Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Abaterea si raspunderea contraventionala

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




Abaterea si raspunderea contraventionala




Initial, ilicitul contraventional a fost de natura penala fiind consacrat in legislatia penala in cadrul impartirii tripartite a ilicitului penal in crime, delicte si contraventii. Aceasta impartire a fost statidra initial in dr. Francez. Hentfnonodu-se in C.P. francez de la 1810 si a servit ca model mai multor legislatii europene. C.p. roman din 1865 preia acest model si il pastreaza pana in anul 1954. Din dispozitiile codului p. De la 1865 in materia contraventiilor se pot retine urmatoarele trasaturi semnificative:

Contraventiile, in principiu erau fapte neintentionate.

Persoanele morale sau juridice nu puteau constitui subiecte carora sa li se aplice amenda pentru ca aceasta era o pedeapsa, li se aplicau nuami despagubirii civile.

In legislatia interbeleica s-a urmat aceeasi leme din Codul Penal din 1936 mentinandu-se acelasi regim privind contraventiile, cat si sanctiunile contraventionale nu mai puteau fi considerate infractiuni, fiind scoase din Codul Penal si trecute in categoria abaterilor administrative. Pe plan legislativ, acest lucru s-a realizat prin decretul 184/1954 care a abrogat din Codul Penal dispozitiile referitoare la contraventii. Un element de noutate de acest decret este posibilitatea sanctionarii faptelor organizate socialiste.

Legea 32/1968 care stabileste cadrul general al reglementarilor acestor fapte. Dupa decembrie 1989 s-au adoptat numeroase acte normative in materie care stabileau si sanctionau contraventii. Legea 32/1968 si alte reglementari in domeniu au fost abrogate prin ordonanata Guvernului numarul 2 din 2001 care contituie cadrul juridic general al contraventiilor.

Hotararile si trasaturile contraventiei

Raspunderea contraventionala este o forma a raspunderii juridice care este fundamentala pe existenta unui raport de drept administrativ.

Contraventia si raspunderea contraventionala sunt institutii de drept adminsitrativ care privesc activitatile persoanelor fizice cat si activitatea pe care o desfasoara autoritatea administratiei publice.

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 defineste contraventia ca fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, hotarare de Guvern, ori prin hotarare a consiliului local al comunei, al orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean, ori a consiliului general al municipiului Bucuresti. Pentru ca o fapta sa fie calificata contraventiei trebuie sa intruneasca comultativ urmatoarele conditii:

Sa existe o fapta

Fapta sa fie savarsita cu vinovatie;

Fapta sa fie prevazuta si sanctionata prin norma juridica;

Norma juridica sa constituie abatere sa fie adoptata de o autoritate publica competenta

Autoritatile publice abilitate sa stabileasca fapte contraventionale

Competenta emiterii actelor care stabilesc si sanctioneaza contraventiile revine Parlamentului, dar si Guvernul ca autoritate publica cu competenta materiala si teritoriala generala in a emite norme juridice.

Nu au dreptul de a emite reglementari in materie contraventionala ministerele si celelalte autoritati publice centrale, inclusiv serviciile lor deconcentrate din teritoriu.

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 stabileste si competenta autoritatii administratiei publice locale. Sunt avute in vedere consiliile judetene, consiliul general al municipiului Bucuresti si consiliile locale ale municipiilor, oraselor si ale comunelor si in anumite conditii cele ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Aceste autoritat stabilesc si sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activitate in care li s-au stabilit atributii prin lege in masura in care domeniile respective nu sunt reglementate prin legi, ordonante sau hotarari de Guvern.

Ordonanta nr.2/2001contine dispozitii speciale in materia contraventiilor pentru consiliile locale ale sectorului municipiului Bucuresti, limitand sfera acestora doar la activitatile edililor gospodaresti.

Ordonanata Guvernului nr. 2/2001 prevede ca hotararile consiliilor locale sau judetene, ori dupa caz ale sectoarelor municipiului Bucuresti adoptate cu nerespectarea competentelor ce le revin sunt nule de drept. Nulitatea se constata de instanta de contencios administrativ competenta la cererea oricarei persoane interesate.

O inovatie pe care o aduce ordonanata o constituie faptul ca reglementarile consiliilor locale si judetene de natura contraventionala necesita pentru aducerea lor la cunostiinta peblica avizul de lagalitate al prefectului, in lipsa caruia actul normativ nu isi va produce efectele.

Contraventiile stabilite de autoritatile centrale prin legi, ordonanate si hotarari de Guvern au sfera generala de specialitate pe intreg cuprinsul tarii. Actele normative emise pe plan local in materia contraventiilor se aplica numai in unitatile administrativ-teritoriala respectiva.

Actele normative prin care se stabilesc si sanctioneaza contraventii intra in vigoare la data publicarii, dar se pune in aplicare la 30 de zile de la publicare. In cazuri urgente se poate prevedea un termen mai scurt de punere in aplicare, dar nu mai mic de 10 zile.



Subiectii contraventiei

Din punct de vedere al faptei identificam un subiect activ reprezentat de autorul faptei ilicite si un subiect pasiv care poate fi o persoana fizica sau juridica asupra careia se rasfrange urmarea materiala ori starea de pericol creata prin savarsirea faptei.

Persoana fizica. Raspunderea contraventionala si are temeiul in savarsirea unei fapte contraventionale si este tipica pentru persoana fizica.

Conditiile pentru ca o persoana fizica sa fie subiectul contraventiei este necesar ca aceasta

sa aiba varsa de cel putin 14 ani;

responsabilitatea

libertatea persoanei fizice de hotarare si actiune astfe persoana fizica sa fi actionat din proprie initiativa, sa fi luat singura hotararea de a savarsi fapta respectiva fara a fi constransa in niciun fel de altcineva.

Uneori, pentru a fi subiect al contraventiei o prsoana trebuie sa aiba o anumita caliatte (ex: conducator auto, posesor de arma).

O contraventie poate fi comisa nu numai de o singura persoana ci si de mai multe persoane in participatie. In caz de coautorat, legea prevede ca sanctiunea se aplica fiecaruia separat. Legislatia actuala nu prevede sanctionarea persoanelor care au participat la savarsirea contraventiei in calitate de instigatori sau complici.

Minorii. O categorie speciala a subiectilor contraventiei o reprezinta minorii. In cazul acestora se prevede ca maximul amenzii prevazut de actul normativ se reduce la jumatate.

Militarii. Legea prevede ca sanctiunile disciplinare nu vor fi aplicate militarilor, ci procesul verbal de constatare a amenzii si va trimite condamnatului unitatii de unde face parte contravenintul pentru aplicarea unor sanctiuni disciplinare daca se constata ca aceasta este neintemeiata.

Persoana juridica. Anterior anului 1990 raspunderea contraventionala a persoanei juridice reprezenta o exceptie. Dupa 1990 contraventiile savarsite de persoanele juridice au devenit foarte frecvente si de aceea au fost reglementate prin acte normative cumentiunea ca unele contraventii privind anumite domenii de activitate nu pot fi savarsite decat de aceasta categorie de subiecti (persoane juridice).

Ca regula generala este reglementata responsabilitatea contraventionala a agentilor economici cum ar fi: regii autonome, societati comerciale.

Ordonanta de Guvern nr. 2/2001 care reprezinta reglementarile cadru in materie instituie in principiu, acelasi regim juridic si pentru persoana juridica pe planul raspunderii contraventionale. Astfel, se prevede ca sanctiunile contraventionale se aplica oricarui contravenint (persoana fizica/juridica).

Cauzele care inlatura raspunderea contraventionala este articolul 11 din ordonanta Guvernului nr. 2/2001 stabileste

Caracterul contraventional al faptei este inlaturat in cazul legitimei aparari in cazul legitimei aparri, starii de urgenta, constrangere fizica sau morala, iresponsabilitate, betie involuntara comlpleta, erorii de fapt, infirmitatii daca are legatura cu fapta savarsita si minoritatea. Aceste cauze care inlatura aracterul contraventional al faptei se constata numai de instanta de judecata.

Infirmitatea este o cauza necunoscuta in legislatia penala, ea nu exonereaza de raspundere. O persoana infirma care comite o infractiune. In materia contraventionala, infirmitatea poate constitui cauza de inlaturare a raspunderii contraventionale pentru o fapta ilicita savarsita in legatura cu responsabilitatea infirmitatii.

De exemplu: Opersoana care trece neregulamentar strada pentru ca este nevazator.

Eroarea de fapt reprezinta nercunoasterea in totalitate a unei imprejurari sau cunoasterea ei inexacta inaintea comiterii contraventiei.

In materie contraventionala sanctiunile sunt reglementate in principal prin legea-cadru si in subsidiar prinalte acte normative care prevad fapte ce constituie contraventii in diferite domenii de activitate. Sediul materiei cuprind sanctiunile contraventionala i-l reprezinta articolul 5 din Ordononta Guvernului nr. 2/2001, care stabileste 2 categorii de sanctiuni: sanctiuni principale si sanctiuni complementare.

Sanctiunile contraventionale principale sunt prevazute de articolul 5 aliniatul 2 astfel cum acestea au fost modificate prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 108/2003 privind desfiintarea inchisorii contraventionale. Sanctiunile contraventionale principale sunt:

Avertismentul;



Amenda contraventionala;

Prestarea unei activitati in folosul comunitatii.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 108/2003 a fost desfiintata sanctiunea principala a inchisorii contraventionale, deoarece prin legea de revizuire a Constitutitei (429/2003) s-a stabilit ca sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala. Ordonanta Guvernului Nr. 2/2001 prevede ca sanctionarea trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite si ca pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare.

a.      Avertismentul consta in atentionarea contravenientului, persoana fizica sau juridica asupra pericolului social al faptei savarsite, recomandandu-i-se ca pe viitor sa nu mai savarseasca asemenea fapte. Avertismentul este o sanctiune cu caracter moral. In ce priveste forma avertismentului aceasta poate fi verbala sau scrisa.

b.      Amenda contraventionala este sanctiunea contraventionala cea mai importanta pe care persoana vinovata de avarsirea unei contraventii este obligata sa o plateasca. Amenda contraventionala va avea anumite minime si maxime generale, si de asemenea limite minime si maxime speciale, ambele categorii avand caracter legal. In materie contraventionala nu este reglementata recidiva. Cu toate acestea exista cazuri in care se prevede majorarea amenzii sau chiar dublarea acesteia in cazul in care se constata o a doua incalcare a legii sau se dispune aplicarea unei masuri mai severe.

Ordonanta de Guvern nr. 2/2001 stabileste si destinatia sumelor provenite din aplicarea amenzilor contraventionale. Astfel, in cazul amenzilor aplicate pentru contraventiile stabilite prin legi, ordonantesi hotarari de Guvern acestea se fac venit la bugetul de stat in procent de 75%, diferenta revenind autoritatii din care face parte agentul constatator unde se retine ca venit extrabugetar si este folosit pentru dotarea cu mijloace specifice activitatii din domeniu. Sumele provenite din amenzi aplicate pentru contraventii stabilite prin hotarari ale consiliilor locale si judetene se fac venit la bugetele locale respective.

c.       Prestarea unei activitati in folosul comunitatii. Sediul materiei si regimul juridic sunt cuprinse in Ordonanta Guvernului numarul 55/2002, astfel cum aceasta a fost modificata prin Ordonanata de Urgenta a Guvernului numarul 108/2003.

Aceasta sanctiune poate fi stabilita numai prin lege sau acte cu putere de lege (ordonantele) numai alternativ cu sanctiunea amenzii avand o limita maxima de 300 de ore. In ce priveste aplicarea acestei sanctiuni ea este de competeneta exclusiva a instantei de judecata nu si a agentului constatator a contraventiei, ca in cazul avertismentului si amenzii contraventionale. Legea mai prevede ca aceasta sanctiune se aplica numai persoanelor fizice nu si juridice. Competenta de judecata apartine Judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. Se judeca de urgenta instanta apreciaza asupra legalitatii si temeiniciei procesului verbal si pronunta una din urmatoarele solutii:

Aplica sanctiunea amenzii;

Aplica sanctiunea prestarii unei activitatiin folosul comunitatii cu consimtamantul contravenintului daca apreciaza ca aplicarea amenzii contraventionale nu este indestulatoare ori contravenientul nu dispune de mijloace materiale si financiare pentru plata acesteia.

A anula procesul verbal de sanctionare.

Sanctiunile contraventionale complementare nu se pot aplica decat impreuna cu o sanctiune contraventionala principala si numai daca actul normativ prin care este stabilita contraventia prevede acest lucru. Sanctiunile contraventionale complementare sunt:

confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventie;

suspendarea sau anularea dupa caz a avizului, acordului sau autorizatiei de executare a unor activitati

inchiderea unitatii;

suspendarea activitatii agentului economic

retragerea licentei sau avizului pentru anumite operatiuni sau pnetru activitati de comert exterior temporar sau definitiv;



desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala.

Pe langa aceste sanctiuni complemenetare se pot stabili prin legi speciale si alte sanctiuni principale sau complementare. Sanctiunile complementare pot fi formulate, adica pentru aceeasi fapte se pot aplica 2 saumaimulte sanctiuni complementare, dar numai o singura sanctiune principala.

Autoritatile competente sa constate contraventiile

Constatarea constraventiilor este de competeneta anumitor persoane numite in mod generic agenti constatatori. Acestia sunt:

Primarii;

Ofiterii si subofiterii din Ministerul Administratiei si Internelor special abilitati;

Persoanele imputernicite in acest scop de ministri si alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale;

Prefecti;

Presedinti ai consiliilor judetene;

Alte persoane prevazute in legi speciale.

Procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor

Activitatea de constatare a contraventiilor se materializeaza rpin incheierea unui proces verbal pe baza constatarilor agentului constatator si a probelor administrate de el. Procesul verbal este un act oficial, autentic si cu forta probanta. Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele, calitatea agentului constatator,numele siprenumele contravenientului, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau lipsa semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent constatator se incheie un singur proces verbal.

Mentiuni desprea aplicarea sanctiunilor contraventionale.

Dupa constatarea contraventiei se trece la aplicarea sanctiunii conraventionale. Regula generala este aceea potrivit careia agentul constatator aplica sanctiunea contraventionala. Prin derogare d ela aceasta regula unele acte normative revad alte organe competente sa aplice sanctiunea decat cele care au constatat contraventia. De exemplu, potrivit legii 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor, contraventiile prevazute de aceasta lege se constata de organele de control ale consililor judetene si locale, iar procesele verbale incheiate de aceste organe se inainteaza in vederea aplicarii sanctiunilor sefilor care coordoneaza activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului. Daca aceeasi persoana a savarsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie. In cazul in care, la savarsirea unei contraventii au participat mai multe persoane sanctiunea se va aplica fiecaruia separat. Daca print-un act normativ, fapta nu mai este considerata contraventie ea nu se mai sanctioneaza chiar daca a fost savarsita inainte de data intrarii in vigoare a noului act normativ.

O alta obligatie a organului care aplica sanctiunea este aceea de a comunica procesul verbal persoanelor interesate si anume contravenientului care poate fi persoana fizica sau juridica si daca este cazul partii vatamate, persoanelor fizice sau juridice carora le apartin bunurile confiscate. Comunicarea se face din oficiu de catre organul care a aplicat sanctiunea in cel mult o luna de la aplicarea sanctiunii.

Caile de atac impotriva sanctiunilor contraventionale

Calea specifica de atac in materie contraventionala, impotriva sanctiunilor aplicate o constituie plangerea care se face in termen de 15 zile de la data comunicarii acesteia. Ca urmare a plangerii executarea sanctiunii contraventionale se suspenda de drept fara a fi necesara nici o solicitare in acest sens. Solutionarea plangerii este de competenta Judecatoriei in carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia. Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare la sectiade contencios administrativ a tribunalului. Atat plangerea cat si recursul sunt scutite de taxa judiciara de timbru.

Legea 554/2004 legea contenciosului administrativ.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 931
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site