Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ADMINISTRATIEI NATIONALE A PENITENCIARELOR DIN ROMANIA SI A UNITATILOR DIN SUBORDINEA ACESTEIA. PRIMIREA PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE IN LOCURILE DE DETENTIE DIN SUBORDINEA ADMINISTRATIEI NATIONALE A PENITENCIARELOR

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ADMINISTRATIEI NATIONALE A PENITENCIARELOR DIN ROMANIA SI A UNITATILOR DIN SUBORDINEA ACESTEIA. PRIMIREA PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE IN LOCURILE DE DETENTIE DIN SUBORDINEA ADMINISTRATIEI NATIONALE A PENITENCIARELOR





Sectiunea I

Rolul si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor

Locurile de detinere ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt organe ale administratiei de stat in subordinea Ministerului Justitiei – trecute din subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative prin Legea nr. 21/1990 – destinate sa asigure executarea pedepselor privative de libertate prin izolarea persoanelor condamnate de societate si detinerea lor in locuri special amenajate.

Potrivit art. 1 alin. 1 din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1849/2004 „Administratia Nationala a Penitenciarelor, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Justitiei, cu sediul in municipiul Bucuresti, se organizeaza prin preluarea atributiilor, patrimoniului, personalului si a bugetului aprobat Directiei Generale a Penitenciarelor”.

Tot in art. 1 din hotararea sus-mentionata, in alin. 2 se prevede ca: „Finantarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se asigura din venituri proprii si din subventii aprobate de la bugetul de stat, potrivit legii”. Totodata, in art. 1 alin. 3 din hotarare se arata ca „Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate fac parte din institutiile publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului si constituie sistemul administratiei nationale a penitenciarelor”.

Potrivit legii, activitatea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se desfasoara in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, cu recomandarile Consiliului Europei cu privire la tratamentul persoanelor private de libertate, cu dispozitiile Legii nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor, a Legii nr. 51/ 1991 privind siguranta nationala a Romaniei , a Codului penal al Romaniei aprobat prin Legea nr. 301/2004, a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal si ale hotararilor Guvernului in aplicarea acestor legi.

Potrivit legii de organizare, Administratia Nationala a Penitenciarelor aplica, in domeniile care o privesc, strategia Guvernului Romaniei in executarea pedepselor si masurilor privative de libertate pronuntate de instantele judecatoresti si contribuie la apararea ordinii publice si a sigurantei nationale prin asigurarea pazei, escortarii, supravegherii, aplicarea regimului de detentie si organizarea activitatii de asistenta sociala si educatie destinate reinsertiei sociale a persoanelor private de libertate.

In scopul alinierii la prevederile legislatiei europene si a recomandarilor internationale in domeniu, hotararea de organizare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, de altfel primul act normativ din legislatia contemporana a Romaniei care reglementeaza organizarea si functionarea locurilor de detinere din tara noastra, prevede ca „activitatea profesionala a personalului din sistemul administratiei penitenciare se desfasoara in interesul comunitatii si al persoanelor care executa pedepse privative de libertate” (art. 1 ,alin. 3).

Totodata, in indeplinirea atributiunilor care ii revin, Administratia Nationala a Penitenciarelor coopereaza pe baza de protocol, cu institutiile publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala, cu alte institutii ale statului, precum si cu organizatii si asociatii neguvernamentale.

Pentru a sublinia importanta pe care legiuitorul roman o acorda bunei organizari si functionari a administratiei nationale a penitenciarelor legea prevede ca „activitatea Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatile din subordine este coordonata direct de catre ministrul justitiei” spre deosebire de prevederile anterioare cand sistemul penitenciar era coordonat fie de un subsecretar de stat, fie de un secretar de stat din Ministerul Justitiei.

In realizarea obiectivelor din domeniul sau de activitate, Administratia Nationala a Penitenciarelor exercita, in principal, urmatoarele atributii:

organizeaza si coordoneaza activitatea referitoare la modul de executare a pedepselor privative de libertate, a masurilor arestarii preventive si a masurilor educative de internare a minorilor in centre de reeducare, pronuntate de instantele de judecata;

coordoneaza, indruma si controleaza asigurarea pazei, escortarii si supravegherii condamnatilor, arestatilor preventivi si minorilor din unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, astfel incat sa asigure prevenirea evenimentelor negative;

elaboreaza strategia de aplicare a regimului penitenciar, urmareste transpunerea ei in practica, tine evidenta nominala si statistica a persoanelor private de libertate si urmareste folosirea lor la activitati productive, potrivit legii;

controleaza si ia masuri pentru executarea pazei si escortarii persoanelor private de libertate la instantele de judecata, transferul lor la organele de urmarire penala sau la alte locuri de detinere;

organizeaza, controleaza, indruma si sprijina activitatile privind asigurarea dreptului la asistenta medicala a persoanelor private de libertate si a personalului din sistemul administratiei penitenciare;

evalueaza nevoile de asistenta sociala, educatie si terapeutice ale persoanelor private de libertate si stabileste strategia si modalitatile de realizare a activitatilor de reintegrare sociala a acestora;

organizeaza si indruma activitatea de pregatire scolara si calificare a persoanelor private de libertate si coordoneaza planificarea etapelor si a programelor educationale;

planifica, organizeaza si coordoneaza activitatile destinate executarii pedepselor, inzestrarii, dotarii si asigurarii cu bunuri si mijloace materiale in functie de obiectivele sistemului penitenciar, prioritatile si resursele materiale si financiare avute la dispozitie si urmareste derularea contractelor de achizitii, conform legii;

elaboreaza programe anuale si de perspectiva pentru investitii si reparatii capitale ale spatiilor de detinere, precum si realizarea locuintelor de serviciu si de interventie pentru personal;

coordoneaza nemijlocit aplicarea si respectarea legilor, instructiunilor si ordinelor ministrului justitiei si deciziilor directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, referitoare la problematica resurselor umane, aplica legislatia specifica numirii si eliberarii din functie a personalului, a recompensarii si sanctionarii acestuia;

elaboreaza, organizeaza si coordoneaza programele de formare, pregatire si perfectionare profesionala a personalului din sistemul penitenciar, prin centrele de pregatire proprii, precum si activitatea de perfectionare continua a pregatirii de specialitate desfasurata in unitati;

organizeaza, indruma si coordoneaza activitatile de mentinere a capacitatii de interventie si actiune a unitatilor, de intocmire a documentelor de mobilizare pentru trecerea unitatilor de la starea organizatorica de pace la starea organizatorica de razboi;

organizeaza si fundamenteaza proiectul de venituri si cheltuieli al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatilor subordonate pe care il propune spre avizare ministrului justitiei, asigura executarea bugetului in conditiile legii, indruma si controleaza respectarea dispozitiilor legale pe linie financiar-contabila;

asigura administrarea patrimoniului potrivit dispozitiilor legale, organizeaza si asigura alocarea, miscarea, evidenta si controlul mijloacelor si echipamentelor din dotare;

indruma, controleaza si ia masuri pentru respectarea prevederilor legale referitoare la intocmirea, manipularea, pastrarea si transportul documentelor clasificate;

elaboreaza studii, efectueaza analize si intocmeste proiecte de acte normative privind organizarea si activitatea Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatile subordonate si le prezinta ministrului justitiei pentru a decide;

organizeaza activitatea de relatii publice, indruma si coordoneaza activitatile de primire, evidenta si solutionare a petitiilor;

asigura sistemul informatic integrat, prelucrarea datelor, realizarea, implementarea si exploatarea aplicatiilor informatice pentru Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate;

reprezinta in fata instantelor si a organelor de justitie interesele Administratiei Nationale a Penitenciarelor si coordoneaza aceasta activitate la nivelul unitatilor subordonate.

Potrivit art. 10, alin. 6 din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1849/2004 „atributiile si responsabilitatile unitatilor se stabilesc prin regulamentul propriu de organizare si functionare, aprobat prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor”, regulament care este in curs de elaborare.

Din prezentarea principalelor atributii ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor rezulta ca aceasta structura specializata a administratiei de stat are obligatii complexe in aplicarea prevederilor Codului penal unde se arta ca „Pedeapsa este o masura de constrangere aplicata in scopul reeducarii condamnatului si al prevenirii savarsirii de noi infractiuni” ( art. 57 alin. 1).

Totodata, locurile de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor indeplinesc, ca si celelalte organe ale administratiei de stat, prin acte juridice individuale si fapte materiale, o activitate administrativa in scopul realizarii atributiunilor pe care le au.

Locurile de detinere actioneaza numai in limita competentei lor special determinata, fiind organe specializate ale administratiei de stat cu competenta speciala exclusiva.

Locurile de detinere sunt organe ale statului intrucat, in vederea realizarii atributiunilor pe care le au, infaptuiesc politica penala a statului in domeniul executarii pedepsei inchisorii.

Locurile de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in comparatie cu celelalte organe ale administratiei de stat, nu sunt organizate pe principiul teritorialitatii. Criteriile care stau la baza infiintarii si functionarii penitenciarelor sunt de alta natura, si anume: starea infractionala, deservirea unor instante de judecata, posibilitati de folosire la munca a condamnatilor etc.

Sectiunea II

Organizarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor

Prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1849/2004 privind organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor s-a stabilit structura organizatorica a sistemului administratiei penitenciare.

Potrivit actului normativ, Administratia Nationala a Penitenciarelor are urmatoare structura:

Administratia Nationala a Penitenciarelor este condusa de catre un director general care raspunde de intreaga activitate a sistemului administratiei penitenciare si o reprezinta in raporturile cu Ministerul Justitiei, cu alte organe de specialitate ale administratiei centrale si locale, cu alte autoritati, cu institutii publice centrale si locale , precum si cu persoane fizice si juridice din strainatate, in limita competentelor stabilite de ministrul justitiei. Directorul general are calitatea de ordonator secundar de credite. Acesta, in scopul aplicarii in mod omogen in unitatile subordonate a prevederilor privind obiectivele Administratiei Nationale a Penitenciarelor, emite decizii si instructiuni si raspunde in fata ministrului justitiei de intreaga activitate desfasurata de administratia penitenciara.

In activitatea de conducere a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si a unitatilor subordonate, directorul general este ajutat de 3 directori generali adjuncti, care angajeaza si reprezinta administratia penitenciara pe baza mandatului expres dat prin decizie a directorului general.

Directorul general si directorii generali adjuncti sunt numiti prin ordin al ministrului justitiei, cu exceptia magistratilor, a caror detasare se dispune de catre Consiliul Superior al Magistraturii. De precizat ca, incepand din martie 1997, Directia Generala a Penitenciarelor, actuala Administratie Nationala a Penitenciarelor, a fost condusa numai de magistrati, judecatori sau procurori.

In structura organizatorica a aparatului central al Administratiei Nationale a Penitenciarelor functioneaza directii, servicii independente, servicii, sectii, birouri, compartimente sau colective temporare, infiintate prin ordin al ministrului justitiei.

In prezent, Administratia Nationala a Penitenciarelor are urmatoarea structura:

Conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

Directia Resurse Umane;

Directia Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar;

Directia Reintegrare Sociala;

Directia Logistica;

Directia Financiara;

Serviciul Independent Medical;

Serviciul Independent Control Penitenciar;

Serviciul Independent Relatii Publice si Secretariat;

Serviciul Independent Informatica si Tehnica de Calcul;

Serviciul Juridic;

Serviciul Expertiza Psihologica si Evaluare Profesionala.

In cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor functioneaza Consiliul de conducere, ca organ consultativ in stabilirea masurilor de imbunatatire a activitatii, avand ca membri titulari: directorul general, directorii generali adjuncti, directorii si sefii serviciilor independente.

In indeplinirea atributiilor sale, Administratia Nationala a Penitenciarelor are in subordine penitenciare, penitenciare - spital, centre de reeducare, Scoala de Formare si Perfectionare a Pregatirii Agentilor din Administratia Penitenciarelor, Centrul de Formare si Specializare a Ofiterilor din Administratia Penitenciarelor, Baza de Aprovizionare, Gospodarire si Reparatii si Subunitatea de Paza si Escortare a Detinutilor Transferati.

Locurile de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se infiinteaza prin hotarare de guvern, au personalitate juridica iar directorii acestora sunt ordonatori tertiari de credite. Unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt structurate pe sectoare de activitate, servicii, sectii de detinere interioare si exterioare, sectii medicale, birouri, compartimente si centre de pregatire si recuperare, in functie de specificul fiecareia.

Unitatile din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt conduse de un director ajutat de directori adjuncti. Numarul directorilor adjuncti se stabileste de ministrul justitiei la propunerea directorului general, in functie de capacitatea de cazare a unitatii, de volumul si complexitatea misiunilor, de efectivele si gradul de pericol social al persoanelor private de libertate, de tipul regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, al activitatilor de asistenta sociala, de instruire sociala si formare profesionala.

Directorii unitatilor subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt numiti prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea directorului general, cu exceptia magistratilor , a caror detasare se dispune de catre Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justitiei. Directorii adjuncti si personalul cu functii de conducere sunt numiti de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor , la propunerea directorilor generali adjuncti care coordoneaza domeniul de activitate , iar personalul de executie – functionari publici cu statut special si personal incadrat cu contract de munca – de catre directorii unitatilor.

Potrivit art. 60, alin. 2 din Codul penal al Romaniei, pedepsele privative de libertate se executa in unul din urmatoarele regimuri:

regimul de maxima siguranta;

regimul inchis;

regimul semideschis;

regimul deschis.

In scopul pregatirii sistemului administratiei penitenciare pentru aplicarea prevederilor noului Cod penal , anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului Romaniei nr.1849/2004 privind organizarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor nominalizeaza locurile de detinere in functie de regim, astfel:

- 25 penitenciare cu regim de maxima siguranta:

- Aiud, Arad, Bacau, Baia Mare, Bircea Mare, Botosani, Braila, Bucuresti, Bucuresti-Rahova, Codlea, Colibasi, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Focsani, Galati, Gherla, Giurgiu, Iasi, Margineni, Oradea, Poarta Alba, Slobozia, Tirgu Jiu, Timisoara, Tulcea;

- 7 penitenciare cu regim inchis:

Bistrita, Miercurea Ciuc, Ploiesti, Satu Mare, Tirgsor, Tirgu Mures ,Vaslui;

- 2 penitenciare pentru minori si tineri:

- Craiova, Tichilesti;

- 1 penitenciar cu regim semideschis:

- Pelendava.

Pe langa locurile de detinere sus-mentionate, Administratia Nationala a Penitenciarelor mai are in subordine:

- 6 penitenciare spital:

- Bucuresti, Bucuresti - Rahova, Dej, Targu Ocna, Colibasi, Poarta - Alba.

- 3 centre de reeducare:

- Buzias, Gaesti, Targu Ocna.

Pentru formarea specializata si perfectionarea profesionala a functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt prevazute doua unitati de invatamant: Centrul de Formare si Specializare a Ofiterilor din Administratia Nationala a Penitenciarelor si Scoala de Formare si Perfectionare a Pregatirii Agentilor din Administratia Nationala a Penitenciarelor Tirgu Ocna.

Pentru sustinerea logisticii necesare Administratiei Nationale a Penitenciarelor, prin hotararea guvernului isi continua activitatea Baza de Aprovizionare, Gospodarire si Reparatii, iar pentru organizarea si desfasurarea activitatilor destinate transferului persoanelor aflate in custodia unitatilor de penitenciare se mentine Subunitatea Paza si Escortare Detinuti Transferati.

Prin aceasta structura organizatorica, sistemul penitenciar din Romania isi indeplineste atributiunile stabilite prin regulamentul de organizare si functionare al Ministerului Justitiei aflat inca in vigoare pana la adoptarea regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatilor subordonate.

Conform regulamentului, Directia Generala a Penitenciarelor, actuala Administratie Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate desfasoara urmatoarele activitati:

Ø        organizeaza si asigura executarea pedepsei inchisorii, a masurilor arestarii preventive si a internarii minorilor in centre de reeducare;

Ø        asigura legalitatea detinerii persoanelor private de libertate;

Ø        organizeaza si desfasoara activitatea de aplicare a regimului de detinere diferentiat si individualizat;

Ø        asigura profilarea locurilor de detinere si separatiune a detinutilor;



Ø        urmareste si asigura indeplinirea obligatiilor de catre detinuti si minori, acordarea drepturilor prevazute de lege pentru acestia, aplicarea masurilor disciplinare fata de cei care incalca regulile de comportare in penitenciar si recompensarea detinutilor si minorilor care se evidentiaza in mod deosebit in munca si disciplina;

Ø        organizeaza si asigura activitatea de prevenire a evenimentelor negative in randul detinutilor si minorilor;

Ø        organizeaza si asigura paza si apararea locurilor de detinere si a locurilor unde se desfasoara activitati cu detinutii;

Ø        organizeaza si asigura paza si supravegherea detinutilor;

Ø        asigura prezentarea detinutilor si a minorilor la instantele de judecata, transferul acestora la organele de urmarire penala sau la alte locuri de detinere pentru rezolvarea situatiei juridice;

Ø        organizeaza si desfasoara actiunile de influentare educativa a detinutilor si minorilor prin munca si alte mijloace prevazute de lege;

Ø        asigura desfasurarea legala a activitatilor pregatitoare pentru liberarea conditionata a unor detinuti, urmand sa beneficieze de aceasta institutie numai persoanele care intrunesc pe deplin cerintele legii si prezinta garantia integrarii lor in societate;

Ø        in colaborare cu organele parchetului si justitiei, analizeaza periodic modul de aplicare a prevederilor legale;

Ø        organizeaza, indruma si coordoneaza activitatea atelierelor de productie ce functioneaza pe langa penitenciare si centre de reeducare;

Ø        organizeaza, indruma si asigura desfasurarea activitatii centrelor de reeducare in care se realizeaza, in cadrul unui regim specific de internare, disciplina si supraveghere, continuarea invatamantului gimnazial obligatoriu, calificarea intr-o meserie si desfasurarea unor activitati productive, cultural-educative si moral-religioase;

Ø        realizeaza managementul resurselor umane atat in planul pregatirii de specialitate cat si prin acordarea drepturilor de personal;

Ø        organizeaza activitati de intarire a capacitatii de interventie a unitatilor in situatia producerii unor calamitati naturale, incendii, catastrofe. In cazul producerii unor astfel de evenimente ia masuri pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora;

Ø        ia masuri de respectare a secretului de stat si a secretului de serviciu;

Ø        planifica si asigura activitatea de dotare si autodotare cu materiale si mijloace tehnice si financiare a unitatilor subordonate;

Ø        planifica si urmareste realizarea bugetului de venituri si cheltuieli;

Ø        impreuna cu organele de politie, parchete, justitie si cu institutele de cercetari efectueaza studii privind combaterea fenomenului infractional;

Ø        organizeaza activitatea de studii, presa, relatii cu publicul in scopul solutionarii problemelor teoretice si practice ale sistemului penitenciar si al unei informari corecte a opiniei publice;

Ø        organizeaza si asigura desfasurarea activitatilor pe linia intocmirii documentelor de mobilizare a aparatului propriu si a unitatilor din subordine;

Ø        executa alte atributiuni date in competenta prin acte normative, hotarari ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Colegiului Ministerului Justitiei, regulamente, instructiuni si ordine ale ministrului justitiei.

Sectiunea III

Organizarea locurilor de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor

Locurile de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor din Romania sunt organizate in trei sectoare distincte, astfel:

Sectorul administrativ si de conducere:

este destinat activitatii administrative si de conducere;

este situat in afara sectorului de detentie si separat de acesta prin gard de zid sau de sarma;

accesul detinutilor in acest sector este interzis, cu exceptia acelora care presteaza anumite munci gospodaresti dar sub supravegherea personalului de paza.

Componentele sectorului:

biroul directorului asezamantului de detinere si celelalte birouri necesare functionarii penitenciarului;

corpul de garda cu magazia de armament si munitie de serviciu;

depozitul (magazia) pentru armament;

magazia de echipament pentru personal;

clubul personalului;

bucataria si sala de mese pentru personal;

alte dependinte.

La intrarea in sectorul administrativ, de regula, este amplasat punctul de control prin care are loc accesul tuturor persoanelor si mijloacelor de transport in si din unitate.

Sectorul de detinere:

este destinat activitatii de detinere si de aplicare a regimului penitenciar condamnatilor;

la intrarea in acest sector este amplasat un post de control permanent.

Compartimentele sectorului:

cladirile pentru cazarea detinutilor;

blocul alimentar si sala de mese pentru condamnati;

cabinetul medical si infirmeria;

sectorul vizite;

clubul detinutilor;

camerele de izolare;

curtile de plimbare;

baia, spalatoria, frizeria;

biblioteca;

sali de clasa;

capela pentru activitatea moral-religioasa;

camere pentru ascultarea detinutilor.

Camerele de detinere sunt grupate pe sectii interioare. Sectiile sunt separate prin sisteme de inchidere in scopul asigurarii separatiunii detinutilor si a conditiilor de paza si supraveghere.

Potrivit art. 45 din Legea nr. 294/2004 „Persoanele condamnate sunt cazate individual sau in comun. Camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor condamnate trebuie sa dispuna de iluminat natural si de instalatii necesare asigurarii iluminatului artificial corespunzator. Fiecarei persoane condamnate i se pune la dispozitie un pat”.

Sectorul de gospodarire:

este situat in afara celui de detinere si este separat prin gard de zid sau de sarma;

Compartimentele sectorului:

depozitele de alimente si echipament pentru detinuti;

ateliere de productie;

magazie de materiale si scule pentru productie interioara;

puncte P.S.I. si alte constructii necesare activitatii administrativ-gospodaresti.

Cele trei sectoare sunt incluse in dispozitivul de paza si aparare al asezamantului de detinere.

Accesul dintr-un sector in altul este strict reglementat. Detinutii au acces in sectorul administrativ si de gospodarire numai cu respectarea prevederilor regulamentelor interioare.

Potrivit Proiectului de regulament privind aplicarea Legii executarii pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, asezamintele de detentie se organizeaza si se amenajeaza astfel incat sa asigure persoanelor condamnate conditii necesare aplicarii regimurilor de executare a pedepselor privative, folosirii la activitati socio-educative, culturale, conditii de munca sau pentru alte activitati lucrative, conditii de cazare si hranire, precum si asigurarea asistentei medicale, a igienei individuale si colective.

Asezamintele cuprind, de regula:

- sectorul de detentie;

- sectorul administrativ;

- sectoare auxiliare;

- ferme agro-zootehnice;

- ateliere de productie.

Sectorul de detentie cuprinde:

- cladiri pentru cazarea detinutilor;

- bloc alimentar;

- sali de mese;

- bai;

- spalatorie;

- frizerie;

- ateliere de intretinere si reparatii;

- cabinete medicale si infirmerie;

- compartimentul de vizite.

Din aceasta prezentare, se poate observa ca intr-o viitoare reglementare se impune definirea mai exacta a sectoarelor dintr-un asezamant de detentie, avandu-se in vedere crearea infrastructurii necesare indeplinirii scopului pedepsei privative de libertate.

Sectiunea IV

Cooperarea administratiei locurilor de detinere cu alte institutii guvernamentale sau neguvernamentale

Cooperarea consta in organizarea in timp si spatiu, intr-o conceptie unitara, a eforturilor si actiunilor tuturor fortelor destinate sa execute activitati de paza, escortare si supraveghere a detinutilor, precum si coordonarea ajutorului intre locurile de detinere si alte institutii guvernamentale sau neguvernamentale.

Conducatorul asezamantului de detinere are indatorirea sa organizeze si sa mentina neintrerupt cooperarea cu celelalte organe ale statului indeosebi cu organele Ministerului Internelor si Reformei Administrative, organele justitiei si parchetului, ale politiei comunitare din localitatea unde fiinteaza precum si cu agentii economici la care sunt folositi detinutii la munca.

Cooperarea asezamintelor de detentie cu organele si unitatile mentionate se refera la:

Misiuni si activitati pentru care se organizeaza cooperarea:

- intarirea pazei si apararii locului de detinere prin organizarea unor dispozitive exterioare specifice pentru instituirea ordinii publice;

- desfasurarea in comun a unor actiuni in interiorul locului de detinere in scopul restabilirii ordinii grav tulburate de catre detinuti;

- zadarnicirea incercarilor de favorizare a evadarii detinutilor de catre persoane din afara penitenciarelor;

- interventia pentru restabilirea ordinii publice in cazul manifestarilor turbulente provocate de grupuri numeroase de persoane in afara locurilor de detinere;

- urmarirea, descoperirea si capturarea detinutilor evadati;

- informarea reciproca in ceea ce priveste datele pe care fiecare parte le detine si sunt utile indeplinirii atributiunilor celeilalte parti;

- alte misiuni sau activitati care se vor stabili potrivit legii.

Principiile care stau la baza organizarii si realizarii cooperarii sunt:

o          schimbul de informatii sa nu afecteze activitatile proprii fiecarei parti si sa asigure respectarea regulilor de secretizare;

o          unitatea care are raspunderea, conform prevederilor legale, in indeplinirea misiunilor sau activitatilor pentru care se asigura cooperarea, va avea initiativa in pregatirea si realizarea acesteia;

o          interventia sau participarea cu forte ale celeilalte parti se realizeaza numai atunci cand posibilitatile proprii sunt pe cale sau exista eventualitatea sa fie depasite;

o          realizarea unui schimb permanent de date si materiale documentare referitoare la experienta proprie;

o          unitatea care solicita interventia va instiinta sau va transmite mesajul sau semnalul de actiune tuturor fortelor stabilite prin plan.

Atributiile ce revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor si Ministerului Administratiei si Internelor pentru realizarea cooperarii:

Administratia Nationala a Penitenciarelor

nominalizeaza locurile de detinere din responsabilitate la care este necesara interventia cu alte forte decat cele proprii si solicita Ministerului Internelor si Reformei Administrative participarea cu efective;

asigura pregatirea corespunzatoare a efectivelor proprii destinate sa participe, in cooperare cu forte ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, pentru mentinerea sau restabilirea ordinii;

mentine in stare operativa efectivele proprii destinate sa actioneze independent sau in cooperare cu forte din Ministerul Internelor si Reformei Administrative pentru urmarirea, descoperirea si prinderea evadatilor;



asigura masuri proprii pentru prevenirea, neutralizarea si limitarea actiunilor violente si a celor de natura a tulbura buna desfasurare a activitatii din unitate;

stabileste modul de actiune a fortelor si mijloacelor proprii si, in cooperare cu unitatile specializate ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative (pompieri militari) participa la stingerea incendiilor in obiectivele din competenta;

transmite la cerere ori din proprie initiativa Inspectoratului General al Politiei sau unitatilor din subordinea acestuia datele si informatiile rezultate din activitatea proprie care intereseaza munca de politie;

solicita Ministerului Internelor si Reformei Administrative datele si informatiile obtinute in procesul muncii care pot contribui la indeplinirea misiunilor de catre unitatile din subordine;

asigura filmarea si fotografierea momentelor principale din activitatea detinutilor care au tulburat ordinea din locurile de detinere.

Ministerul Internelor si Reformei Administrative:

Ø        in raport de solicitarile Administratiei Nationale a Penitenciarelor, stabileste si pregateste fortele si mijloacele proprii destinate sa intervina in situatii deosebite pentru asigurarea ordinii publice in zona locurilor de detinere;

Ø        adopta propriile masuri pentru prevenirea, limitarea si neutralizarea actiunilor violente si a celor de natura a tulbura ordinea publica si buna functionare a unitatilor de penitenciare;

Ø        constituie rezerve de subunitati proprii care sa poata actiona la nevoie pentru prevenirea si combaterea evenimentelor deosebite in unitatile sistemului penitenciar;

Ø        organizeaza si conduce, prin organele specializate, interventiile pompierilor pentru stingerea incendiilor la unitatile din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si locurile din apropierea acestora unde a fost tulburata ordinea publica si s-au produs incendii;

Ø        prin mijloace specifice, asigura culegerea datelor si informatiilor referitoare la situatia operativ-politieneasca si informarea in timp util a Administratiei Nationale a Penitenciarelor in domeniile care o privesc;

Ø        pe timpul misiunilor stabilite, prin echipe specializate, asigura filmarea ori fotografierea principalelor momente din activitatea elementelor turbulente cat si a unor activitati ale fortelor care actioneaza pe care, la cerere, le pune la dispozitia Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

In scopul prevenirii actiunilor violente, conducatorii locurilor de detinere vor desfasura activitati specifice de influentare a detinutilor turbulenti precizandu-le ca, in caz contrar, se va trece la folosirea mijloacelor legale, inclusiv a armamentului din dotare.

Pentru impiedicarea si neutralizarea actelor de razvratire ale detinutilor, actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura grav ordinea publica in apropierea locului de detinere, actiuni ce nu pot fi inlaturate sau anihilate prin dialog, se pot folosi gradual, in functie de dotare, bastoane de cauciuc, bastoane cu energie electrica, dispozitive de substante iritant-lacrimogene, jeturi de apa, arme cu glont de cauciuc si alte mijloace de imobilizare si protectie.

Folosirea armamentului si a munitiei de razboi se face in stricta conformitate cu prevederile Legii nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiei.

Conducerea actiunilor pentru rezolvarea situatiilor din penitenciare, inclusiv din perimetrele amenajate pentru activitatile cu detinutii, revine conducatorului asezamantului de detinere.

In cazul indeplinirii in comun a unor misiuni in apropierea locurilor de detinere, precum si in actiunile pentru descoperirea si prinderea detinutilor evadati, conducerea revine sefilor organelor de politie.

In situatia producerii unor incendii in locurile de detinere, cooperarea actiunilor de salvare a persoanelor si bunurilor, precum si a altor operatiuni pentru localizarea si lichidarea focarelor de ardere revine comandantilor unitatilor sau subunitatilor de pompieri.

Colaborarea cu organele locale de politie

- informarea operativa asupra locurilor unde sunt folositi detinutii la munca;

- furnizarea datelor necesare in cazul producerii unei evadari pentru a se lua masuri operative in vederea depistarii si prinderii evadatilor;

- informarea reciproca asupra situatiei operative din locurile de detinere si din locul de dispunere a penitenciarului;

- sprijin din partea organelor de politie pentru escortarea detinutilor la instantele de judecata si organele de urmarire penala.

Colaborarea cu S.R.I. si celelalte servicii de informatii

- semnalarea reciproca a faptelor si fenomenelor ce constituie amenintari la siguranta nationala;

- schimb de informatii privind fenomenul crimei organizate, trafic de droguri, organizatii de tip mafiot, trafic de arme, munitii, exploziv, material radioactiv si produse strategice etc.

Colaborarea cu Directia Generala de Protectie si Anticoruptie

In subordinea Ministerului Justitiei functioneaza o directie generala de protectie si anticoruptie care colaboreaza cu Administratia Nationala a Penitenciarelor in scopul prevenirii evenimentelor negative, culegerii de informatii din mediul infractional privind organizarea unor actiuni ostile sigurantei nationale, informatii care sunt transmise operativ, pe baza de protocol de colaborare, Serviciului Roman de Informatii sau altor organe abilitate in stat.

Directia Generala de Protectie si Anticoruptie are ca sarcina principala controlul situatiei operative din locurile de detinere si actioneaza pentru cunoasterea si contracararea amenintarilor la siguranta nationala.

In randul detinutilor actioneaza pentru prevenirea unor evenimente cu consecinte grave, cum ar fi: revolte, evadari in grup, atacuri asupra cadrelor, omucideri, precum si cunoasterea actiunilor de incalcare a regulamentului privind executarea pedepselor de catre acestia, a faptelor si imprejurarilor ce pot constitui premise pentru producerea unor evenimente de natura celor mentionate.

Directia Generala de Protectie si Anticoruptie intreprinde masuri specifice de aparare a informatiilor clasificate si prevenirea scurgerii de informatii nedestinate publicitatii din penitenciare si executa indrumarea si controlul asupra aplicarii dispozitiilor legale privind apararea secretului de stat.

Periodic, Directia Generala de Protectie si Anticoruptie, prin note, sinteze, buletine si rapoarte tematice prezinta conducerii ministerului justitiei si administratiei nationale , situatia operativa existenta in sistemul penitenciar, cauze care pot favoriza evenimente deosebite si masurile luate de factorii de comanda pentru producerea acestora.

Directia Generala de Protectie si Anticoruptie ia masuri specifice de verificare, cercetare sau documentare a unor semnalari sau evenimente deosebite petrecute in randul personalului, detinutilor sau minorilor.

Ofiterii Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie au obligatia de a informa pe directori locurilor de detinere sau inlocuitorii legali ai acestora, cu privire la faptele, fenomenele sau imprejurarile ce pot constitui premise la evenimente deosebite, incalcari ale legilor, regulamentelor, instructiunilor, ordinelor stabilite de catre personal, detinuti sau minorii internati in centrele de reeducare..

Directorii au obligatia de a comunica ofiterilor din Directia Generala de Protectie si Anticoruptie principalele activitati ale penitenciarului, cum ar fi: infiintarea de noi puncte de lucru, planurile economice ale unitatilor, actiuni de amploare ale acestora in care sunt angajate efective de detinuti, transporturi de detinuti, vizite ale unor delegatii sau alte actiuni asemanatoare.

Colaborarea cu organele justitiei si parchetului

prezentarea detinutilor la instantele de judecata, la termenele stabilite de completele de judecata;

verificarea legalitatii detinerii, de catre persoanele abilitate din cadrul parchetului sau al judecatoriei de competenta teritoriala;

- analize comune si schimb de informatii cu privire la situatia detinutilor aflati in refuz de hrana, a modului de aplicare a dispozitiilor referitoare la liberarea conditionata si altor aspecte privind aplicarea regimului executarii pedepsei cu inchisoarea;

solicitarea sprijinului pentru popularizarea legilor in randul efectivelor de detinuti.

Colaborarea cu Institutul Medico-Legal „Mina Minovici” si centrele sale judetene

Legea impune ca o cerinta imperativa efectuarea de expertize psihiatrice in cazul celor care au savarsit infractiuni de omor deosebit de grav, cand exista indoieli asupra starii psihice a invinuitului ori inculpatului sau, daca s-au stabilit cauzele mortii, prin intermediul unei constatari medico-legale anterioare.

Pentru respectarea acestei cerinte, unitatile de penitenciare au obligatia de a prezenta in fata comisiei de expertiza psihiatrica detinutii in cauza.

O alta situatie este aceea in care penitenciarele supun atentiei specialistilor de la I.M.L. cazurile de intrerupere a executarii pedepsei cu inchisoarea pentru detinutii cu afectiuni medicale deosebite.

Procedura derularii acestei colaborari este urmatoarea:

- medicul din reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor propune instantei de judecata, pe baza observatiilor proprii si a examenelor clinice si paraclinice efectuate detinutului, prezentarea acestuia in fata unei comisii de expertiza a sanatatii din cadrul I.M.L. din care face parte si un medic angajat in sistemul penitenciar;

- instanta de judecata poate dispune , sau nu ,efectuarea expertizei medico-legale;

- in cazul in care se dispune efectuarea expertizei medico-legale comisia de expertizare poate propune instantei de judecata intreruperea executarii pedepsei cu inchisoarea pe motive medicale, sau propune tratarea afectiunilor de care sufera detinutul, in reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

- instanta de judecata poate dispune intreruperea executarii pedepsei cu inchisoarea pe o perioada in care afectiunea de care sufera detinutul sa poata fi tratata. Exista si posibilitatea ca instanta de judecata sa nu fie de acord cu intreruperea executarii pedepsei de catre detinut, situatie in care afectiunile detinutului vor fi tratate in reteaua sanitara proprie a sistemului penitenciar.

Colaborarea cu agentii economici care folosesc detinuti la munca

- asigurarea conditiilor materiale necesare executarii pazei si supravegherii detinutilor la punctele de lucru;

- asigurarea frontului de lucru, sculele, uneltele si materialele necesare procesului de productie;

- organizarea in comun a unor activitati de calificare in diferite meserii.

Problemele de detaliu privind cooperarea intre penitenciare si alte institutii ale statului se stabilesc prin planuri de cooperare ce se intocmesc din timp si se actualizeaza permanent.

Cu agentii economici, detaliile privind cooperarea se stabilesc in contractul de folosire a detinutilor la activitati productive.

Sectiunea V

Primirea persoanelor private de libertate in locurile de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor

1. Asigurarea legalitatii detinerii – atribut principal al functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare

Potrivit Legii nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor, personalul incadrat in sistemul administratiei penitenciare are urmatoarele obligatii:

- sa cunoasca si sa respecte principiile generale prevazute de Constitutie si de celelalte legi, precum si sa apere valorile democratiei;

- sa respecte si sa protejeze viata, sanatatea si demnitatea persoanelor private de libertate, a drepturilor si libertatilor acestora;

- sa impiedice orice actiune care presupune discriminare pe criterii de etnie, rasa, limba, nationalitate, sex, religie si opinie;

- sa execute, cu profesionalism si in termenul stabilit, dispozitiile date de conducatorii ierarhici;

- sa fie disciplinat, respectuos si corect fata de sefi, colegi sau subalterni;

- sa informeze conducatorii ierarhici si celelalte autoritati abilitate cu privire la infractiunile de care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, indeosebi cu privire la faptele de coruptie;

- sa manifeste preocupare si interes pentru perfectionarea nivelului de instruire profesionala;

- sa pastreze secretul de stat si de serviciu, in conditiile legii, precum si confidentialitatea informatiilor sau documentelor care au acest caracter, in conditiile legii;

- sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor ce ii revin;

- sa se conformeze dispozitiilor date de conducatorii ierarhici carora le este subordonat direct;

- sa respecte intocmai programul de munca;

- sa se prezinte la programul de munca stabilit, precum si in afara acestuia in situatii temeinic justificate;

- sa informeze seful ierarhic despre existenta unui conflict de interese privind exercitarea atributiilor de serviciu, in conditiile legii.

Pentru respectarea acestor obligatii functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare trebuie sa dea dovada de profesionalism, sa cunoasca si sa aplice in totalitate prevederile legislatiei executional – penale.

Asigurarea executarii pedepsei inchisorii ori a masurii arestarii preventive, precum si aplicarea tratamentului penitenciar stabilit prin lege, constituie atributia locurilor de detinere.

Derivand din acest context, problema primirii condamnatilor sau arestatilor preventiv in locurile de detinere prezinta o importanta fundamentala, de continut, in activitatea penitenciarelor, ea necesitand a fi corelata cu o riguroasa apreciere a legalitatii actelor pe baza carora sunt incarcerati detinutii.

Legea fundamentala, Constitutia Romaniei, forma revizuita din 2003, proclama la articolul 23 libertatea individuala si stabileste in alin. 1 ca „libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile” iar „perchezitia, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege” ( art. 23. alin. 2).

Aceste prevederi ridica in fata functionarilor publici care isi desfasoara activitatea in locurile de detinere sarcina cunoasterii temeinice a reglementarilor legale cu privire la arestarea persoanelor, la conditiile si cerintele de fond si forma pe care trebuie sa le indeplineasca actele de detinere, a modului in care trebuie realizata primirea si repartizarea detinutilor in locurile de detinere.

Pentru primirea unui detinut, administratia penitenciarului trebuie sa constate existenta si autenticitatea actelor si formelor stabilite de lege cu privire la arestarea si depunerea lor in locurile de executare a pedepsei privative de libertate ori a masurii arestarii preventive, sa stabileasca identitatea celor depusi si, in cele din urma, sa procedeze la primirea si incarcerarea acestora.

Pedeapsa inchisorii se executa in temeiul mandatului de executare a pedepsei, emis in baza unei hotarari judecatoresti definitive de condamnare, iar masura arestarii preventive se executa pe baza mandatului de arestare preventiva emis de catre instanta de judecata.

Potrivit art. 41 alin.1 din Legea nr. 294/ 2004 „Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate se face pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa ce li s-a stabilit identitatea”.

Persoanele condamnate sunt primite cu dosarele individuale intocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate.

Primirea persoanelor condamnate se face in spatii special amenajate, femeile fiind separate de barbati, iar minorii fiind separati de majori.

Imediat dupa primire, persoanei condamnate i se permite sa comunice familiei, avocatului sau altei persoane locul unde este detinuta si schimbarea acestuia. Comunicarea se face in scris sau telefonic, in mod gratuit, aceasta fiind si una dinte recomandarile prevazute in Regulile europene pentru penitenciare.

2. Documentele pe baza carora se primesc detinutii in penitenciar

Mandatul de executare a pedepsei inchisorii (detentiunii pe viata)

Potrivit art. 420 Cod procedura penala, punerea in executare a pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata este declarata prin emiterea mandatului de executare de catre instanta.

Mandatul de executare este intocmit in 3 exemplare si cuprinde:

- denumirea instantei care a emis mandatul;

- data emiterii;

- datele privitoare la persoana condamnatului (nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenia, studii, situatie militara, fostul loc de munca, ocupatia, adresa);

- numarul si data hotararii care se executa si denumirea instantei care a pronuntat-o;

- pedeapsa pronuntata si textul de lege aplicat;

- timpul retinerii si arestarii preventive care s-a dedus din durata pedepsei;

- mentiunea privind starea de recidiva a celui condamnat;

- ordinul de arestare si de detinere;

- semnatura presedintelui instantei care a emis mandatul si stampila.

Mandatul de executare a pedepsei cu inchisoarea sau a detentiunii pe viata este individual, nefiind posibila arestarea si, deci, nici primirea in locul de detinere a mai multor detinuti cu acelasi mandat de executare.

Daca prin hotararea instantei s-a dispus executarea pedepsei intr-o inchisoare militara, se va face mentiune despre aceasta in mandatul de executare. In vederea executarii mandatului, instanta va trimite doua exemplare, dupa caz, organului de politie, comandantului locului de detinere, daca cel condamnat este arestat, sau comandantului unitatii militare in care efectueaza serviciul militar cel condamnat.

In raport de situatie, fiecare din organele care primesc mandatul vor trece la executarea acestuia. Astfel, organul de politie trece de indata la arestarea condamnatului impotriva caruia a fost emis mandatul. Acestuia, organul de politie ii inmaneaza un exemplar al mandatului de executare, dupa care condamnatul va fi dus la cel mai apropiat loc de detinere unde va fi predat impreuna cu celalalt exemplar al mandatului. In situatia in care condamnatul nu este gasit, organul de politie va intocmi un proces-verbal prin care se va constata aceasta, dupa care persoana in cauza va fi data in urmarire. Despre aceasta situatie va fi informata si instanta de executare careia organul de politie ii va trimite un exemplar al procesului-verbal, impreuna cu un exemplar al mandatului de executare.

In cazul in care condamnatul este militar in termen, comandantul unitatii militare, primind mandatele de executare, va inmana un exemplar condamnatului, dupa care va dispune trimiterea acestuia, impreuna cu celalalt exemplar, la locul de executare a pedepsei.

Cand condamnatul se afla deja in stare de arest, administratia locului de detinere va inmana acestuia un exemplar al mandatului de executare. De asemenea, se va intocmi un proces-verbal in care va consemna data de la care condamnatul a inceput executarea pedepsei. O copie de pe acest proces-verbal va fi trimisa instantei de executare.

Daca persoana fata de care se efectueaza executarea mandatului ridica obiectii in ce priveste identitatea, va fi condusa in fata procurorului locului unde a fost gasit, care poate, daca este nevoie, sa ceara relatii instantei de executare.



Documentele intocmite de administratia penitenciarului

Potrivit art. 89-90 din Legea nr. 294 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, administratia penitenciarului completeaza pentru fiecare persoana condamnata care executa o pedeapsa privativa de libertate un dosar individual care cuprinde:

- datele si actul de identitate ale persoanei condamnate;

- fotografii din fata si din profil;

- copie dupa hotararea judecatoreasca de condamnare la pedeapsa privativa de libertate;

- mandatul de executare a pedepsei;

- anul, luna, ziua si ora la care a inceput executarea pedepsei;

- cazierul judiciar;

- fisa dactiloscopica;

- documentele intocmite in urma examenelor medicale;

- documentele din care rezulta indeplinirea obligatiilor prevazute la art. 54 alin. 1 din lege care prevede ca „Dispozitiile Codului penal referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, ale prezentei legi si ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si ale Hotararii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si dispozitiile ordinelor emise in temeiul prezentei legi si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului sunt aduse la cunostinta persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sau sunt puse la dispozitie acestora, in limba romana sau in limba pe care o inteleg, imediat dupa primirea in penitenciar” sau alin. 3 din acelasi articol „In cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate care au deficiente de comunicare, aducerea la cunostinta a dispozitiilor legale la care se face referire in alin. 1 se realizeaza prin folosirea unor modalitati care sa permita intelegerea acestora”. Potrivit alin. 4 din acelasi articol aducerea la indeplinire a dispozitiilor alin. 1 si 3 se consemneaza intr-un proces-verbal.

- documentele referitoare la masurile luate de catre administratia penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanei condamnate la pedeapsa privativa de libertate;

- documentele referitoare la participarea persoanei condamnate la activitatile socio-educative, la instruirea scolara si formarea profesionala a acesteia;

- documentele referitoare la acordarea recompenselor si la sanctiunile disciplinare aplicate in timpul executarii pedepsei privative de libertate;

- alte documente intocmite in timpul executarii pedepsei privative de libertate care privesc regimul de executare a acesteia.

Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate si aparatorul acesteia au acces, in prezenta persoanei anume desemnate de conducatorul penitenciarului, la dosarul individual.

Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor in care acesta este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate, al judecatorului delegat cu executarea pedepselor si al directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Datele cu caracter personal ale condamnatilor la pedepse privative de libertate sunt confidentiale, potrivit legii.

Pe langa dosarul individual, administratia penitenciarului mai intocmeste si completeaza si urmatoarele documente:

Ø    registrul de evidenta a primirii persoanelor condamnate, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana condamnata a fost primita in penitenciar;

Ø    registrul de evidenta a recompenselor acordate persoanelor condamnate;

Ø    registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare aplicate persoanelor condamnate;

Ø    registrul de evidenta a liberarii conditionate a persoanelor condamnate;

Ø    registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor condamnate.

Depunerea detinutilor in penitenciar se face pe baza de adresa. Adresa cu care se depun detinutii in penitenciar este individuala.

In vederea cunoasterii operative de catre organele judiciare a tuturor situatiilor in care intervin schimbari ale locurilor de detinere in care se afla persoanele arestate preventiv si citarii acestora, se iau urmatoarele masuri:

1. Ori de cate ori persoanele arestate preventiv sunt transferate la alte locuri de detinere subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau in aresturile politiei, se va comunica in scris organelor de urmarire penala sau instantelor de judecata care instrumenteaza cauzele penale.

2. In situatia in care unii detinuti sau minori sunt citati de catre organele judiciare, conform art. 175 Cod procedura penala, prin nota telefonica sau telegrafica se va da curs acestei solicitari si se vor lua masuri de prezentare a acestora la termenele stabilite.

3. In toate situatiile cand se primesc detinuti minori care au fost citati pentru date anterioare sosirii lor, se va incunostinta instanta de judecata despre prezenta acestora in unitate. In adresa inaintata organelor judiciare (instante de judecata, parchete) se va indica data intrarii in unitate, termenul la care a fost citat anterior, dosarul de judecata, precum si solicitarea de a fi citat pentru urmatorul termen.

3. Situatiile in care sunt primiti detinuti in penitenciar

In raport de motivul primirii detinutilor in locurile de detinere putem distinge urmatoarele situatii:

1) nou depusii in penitenciar – in care se incadreaza cei care nu au fost luati in evidenta vreunui penitenciar, precum si cei care, dupa executarea sanctiunii cu inchisoarea contraventionala, urmeaza a fi detinuti in continuare pe baza unui mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei inchisorii;

2) detinutii readusi din cercetari;

3) detinutii primiti prin transfer;

4) detinutii reprimiti din intreruperea sau suspendarea executarii pedepsei;

5) detinutii prinsi din evadare;

6) detinutii lasati in tranzit.

Situatiile expuse legate de primirea detinutilor in penitenciar trebuie analizate, in primul rand, din punctul de vedere al responsabilitatii care-i revine administratiei in legatura cu respectarea legalitatii detinerii. Astfel, daca cele expuse mai sus se refera, in principiu, la o desfasurare „ideala” a activitatilor (arestare – depunere in penitenciar) situatiile de la punctele 2-6 comporta unele particularitati, dupa cum urmeaza:

- la dosarele detinutilor readusi din cercetari trebuie sa se ataseze adresa de ridicare de catre organul de cercetare penala si o noua adresa de depunere;

- pentru detinutii primiti prin transfer, dosarul de detinere trebuie sa cuprinda toate actele cerute pentru nou depusii in penitenciar, iar din foaia de transfer sa rezulte si alte date referitoare la situatia juridica, in special data expirarii pedepsei si motivul transferarii;

- pentru detinutii reprimiti din intreruperea sau suspendarea pedepsei este necesara o recalculare a duratei executarii si comunicarea instantei de executare a datei la care a reinceput executarea pedepsei (art. 457 Cod procedura penala);

- pentru detinutii prinsi din evadare este necesara o recalculare a duratei executarii pedepsei, comunicarea instantei de executare a datei la care a reinceput executarea si sesizarea organelor de cercetare penala cu privire la infractiunea comisa. Timpul cat a fost evadat nu se socoteste ca executat din durata pedepsei;

- detinutilor lasati in tranzit li se vor verifica, in mod obligatoriu, documentele din dosarul de detinere si in special, termenul de expirare a pedepsei.

4. Principalele operatiuni si activitati desfasurate cu ocazia primirii si repartizarii detinutilor in penitenciar

Primirea detinutilor in penitenciar se face de catre directorul (comandantul) penitenciarului sau de ofiterul de serviciu, precum si de seful biroului evidenta detinuti si comporta urmatoarele operatiuni si activitati:

- verificarea autenticitatii actelor;

- stabilirea identitatii detinutilor si eliberarea dovezii de primire;

- luarea in evidenta a detinutului si comunicarea instantei de executare;

- incarcerarea detinutilor.

Verificarea actelor si stabilirea identitatii detinutilor depusi in penitenciar

Verificarea autenticitatii mandatului de executare a pedepsei inchisorii consta in examinarea acestuia, stabilindu-se daca cuprind toate datele cerute de lege a caror nerespectare trebuie sa fie semnalata de administratia penitenciarului organelor competente pentru a se lua masuri de indreptare. De mare insemnatate sunt semnatura si stampila organului emitent, conditii a caror lipsa duce la nevalabilitatea documentelor respective si implicit la refuzul primirii detinutilor in penitenciar.

De asemenea, se verifica concordanta intre data inceperii executarii pedepsei mentionata in mandat si data arestarii specificata in adresa de depunere a detinutului in penitenciar, eliberata de organul de politie.

Stabilirea identitatii se face prin interogarea detinutului cu privire la datele mentionate in actele din dosarul de penitenciar si compararea fizionomiei acestuia cu fotografiile executate si cele din actul de identitate (buletin de identitate sau pasaport) care se pastreaza de administratia locului de detinere.

Tehnica acestei operatiuni consta in punerea de intrebari detinutului despre: nume si prenume, porecla, data nasterii, numele parintilor, domiciliul, ocupatia, antecedentele penale, fostul loc de munca, fapta comisa, data arestarii etc. Dupa fiecare intrebare se asteapta raspunsul detinutului, verificandu-se exactitatea lui cu ajutorul datelor inscrise in mandatul de arestare si dosarul de penitenciar, in acest fel inlaturandu-se erorile cu privire la identitatea fiecarui detinut.

Verificarea temeinica a identitatii declarata de catre detinuti cu cea inscrisa in actele de detinere are menirea de a crea certitudinea ca intre acestea exista o perfecta concordanta, masura constituind un prim si important moment in asigurarea legalitatii detinerii.

Pentru detinutii in ale caror acte de detinere nu se constata nereguli si nici nu exista indoieli in ceea ce priveste identitatea lor, ofiterul de serviciu completeaza o dovada de primire (formular tip) pentru fiecare organ depunator, mentionand nominal detinutii primiti in penitenciar. Dovada datata, semnata de director (seful de tura) si stampilata, se inmaneaza organului depunator constituind actul justificativ de predare a detinutilor si dosarelor lor catre penitenciar.

Luarea in evidenta a detinutilor si comunicarile catre instanta de executare

Asigurarea legalitatii detinerii este nemijlocit legata de tinerea unei evidente stricte si precise a detinutilor si a mandatelor de executare.

Primirea detinutilor in penitenciar determina executarea unor lucrari specifice de evidenta care, in principal, constau in:

- inregistrarea mandatelor in registrul de intrari al penitenciarului (existent la secretariat) si cu acelasi numar expedierea catre organul care a emis mandatul a procesului verbal de primire si punere in executare a mandatului;

- numerotarea si opisarea filelor existente in dosar;

- inmatricularea in registrul opis, trecandu-se in coltul din stanga sus al dosarului numarul matricol, penitenciarul si data depunerii;

- completarea fisei de evidenta a zilelor muncite si a termenului de liberare conditionata (pentru arestatii preventiv se inscriu numai numele, prenumele si datele de identificare, urmand ca celelalte date sa fie completate la sosirea mandatului de executare);

- inscrierea in registrul de evidenta a termenelor, a datelor la care expira durata condamnarilor pronuntate de catre instantele de judecata;

- inscrierea in registrul de miscare zilnica;

- introducerea in baza de date a informatiilor despre detinut;

- intocmirea notei de serviciu (tabel) continand toate datele referitoare la detinutul nou intrat, care se preda la sectoare in vederea intocmirii fiselor: de camera, medicala, de acordarea drepturilor, de recompense si pedepse etc.

In conformitate cu prevederile art. 177 alin. 6 din Codul de procedura penala, detinutii se citeaza la locul de detinere, administratia acestuia avand obligatia sa indeplineasca procedura (aducerea la cunostinta a termenului si restituirea dovezii) si se iau masuri de transferare a acestora daca nu au afaceri judiciare pe plan local la penitenciarul care deserveste instanta de judecata respectiva. Rezulta ca pentru efectuarea transferului detinutilor nu sunt necesare dispozitii si mandate de transfer, simpla citatie fiind suficienta.

Masura netransferarii detinutilor se va lua numai in situatiile in care instantele de judecata mentioneaza, in mod expres, ca nu este necesara prezenta acestora. In practica muncii, unele instante de judecata utilizeaza in mod suplimentar formulare de tipul „dispozitie de transfer” sau „mandat de transfer”, documente care nu sunt in mod obligatoriu de intocmit, acestea nefiind prevazute de Codul de procedura penala. In consecinta, transferul detinutilor de la o unitate la alta se efectueaza si in situatiile in care citatiile nu sunt insotite de dispozitii ori mandate de transfer, afara de cazurile in care se precizeaza ca prezenta detinutilor nu este obligatorie.

Incarcerarea si repartizarea detinutilor in penitenciar

Dupa luarea in primire a detinutilor, loctiitorul sefului de tura procedeaza la incarcerarea si repartizarea acestora in camerele de detinere, operatiune care consta in efectuarea perchezitiei detinutilor, supunerea acestora la masurile sanitare si de igiena si aducerea la cunostinta a principalelor norme si reguli de ordine interioara din penitenciar.

Detinutii nou intrati in penitenciar sunt supusi perchezitiei corporale amanuntite, al carei obiect il constituie atat detinutul cat si bunurile personale pe care le are asupra sa. Perchezitia se executa de catre agentul supraveghetor de acelasi sex cu persoana perchezitionata si are ca scop prevenirea introducerii in interiorul penitenciarului a obiectelor interzise a se afla asupra detinutilor in camerele de detinere.

Inainte de efectuarea perchezitiei vor fi aduse la cunostinta detinutilor bunurile ce pot fi pastrate asupra lor, cele care sunt interzise in interiorul penitenciarului si consecintele ce decurg din nedeclararea si pastrarea lor in ascuns. Detinutului i se ofera posibilitatea de a opta daca bunurile vor fi pastrate de administratia penitenciarului sau sa fie predate unui membru al familiei ori altei persoane indicate de acesta.

Bunurile personale ale detinutilor se inregistreaza in „bonul de primire”, evidentiindu-se separat cele care raman asupra lor de cele care se ridica spre pastrare. Pentru acestea din urma se emit bonuri de primire pe gestiuni, adica separat pentru obiectele de imbracaminte si lucrurile marunte, separat pentru medicamente si pentru obiectele si actele de valoare. Valorile in numerar se ridica spre pastrare cu „borderouri de incasare” si se predau cu chitanta la casieria penitenciarului. Este necesar sa se acorde toata atentia intocmirii corecte a acestor documente, deoarece nerespectarea regulilor de inscriere a bunurilor si valorilor respective in documente pot duce la numeroase neajunsuri in ceea ce priveste gestionarea lor.

Documentele intocmite se semneaza de catre loctiitorul sefului de tura si agentul supraveghetor care efectueaza perchezitia si se contrasemneaza de detinut.

In afara acestor documente, loctiitorul sefului de tura mai intocmeste pentru fiecare detinut incarcerat: fisa de evidenta a pedepselor, recompenselor si a primirii de pachete (colete), vizite, corespondenta si fisa de camera, daca aceasta nu a fost intocmita de catre organele de politie.

Dupa efectuarea perchezitiei si intocmirea formelor de incarcerare, detinutii sunt supusi masurilor sanitare si de igiena constand din tunderea, imbaierea, echiparea, deparazitarea sau dezinfectia imbracamintei personale, cand este cazul, precum si prezentarea lor la cabinetul medical in vederea consultarii de catre medicul locului de detinere.

Dupa efectuarea vizitei medicale detinutii sunt repartizati la camerele de carantina, tinandu-se cont de principalele criterii de separatiune si indicatiile medicului, unde vor fi cazati timp de 21 de zile.

In primele cinci zile de carantina li se vor face toate examenele medicale si clinice, stabilindu-se starea de sanatate si capacitatea de munca si li se intocmeste fisa medicala.

Dupa aceasta perioada, condamnatii apti de munca pot fi folositi la diferite munci in functie de calificare si nevoile penitenciarului, iar arestatii preventiv pot fi folositi la munca numai in cazul in care consimt la aceasta si cu avizul organelor de urmarire penala pentru cei aflati in curs de cercetare.

Inainte de repartizarea si introducerea detinutilor in camerele de detinere (activitate la care va trebui sa se tina seama riguros de criteriile legale de separatiune), administratia penitenciarului (directorul, seful de tura sau loctiitorul sefului de tura) va aduce la cunostinta acestora principalele reguli de comportare in penitenciar, obligatiile si drepturile ce le au, recompensele ce li se pot acorda pe timpul executarii pedepsei, precum si masurile disciplinare ce li se pot aplica ca o consecinta a nerespectarii obligatiilor si regulilor de ordine interioara din penitenciar. Aceasta incunostintare este o prevedere legala si, ca atare, constituie o obligatie imperativa pentru administratia penitenciarului.

5. Aspecte psihologice referitoare la primirea detinutilor in penitenciar

Primirea detinutilor in locurile de detinere, in afara formalitatilor prevazute de lege, prezinta si o importanta deosebita cu privire la realizarea rolului si scopului urmarit prin pedeapsa privativa de libertate, sub raport metodologic si educativ.

Contactul direct si nemijlocit – de cele mai multe ori pentru prima data – al condamnatului ori arestatului preventiv cu penitenciarul produce un soc, o trauma sub aspect psihologic, care in cazul folosirii unor metode lipsite de tact din partea personalului penitenciarului, poate constitui un motiv al inhibarii si a crearii unei aversiuni puternice fata de toti, al intaririi sentimentului de neincredere in posibilitatile sale de redresare morala, trasaturi a caror existenta va dauna receptivitatii lui la actiunea de resocializare, va ingreuna activitatea ce se desfasoara in scopul reinsertiei sale sociale.

Pentru a inlatura aceste stari psihice negative prin care trece orice condamnat la depunerea in penitenciar, primul contact cu administratia trebuie sa lase o amprenta durabila, sa transmita constiintei condamnatului sentimentul ca aceasta institutie nu este un loc de tortura fizica ori morala, ci ea se gaseste intr-o institutie de resocializare, care, atat prin caracterul sever, de disciplina si ordine, cat si prin tratamentul umanitar, il lasa sa intrevada perspectiva indreptarii, a dovezilor pe care le poate da in acest sens.

Intreaga activitate ce se desfasoara cu ocazia primirii unui detinut este destinata a realiza inceputul unei actiuni de cunoastere a acestuia, de punere in tema cu conditiile concrete ale mediului in care isi va petrece timpul in perioada detentiei, de cunoastere a cerintelor, obligatiilor si drepturilor pe care le va avea, de intelegere, in ultima instanta, a gravitatii faptei sale. De acest inceput de drum depind, in buna masura, rezultatele pozitive ce se doresc a fi obtinute pe calea indreptarii fiecarui condamnat.

Pentru realizarea acestor deziderate trebuie fixat cadrul necesar in care sa se desfasoare aceasta activitate, plasata pe fondul operatiunilor de primire a detinutilor.

In primul rand, trebuie insistat pe necesitatea participarii directorului locului de detinere la toate operatiunile de primire, dar, mai ales, la discutiile individuale ce urmeaza a fi purtate cu detinutii nou intrati, cat si pentru comunicarea nemijlocita a regulilor de ordine interioara pe care trebuie sa le respecte fiecare detinut.

Directorul penitenciarului sau, in lipsa acestuia, directorul adjunct reprezinta autoritatea de stat in materia asigurarii executarii pedepselor privative de libertate. El isi indeplineste toate atributiile in baza si in executarea dispozitiilor legii si a celorlalte acte normative care reglementeaza detinerea. De aceea, personalitatea directorului sau a celui imputernicit de acesta trebuie sa constituie o garantie puternica pentru detinut ca in intreaga perioada a executarii pedepsei va fi supus numai regulilor si privatiunilor impuse de lege.

Increderea detinutului in personalul de penitenciare, in obiectivitatea si corectitudinea acestora, va fi stimulata in mod corespunzator de felul in care se va desfasura primul contact al detinutului cu mediul penitenciar.

Participarea directorului locului de detinere la operatiunile ce se executa cu ocazia primirii detinutilor, va da un caracter sobru, ordonat si temeinic indeplinirii atributiilor de catre seful de tura si loctiitorul sefului de tura, medicul penitenciarului si supraveghetorii care executa perchezitia, va imprima un spirit de disciplina si ordine intregii activitati.

Participarea educatorului si psihologului la aceasta activitate va aduce un folos categoric, atat in ceea ce priveste cunoasterea detinutului cu toate particularitatile sale socio-juridice, cat si pentru stabilirea unor coordonate incipiente in vederea integrarii acestuia in formele muncii cultural-educative. Spre exemplu, depistarea unui nestiutor de carte, a unuia care nu stapaneste nici o meserie, trebuie sa fie urmata de masuri pentru scolarizarea sau initierea intr-o meserie pentru care penitenciarul dispune de posibilitati.

Toate actiunile ce se desfasoara cu ocazia primirii detinutilor pot conduce la stabilirea categoriei de detinuti in care va fi incadrat noul primit, tinandu-se seama de criteriile legale de repartizare si separatiune a detinutilor, in scopul asigurarii principiului individualizarii regimului de executare a pedepsei si a masurilor si mijloacelor socio-educative.

Activitatea de primire a detinutilor in penitenciare nu constituie o simpla si formala indatorire a functionarilor publici ce isi desfasoara activitatea in locurile de detinere, ci ea trebuie considerata ca una dintre cele mai importante sarcini ce stau in fata intregului personal incepand cu directorul asezamantului de detinere pana la agentul supraveghetor.

Consideram ca fiind importanta in aceasta faza si atitudinea detinutului fata de pedeapsa, atitudine in raport de care vor fi orientate actiunile socio-educative de resocializare si reintegrare sociala.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1563
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site