sanatate,

cultural)

 Profesionisti din presa locala

desfasurarea unui proces de monitorizare complex si permanent

in presa o stire buna nu reprezinta un subiect de interes (.good news is no news.)

Presa poate fi de ajutor in traducerea mesajelor UE intr-un limbaj accesibil

cititorului / telespectatorului / ascultatorului

Evenimente de presa care sa includa proiecte de succes (participarea presei la evenimente locale si vizite la proiecte)

Instruire: la nivel intern si in strainatate, inclusiv instruire pentru presa locala

Concursul .Reporter european.

Parteneriat direct cu presa / pe marginea zilei de 9 Mai si cu alte ocazii

Monitorizarea presei / zilnic
Analiza de presa / lunar

Baze de date pe jurnalisti / permanent

Obiectiv Grupuri tinta Puncte tari (+) & Puncte slabe (-) Mesaje Activitati / calendar

TINERET: 2 subgrupuri:

8-14 ani

15-25 ani, inclusiv studenti

tinerii sunt mai receptivi la informatie

tinerii sunt cei mai hotarati sustinatori ai procesului de aderare la

UE (conform ultimului eurobarometru)

nu exista experienta anterioara in abordarea tinerilor

tinerii sunt mai refractari la mesajele institutionale

Viitorul tinerilor este in Uniunea Europeana iar

viitorul Uniunii Europene apartine tinerilor

Copii / evenimente pilot in scoli bucurestene .

concurs puzzle despre Europa

Tineri cu varste intre 15-25 de ani / continuarea campaniei Internet Café si site pentru tineri

www.15-25. ro

Unde este posibil - parteneriate cu organizatiile studentesti

C4

Vizarea subgrupurilor din cadrul publicului larg

POPULATIE RURALA (tarani care produc pentru consum propriu si intreprinzatori in

agricultura)

(-) cea mai rezistenta categorie de populatie in ceea ce priveste schimbarea

(-) acces limitat la informatie

(-) lipsa informatiei despre Uniunea Europeana (Politica Agricola Comuna etc.)

(-) lipsa experientei in abordarea acestui grup tinta

(+) un sondaj de opinie in randul populatiei rurale va fi efectuat in 2002 Agricultura romaneasca are nevoie de reforme pentru a profita de politica agricola comuna a UE

UE sprijina dezvoltarea rurala ca o completare a reformei agriculturii

Agricultori:

sondaj de opinie la nivel rural

crearea de parteneriate cu publicatii si programe TV specializate

crearea de parteneriate cu asociatiile de agricultori, acolo unde este posibil

Anexa 1

Relatiile cu presa

Raport pe trei ani: 1999-2000-2001

Activitati desfasurate pana in prezent: evenimente de media, baza de date pentru jurnalisti, relatie cu media,

oportunitati legate de proiectele de succes . vizite in zonele de implementare a proiectelor, distribuire de materiale promotionale, publicatii generale, web site. Monitorizarea si analiza presei este o activitate de back up, in scopul evaluarii.

Preluarea subiectelor UE s-a imbunatatit in 2001, fata de 2000: ponderea articolelor de opinie a crescut de la 8% in 2000 la 10% in 2001. Restul de 90% din numarul total de articole sunt stiri (cele mai multe determinate de actiunile intreprinse de catre Delegatie sau de catre autoritatile romane).

Ponderea articolelor pe principalele teme:

43.98% Procesul de aderare a Romaniei

20.15% Programe de asistenta din partea Uniunii Europene

12.28% Institutiile Uniunii Europene

16.86% Procesul de extindere a Uniunii Europene

3.66% Reforma sistemului de protectie a copilului

3.07% Moneda Euro

In perioada octombrie 1998 . decembrie 2001, numarul articolelor a crescut, dupa cum urmeaza:

• Anul 1999 . 5500 articole

• Anul 2000 . 10008 articole

• Anul 2001 . 13501 articole

Detalii privind evaluarea

Activitate/ produs

Obiectiv Conditii Instrument specific de evaluare Comunicate de presa

Preluare rapida si precisa Baza de date cu jurnalisti actualizata

• Rata preluarii:

Un comunicat de presa genereaza, de obicei, aproximativ 20 de articole Evenimente de presa Relatie directa Participarea personalitatilor publice, evenimente foarte importante

• Rata preluarii:

O conferinta de presa genereaza, de obicei, aproximativ 20-25 de articole Baze de date despre jurnalisti

Eficienta in trimiterea mesajelor

79 de contacte de la 61 de institutii de presa

centrale

230 de contacte de la institutiile de presa locale

Oportunitati privind de proiectele de succes

Jurnalistii au acces direct la informatii complete, relatie directa, credibilitate

Colaborare stransa cu task managerii, consultantii si beneficiarii proiectului respectiv

Reflectare in presa: 30 articole, dintre care 10 detaliate, incluzand analiza

Monitorizarea presei Asigura informatia necesara pentru ajustarea strategiei

Rapoarte periodice

Anexa 2

CENTRUL DE INFORMARE

Raport pe 3 ani de activitate: 1999-2000-2001

Activitate: CENTRU DE INFORMARE

Activitati desfasurate pana in prezent: suport informativ zilnic pentru vizitatori, cercetarea intereselor/ocupatiilor acestora, cercetare pentru pagina de Internet, asistenta pentru evenimentele de media, cautare de publicatii, multiplicarea publicatiilor actualizabile (functie de necesitati), crearea si consolidarea unei retele de distribuire a informatiei, desfasurarea de activitati specifice care includ reteaua de multiplicatori (expedierea de materiale informative /promotionale) periodic si la cerere.

Instrumente de evaluare:

• vizitatori: numarul si ponderea lor (functie de domeniile de interes si de ocupatie)

• numarul evenimentelor,

networking: dimensiunea retelei, frecventa trimiterilor de materiale, numarul/volumul materialelor expediate

• numarul materialelor editate si multiplicate de catre personalul Centrului de Informare: un total de 600.000 copii (incluzand: materiale informative generale, fise de program, comunicate de presa, suport pentru conferintele de presa, briefing-uri ale rapoartelor periodice)

Vizitatori: numarul total de vizitatori: 23.500 (Sept 1999-Dec 2001)

Structura vizitatorilor, in functie de preocupari si ocupatii

media 2%

IMM/ONG 8%

specialisti 32%

alte categorii 2%

mediu universitar

mediu universitar 56%

specialisti 32%

IMM/ONG 8%

media 2%

alte categorii 2%

Ponderea vizitatorilor dupa subiectele de interes

Evenimente: 165 (Sept 1999-Dec 2001)

Networking:

Activitatea de retea a demarat in 2000, cand au fost vizate 56 de adrese. In 2001, numarul lor a crescut la 110.

Diseminarea periodica a comunicatelor de presa si a altor stiri (prin Priorimail).

Expedierea periodica (de doua ori pe luna) a materialelor tiparite frecvent (in principal, fise de program). Fiecare publicatie este automat expediata intregii retele, de indata ce este lansata.

UE 41%

Euro 4% institutii 3%

acquis 6%

aderare 8%

politici 18%

programe 20%

UE 41%

programe 20%

politici 18%

aderare 8%

acquis 6%

Euro 4%

institutii 3%








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 870
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site