CHELTUIELILE DIN BUGETELE LOCALE - SFERÃ SI CLASIFICARE

CHELTUIELILE DIN BUGETELE LOCALE - SFERÃ SI CLASIFICARE

1. Sfera cheltuielilor din bugetele locale

Dupa cum am mentionat in subcapitolul 1.1., cheltuielile publice concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume aceea a repartizarii resurselor financiare publice pe diverse destinatii.

Cheltuielile publice locale exprima relatii economico-sociale in forma baneasca care se manifesta intre autoritatile administratiei publice locale, pe de o parte, si persoanele fizice si juridice - colectivitatile umane, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare locale, in scopul indeplinirii functiilor acestora.

Cheltuielile publice locale se finalizeaza in plati efectuate din resurse mobilizate pe diferite cai, pentru achizitii de bunuri sau prestari de servicii necesare pentru indeplinirea diferitelor obiective propuse: servicii publice, actiuni social-culturale, actiuni economice, etc.

Cheltuielile publice efectuate din bugetele locale sunt inglobate in totalul cheltuielilor publice, alaturi de:

a)     cheltuielile publice efectuate din bugetele administratiilor publice centrale (bugetul

de stat, bugetul asigurarilor de sanatate, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondului pentru ajutorul de somaj, bugetele institutiilor publice si autonome, s.a.);

b)     cheltuieli efectuate din intrarile anuale de credite externe;

c)     cheltuieli efectuate din fonduri externe nerambursabile, constituite la nivelul

organizatiilor internationale si distribuite pe baza de programe - ISPA, SAPARD, PHARE, statelor beneficiare.

În lucrarea Finante publice [1], autorii fac distinctie intre notiunile de cheltuieli publice si cheltuieli bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul institutilor publice (aparat de stat, institutii social-culturale, armata, ordine interna si siguranta nationala, cercetare stiintifica, s.a.) care se acopera fie de la buget (pe plan central sau local), fie din venituri proprii ale institutiilor, obtinute de acestea.

Cheltuielile bugetare se refera numai la acele cheltuieli care se acopera de la bugete, fie

de stat, locale, asigurari sociale, etc. Deci, cheltuielile bugetare au o sfera mai restransa decat

cheltuielile publice. De altfel, revenind in sfera cheltuielilor din bugetele locale, si O.U.G. privind finantele publice locale, nr.45/2003, in articolul 2, alineatul 9, statueaza: "cheltuieli bugetare - sumele aprobate in bugetele prevazute la articolul 1, alineatul 2 (adica bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti, bugetele institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, dupa caz, bugetele institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, bugetele imprumuturilor interne si externe si bugetul fondurilor externe nerambursabile), in limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin bugetele respective."

Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice se bazeaza pe cateva principii:

efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea nivelului acestora de catre consiliile locale, judetene sau Consiliul General al municipiului Bucuresti;

nerambursabilitatea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor pentru care s-au aprobat aceste sume;

efectuarea cheltuielilor este determinata de indeplinirea conditiilor legale si nu numai de existenta resurselor banesti;

exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv si acordarea vizei cu

ocazia deschiderii finantarii, alocarii si utilizarii resurselor financiare publice.

Dinamica si evolutia cheltuielilor bugetare locale este determinata de actiunea unor categorii de factori:

a.      factori demografici, care se refera la cresterea populatiei dintr-o unitate

administrativ-teritoriala si la modificarea structurii acesteia pe varste si categorii socio-profesionale; conform studiului A.G.E.R., mentionat in subcapitolul 1.3., populatia comunei Vanatori tinde sa creasca in urmatorii ani, iar acest fapt corelat cu imbatranirea moderata a populatiei apte de munca va conduce automat la cresterea cheltuielilor din bugetul local.

b.      factori economici, care se refera la gradul de dezvoltare economica a unitatilor

administrativ-teritoriale; in masura in care acestea promoveaza programe si actiuni de dezvoltare economica, se obtin resurse financiare din care se pot finanta cheltuielile prevazute prin bugetele locale. Acesti factori nu influenteaza in nici un fel marimea cheltuielilor din bugetul comunei Vanatori prin simplul fapt ca, asa cum am prezentat in subcapitolul 1.3., activitatile economice care genereaza in final venituri ale bugetului local sunt foarte slab reprezentate sau lipsesc.

c.      urbanizarea se manifesta prin eleborarea si aplicarea unor programe de creare,

dezvoltare si modernizare a centrelor urbane, in vederea ridicarii gradului de satisfacere a locuitorilor cu unele servicii si utilitati publice, specifice mediului respectiv;

d.      factori politici - cresterea competentelor autoritatilor administratiei publice locale,

stabilite prin prevederi legale, in furnizarea unor servicii comunitatilor locale, vor influenta marimea cheltuielilor din bugetele locale. De asemenea, modul de exercitare a puterii si structura organelor administratiei publice locale, prin reteaua de organizatii, regii, departamente si birouri exercita influenta asupra nivelului cheltuielilor din bugetele locale. Structura organelor administratiei publice locale din comuna Vanatori este, probabil, comuna si specifica comunitatilor rurale si se prezinta astfel ( vezi Figura nr. 3):

Figura nr. 3 : Organizarea administratiei publice locale in comuna Vanatori

e.      factori sociali, care se refera la asigurarea si finantarea unor programe de asistenta

sociala, ajutoare si indemnizatii pentru persoanele in varsta si cu nevoi speciale, precum si finantarea unor institutii care asigura astfel de servicii. Saracia si slaba dezvoltare economica influenteaza enorm nivelul acestor cheltuieli in bugetul comunei Vanatori .

Tabelul nr. 5 : Proiectia cheltuielilor din bugetul comunei Vanatori in perioada 2004 - 2006

Structura cheltuielilor estimate
	mii lei		mii lei		mii lei
Autoritati publice
Cheltuieli social - culturale din care : invatamant sanatate cultura si religie asistenta sociala
Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape
Actiuni economice (transporturi si comunicatii)
Alte actiuni
Transferuri
Plati de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice
Rambursari imprumuturi
Rezerve
Cheltuieli cu destinatie speciala
Total cheltuieli

Din datele reflectate in cele doua tabele se estimeaza o crestere a cheltuielilor efectuate din bugetul local al comunei Vanatori de aproximativ trei ori in perioada 2001 - 2006, ca expresie atat a satisfacerii cerintelor populatiei, dar si a unor factori specifici tranzitiei la economia de piata. Si din punctul de vedere al structurii cheltuielilor ce se finanteaza din acelasi buget se evidentiaza unele schimbari notabile. Astfel, cheltuielile pentru autoritati publice scad usor pana la 18,40% din total in anul 2002, apoi isi mentin acelasi nivel constant, intr-un procent de 17,55%. În cadrul cheltuielilor social-culturale, cheltuielile pentru invatamant inregistreaza o scadere incepand cu anul 2002, de la aproximativ 67% la 48,33% si se mentin in acelasi procent si in urmatorii ani; la fel se modifica si ponderea cheltuielilor ce se finanteaza din bugetul local pentru cultura, religie, tineret si sport, de la 2,36% la 1,11%. În schimb, o crestere " exploziva " se observa la cheltuielile pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii. Daca in anul 2001 fondurile destinate acestora erau de 264 163 000 lei, adica 4,71% din total, ele inregistreaza in anul 2002 suma de 1 824 437 000 lei, adica 21,30% din total, indicand o crestere de peste 15%. Se estimeaza ca in anul 2006 resursele financiare destinate acestor cheltuieli vor atinge aproximativ 5 185 000 000 lei. Aceasta crestere se explica prin nivelul foarte slab de dezvoltare economica a comunei Vanatori, lipsa locurilor de munca, saracia din ce in ce mai accentuata, insuficienta veniturilor in familii. Cea mai mare parte a acestor cheltuieli este alocata ajutoarelor sociale.

Cheltuielile pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape, pentru transporturi si comunicatii si alte actiuni isi mentin un nivel si o pondere constanta, fiind modificate usor in sens ascendent datorita unor factori inflationisti. Platile pentru dobanzi, datorie publica, rambursari imprumuturi, rezerve sau cheltuieli cu destinatie speciala lipsesc din bugetul local al comunei pentru ca nu s-a apelat la aceste operatiuni financiare.

4. Ordonatorii de credite bugetare - atributii si responsabilitati

Executia cheltuielilor bugetare cade in competenta ordonatorilor de credite, ierarhizati in

functie de nivelul organizatoric si functional, dupa caz.

Conform articolului 17(2-4) din O.U.G. nr. 45 din anul 2003 privind finantele publice locale, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale, respectiv, municipii, orase si comune.

Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica (scoli, gradinite, spitale, biblioteci, muzee, s.a.) din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si a Consiliului General al municipiului Bucuresti, sunt, dupa caz, ordonatori de credite secundari sau tertiari.

Articolul 18 al ordonantei mentionate precizeaza domeniul de actiune al ordonatorilor de credite, ierarhizat. Astfel, ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate prin bugetele locale, pe unitatile ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora, cuprinse in bugetele respective; tot ei aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite; de asemenea, ordonatorii secundari de credite aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si dispozitiilor legale.

Figura nr. 3: Repartizarea creditelor bugetare in functie de competenta ordonatorilor de credite

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor sau serviciilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale. În temeiul articolului 17(3) al aceleiasi ordonante, ordonatorii de credite pot delega dreptul de a folosi creditele bugetare.

Ordonatorii principali, secundari si tertiari de credite au urmatoarele atributii si responsabilitati:[2]

I. elaborarea si fundamentarea proiectului de buget propriu

Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta o data cu proiectul anual al bugetului local, o prognoza a acestuia pe urmatorii trei ani, precum si programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie. De asemenea, acestia vor initia actiuni de implementare a finantarii bugetare, pe baza de programe care vor fi intocmite de catre institutiile si serviciile publice de interes local, in scopul finantarii unor actiuni, obiective si proiecte; programele, analizate de catre ordonatorii principali de credite bugetare, vor fi propuse spre aprobare ca anexe ale bugetului local.

Proiectele echilibrate ale bugetelor unitatilor administrativ - teritoriale, sunt prezentate de catre ordonatorii principali de credite la Directiile Judetene ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat in termenele stabilite.

II. realizarea veniturilor si urmarirea modului de incasare a acestora

III. necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare in

limita si cu destinatia aprobate prin bugetul propriu

IV. organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului;

V. integritatea bunurilor aflate in administrarea unitatii pe care o conduc

VI. organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de investitii publice;

VII. organizarea controlului financiar preventiv si asigurarea controlului financiar de

gestiune acestea se desfasoara in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv ;

Controlul financiar preventiv se organizeaza si exercita in urmatoarele forme:

control financiar preventiv propriu;

control financiar preventiv delegat, prin controlorii delegati ai Ministerului

Finantelor Publice.

VIII.               organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor

contabile si a conturilor de executie bugetara. Trimestrial, ordonatorii principali de credite bugetare intocmesc dari de seama contabile asupra executiei bugetare, care se depun la Directiile Judetene

ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat; intocmesc si prezinta spre aprobare consiliului local, judetean si Consiliului General al municipiului Bucuresti, dupa caz, pana la 31 mai a anului urmator, conturile anuale de executie a bugetelor locale, pe urmatoarea structura:

a.      la venituri

o        prevederile bugetare aprobate initial;

o        prevederile bugetare definitive;

o        incasarile realizate.

b.     la cheltuieli

o      credite aprobate initial;

o      credite bugetare definitive;

o      plati efectuate.   

În realizarea acestor atributii ordonatorii de credite isi organizeaza contabilitatea in una din variantele prevazute de articolul 11 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, completata prin O.G. nr. 61/2001 si anume:

contabilitate organizata in cadrul institutiei ca un compartiment distinct (directie, serviciu, birou, departament, etc.) potrivit statului de functiuni; persoana care conduce un astfel de compartiment de contabilitate trebuie sa posede studii economice superioare;

contabilitate care poate fi organizata pe baza de contract cu persoane juridice autorizate sau cu persoane fizice care au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat.

Transferurile catre bugetele locale de la bugetul de stat se efectueaza in limitele prevazute de catre Ministerul Finantelor Publice prin Directiile Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, la cererea ordonatorilor principali, in functie de necesitatile executiei bugetare.

Finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite de catre ordonatorii principali ai acestora, in limitele aprobate prin bugetele locale, conform destinatiei stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale. Efectuarea cheltuielilor comporta existenta documentelor justificative, care confirma angajamentele contractuale sau din conventii, precum si primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea lucrarilor, plata salariilor si a altor obligatii bugetare. Pentru anumite categorii de cheltuieli, ordonatorii de credite pot efectua plati in avans de pana la 30% din valoarea totala.

Angajarea si efectuarea cheltuielilor din credite bugetare prevazute in buget si deschise, se aproba de catre ordonatorul de credite, efectuandu-se numai cu viza prealabila de control financiar preventiv intern, prin care se atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate, precum si destintia acestora. În situatia refuzului de viza de control financiar preventiv intern, mentionata anterior, ordonatorul de credite poate dispune pe propria

raspundere angajarea si efectuarea cheltuielilor respective.

Institutiile publice au obligatia de a organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor in cadrul compartimentului contabil. Conducatorii institutiilor publice au obligatia sa stabileasca proiectele de operatiuni supuse controlului financiar preventiv, documentele justificative si circuitul acestora, din punct de vedere al:

o                                         legalitatii, adica operatiunea trebuie sa respecte toate prevederile legale care ii sunt aplicabile, in vigoare la data efectuarii sale;

-regularitatii, adica operatiunea trebuie sa respecte sub toate aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de operatiuni din care face parte;

- incadrarii in limitele angajamentelor bugetare stabilite prin lege.

Fac obiectul controlului financiar preventiv proiecte de operatiuni care vizeaza in principal:[4]

angajamente legale si bugetare;

deschiderea si repartizarea de credite bugetare;

modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni ale clasificatiei

bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite;

efectuarea de plati din fondurile publice ;

efectuarea de incasari in numerar;

vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul

propriu al unitatii administrative teritoriale;

alte tipuri de operatiuni stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

Raspunderea pentru legalitatea si eficienta operatiunilor cuprinse in documentele prezentate este de competenta persoanelor ce au efectuat controlul financiar preventiv.

Concluzii    si propuneri

Continutul prezentei lucrari, Fundamentarea si efectuarea cheltuielilor din bugetele publice locale, prezinta si analizeaza modul in care se fundamenteaza si se executa cheltuielile din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv comunelor, oraselor municipiilor si judetelor. Dincolo de aspectele teoretice ale problemei in cauza, am incercat sa surprind si partea practica a fundamentarii si efectuarii cheltuielilor bugetare locale, pe exemplul bugetului comunei Vanatori din judetul Iasi. Lucrarea este structurata in patru capitole, plus anexele aferente, dupa cum urmeaza: Capitolul I, intitulat Bugetul local si rolul sau in asigurarea autonomiei si dezvoltarii unitatii administrativ-teritoriale, este grefat pe aspectul teoretic al conceptului de buget local (definirea conceptului din mai multe puncte de vedere si principiile care stau la baza elaborarii lui), structurii si functiilor sale. Tot aici am incercat sa argumentez rolul si importanta acestuia in asigurarea si consolidarea autonomiei unitatilor administrativ-teritoriale, prin prezentarea atributiilor si competentelor autoritatilor locale in domeniul financiar, pentru ca in final sa exemplific acest rol in dezvoltarea unei entitati administrative locale, respectiv a comunei mentionate mai sus. Capitolul al-II-lea, Cheltuielile din bugetele locale, ilustreaza sfera cheltuielilor bugetare locale, factorii care influenteaza dinamica si evolutia acestor cheltuieli in bugetul comunei Vanatori in perioada 2001-2006. Apoi am incercat sa clasific cheltuielile bugetare locale dupa gruparile utilizate in literatura si practica financiara si statistica a Romaniei: economica, functionala, administrativa si pe surse de finantare. Urmatorul capitol, Fundamentarea cheltuielilor din bugetele locale in etapa elaborarii proiectului de buget, surprinde atat aspectele teoretice cat si pe cele practice, concrete. Astfel, in prima parte am incercat sa identific, pe structura clasificatiei bugetare, principalii indicatori pe baza carora se fundamenteaza cheltuielile in bugetele locale, criteriile si obiectivele avute in vedere la determinarea acestora in scopul rationalizarii si eficientizarii lor; acolo unde capitolele de cheltuieli se regasesc in buget, am exemplificat acesti indicatori fizici. În partea a doua a capitolului am dimensionat cheltuielile ce se regasesc in proiectul de buget pe anul 2002 al comunei Vanatori (la data realizarii lucrarii, intocmirea si aprobarea contului anual de executie bugetara pentru anul 2003 nefiind finalizata). În ultimul capitol, Finantarea cheltuielilor din bugetele locale, am evidentiat o serie de principii respectate in momentul finantarii cheltuielilor publice bugetare locale, principii ce se desprind din O.U.G. nr. 45/2003 privind finantele publice locale. Datorita faptului ca executia partii de cheltuieli a bugetelor locale cade in competenta ordonatorilor de credite, al doilea subcapitol incearca identificarea si ierarhizarea acestora, obligatiile, atributiile si responsabilitatile lor in ceea ce priveste latura financiara a administratiei locale. În scopul identificarii unor solutii de minimizare a costurilor, a investitiilor si cheltuielilor curente au fost reglementate achizitiile publice; am incercat astfel sa explic ce sunt acestea, felul lor si ce rol au in efectuarea legala si eficienta a cheltuielilor. În finalul capitolului am analizat executia capitolelor de cheltuieli din bugetul local al comunei Vanatori pe baza H.C.L. nr.10 din 14 mai 2003 care aproba conturile de executie, hotarare anexata lucrarii. Anexa lucrarii cuprinde listele veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale, diferentiate pe cele doua verigi, atat din punct de vedere functional cat si economic, Raportul compartimentului de specialitate din cadrul primariei Vanatori privind executia bugetara pe anul 2002, precum si H.C.L. nr. 10 care aproba conturile de executie bugetara. Facand parte din bugetul public consolidat, bugetele locale au un rol complex de stabilire, coordonare si autorizare a cheltuielilor anuale pe plan local. Adesea, acestea devin proiecte operationale, fiind utilizate la planificarea si dirijarea activitatii financiare a entitatilor administrative teritoriale si in anul urmator. Sarcina administratiilor locale ar trebui sa constea in elaborarea unui buget de functionare echilibrat, in care sa nu fie subestimate cheltuielile si nici supraestimate veniturile, avand in vedere existenta autonomiei teritoriale. Dar, in situatia dezvoltarii economice a tarii noastre si implicit a colectivitatilor locale, bugetele publice locale sunt intocmite intr-un mediu financiar restrictiv, necesitatile depasind intotdeauna posibilitatile reale, generand insuficiente financiare si, de aici, numeroase fenomene sociale negative. Ori, aceasta problema - cresterea mai rapida a necesarului de resurse financiare decat posibilitatea de procurare a lor - a devenit o problema de maxim interes si deosebit de greu de solutionat. Restrictionarea cheltuielilor bugetare locale inseamna stoparea posibilitatilor de dezvoltare economica, sociala si culturala a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor. Fundamentarea cheltuielilor din bugetul local ar putea fi realizata mai eficient si cu un grad mai ridicat de fidelitate prin impartirea "virtuala" a acestuia in cheltuieli de functionare, respectiv sarcinile minime ce revin in competenta autoritatilor publice locale si fara de care institutiile si serviciile publice de interes local nu pot functiona (cheltuieli de personal si cheltuieli materiale si servicii) si cheltuieli pentru dezvoltare locala, in care sa se cuprinda toate cheltuielile atrase pe baza de proiecte de finantare sau co-finantare in vederea realizarii obiectivelor de investitii propuse. În privinta propunerilor de sporire a veniturilor bugetului local, acestea se refera strict la initierea unor masuri si actiuni care sa conduca la dezvoltarea economica a comunei Vanatori, precum si la economisirea unor resurse financiare in cadrul unor anumite capitole si alocarea lor spre alte destinatii. Astfel, in locatiile fostului C.A.P. ar putea fi infiintata o microferma de crestere a animalelor; hrana acestora poate fi procurata din rezervele de fond funciar ale comunei iar munca de ingrijire poate fi efectuata de catre beneficiarii de venit lunar minim garantat, in limita celor 72 de ore lunare, a caror activitate este " limitata " in prezent la curatarea rigolelor. Resursele alocate intretinerii si constructiei drumurilor comunale, ar putea fi reduse prin exploatarea cu mijloace proprii a pietrisului necesar din albia raului Siret, rau limitrof comunei. În acest fel materialul necesar nu ar mai fi adus de la distante mari, necesitand semnificative cheltuieli de transport. De asemenea, acest material de pavare a drumurilor neasfaltate ar putea fi comercializat tot in acest scop, generand resurse financiare la bugetul comunei. Pentru ca bogatia cadrului natural permite, cu o investitie minima ar putea fi amenajata o baza de agrement piscicol pe fostele amplasamente ale iazurilor C.A.P.-ului, a carei exploatare ar genera venituri la bugetul local si cateva locuri de munca. Idei numeroase pot fi gasite si puse in practica in vederea cresterii nivelului economic si implicit de trai al comunei, insa autoritatile locale se limiteaza, din pacate, doar la asigurarea unui " nivel de plutire", iar acest fapt poate fi si explicat. Dezvoltarea unor investitii pe termen lung nu ar avea un impact social imediat asupra populatiei din comunitatea locala. Or, conducatorii administratiilor publice au interes ca efectele acestora sa se observe imediat, intr-un timp cat mai scurt, pe perioada mandatului sau, astfel incat la viitoarele alegeri electorale sa demonstreze prin aceste realizari calitatile sale de gospodar. Analiza executiei partii de cheltuieli a bugetului local al comunei Vanatori pentru anul 2002, a scos in evidenta o situatie alarmanta atat pentru prezent cat si pentru viitor, datorita alocarii resurselor financiare numai pentru acoperirea cheltuielilor de functionare a institutiilor si serviciilor publice subordonate, in detrimentul celor de dezvoltare economica. Aceeasi analiza a evidentiat faptul ca creditele bugetare aprobate pentru unele capitole ale bugetului local nu au fost utilizate in totalitate, ele anulandu-se la incheierea exercitiului bugetar. Pentru evitarea unor astfel de situatii si in alte exercitii financiare se impune analizarea periodica (lunara) a stadiului executarii cheltuielilor de catre ordonatorul principal de credite sau conducatorul compartimentului financiar-contabil; utizarea unor software-uri de contabilitate sau de calcul tabelar ar usura si totodata eficientiza foarte mult aceasta munca; la fel, o mai buna si mai stransa colaborare a conducatorilor institutiilor publice de interes local ar evita situatii de genul celor enumerate mai sus.