Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Principiile dreptului urbanismului

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
IZVOARELE SI PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
Vatamarea corporala grava. Art. 182 C.pen.
NOTIUNI INTRODUCTIVE - Generalitati privind dreptul penal
DREPT Limba engleza – test grila
Drept comercial – test grila
Deontologia notariala, Principii
Conditiile cerute de lege pentru validitatea testamentului
JUSTITIE SI AFACERI INTERNE
Indemnizatie si concediu de maternitate
CONTRACTUL CA IZVOR DE OBLIGATII


Principiile dreptului urbanismului

Legea-cadru in materie (350/2001) precizeaza ca activitatea de urbanism „trebuie sa se desfasoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparentei, descentralizarii serviciilor publice, participarii populatiei in procesul de luare a deciziilor, precum si al dezvoltarii durabile, conform carora deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea, fara a compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare proprie” (art. 5 Leg. 350/2001).




Principiul-obiectiv al dezvoltarii durabile;

Principiile autonomiei locale, parteneriatului si descentralizarii serviciilor publice;

Principiul realizarii echilibrului intre cerintele urbane si protectiei drepturilor personale;

Principiul echilibrului intre cerintele urbane si protectiei mediului;

Participarea populatiei la luarea deciziilor in materie de urbanism;

Principiul-obiectiv al dezvoltarii durabile

In acceptia legii-cadru privind urbanismul, dezvoltarea durabila reprezinta „satisfacerea necesitatilor prezentului, fara a se compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare”. Teritoriul Romaniei „constituie spatiul necesar procesului de dezvoltare durabila” (art. 1), iar activitatile principale de urbanism „constau in transpunerea la nivelul intregului teritoriu national a strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare durabila in profil spatial, precum si urmarirea aplicarii acestora in conformitate cu documentatiile de specialitate legal aprobate.” (art.14 alin.1 ). Politicile de dezvoltare durabila in profilul spatial se se fundamenteaza pe conceptul strategic de dezvoltare spatiala a Romaniei a carui implementare se va baza pe:

a) un sistem de indicatori pentru fundamentarea procesului de luare a deciziilor;

b) o metodologie de prioritizare a proiectelor.( art.14 alin.3

Un element al acestui principiu in plan urbanistic il reprezinta dezvoltare spatiala echilibrata si o gestionare durabila spatiala a teritoriului.

Principiile autonomiei locale, parteneriatului si descentralizarii serviciilor publice

Preluand principiile constitutionale de baza ale administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale(art. 120 alin.1 din Constitutia Romaniei) legislatia urbanismului le particularizeaza mai ales prin adaugarea principiului parteneriatului.

Acesta din urma presupune concentrarea tuturor actorilor participanti la efectuare actului de urbanism - servicii publice descentralizate, alesi locali si judeteni, propietarii de terenurii, constructori - in vederea realizarii exigentelor legale in materie.

Principiul realizarii echilibrului intre cerintele urbane si protectiei drepturilor personale

Prin diversele finalitati pe care le urmaresc, reglementarile de urbanism impun in numele si pentru promovarea interesului general o serie de restrictii si chiar constrangeri drepturilor particularilor si intereselor private.

Legea 350/2001 califica urbanismul ca o activitate complexa, de interes general si stipuleaza ca gestionarea spatiala a teritoriului se desfasoara in interesul colectivitatilor care il folosesc, iar potrivit art. 44 alin 7 din Constitutia Romaniei dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor care, potrivit legii, revin proprietarului, printre care se numara si regulile de urbanism. Pe calea exproprierii, a dreptului de preemptiune ori a cerintelor de urbanism se aduc evidente limitari atributelor drepturilor de proprietate sau intereselor particulare. Dreptului urbanismului ii revine astfel rolul de a concilia interesul general cu interesele particulare ale proprietarilor terenului si ale constructorilor, de a armoniza preocuparile pe termen scurt cu necesitatile pe termen lung

Principiul echilibrului intre cerintele urbane si protectiei mediului

Exprima cerinta realizarii unui chilibru optim intre imperativul amenajarii rationale a teritoriului (inclusiv a celui urban) si exigentele protectiei mediului. Principiul este consacrat expres de Ordonta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului (art. 4 lit.c) ca „modalitatea de implementare a principiilor si elementelor strategice” sub forma exigentei de „corelarea planificarii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu”. Este vorba de realizarea unui echilibru „pro-mediu” prin luarea in consideratie a tuturor intereselor concrete cu ocazia afectarii spatiului urban.

Participarea populatiei la luarea deciziilor in materie de urbanism

Activitatea de urbanism trebuie sa se desfasoare, printre altele, pe baza „principiului participarii populatiei in procesul de luarea a deciziilor” (art. 5 din Leg. nr. 350/2001). El este exprimat procedural prin ansamblul de reguli componente regimului juridic al participarii populatiei la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism. Potrivit art. 57 din Legea nr. 350/2001, Participarea populatiei la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism se realizeaza prin:



a) informarea populatiei, cel putin prin afisare la primarie si anunt public in presa a continutului documentatiilor de urbanism care urmeaza a fi supuse aprobarii, precum si a documentatiilor aprobate

b) consultarea populatiei, anterior aprobarii documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului prin publicarea procedurii de desfasurare a sa si realizarea anchetei publice

c) alte forme de participare prevazute de lege.

CetaTenii pot participa la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism, individual sau prin asociere, in conditiile legii.

In cele mai multe cazuri consultarea si implicarea publicului raman conventionale, fie prin prezentarea nesemnificativa a reprezentantilor societati civile vizate la dezbaterile publice, fie prin neluarea in seama, in mod corespunzator a observatiilor acestora de catre autoritatile publice ori amandoua laolalta.

Functia dreptului urbanismului

Si functia(-tiile) indeplinite in vederea atingerii scopurilor specifice reprezinta un criteriu, cu pondere diferita, in prefigurarea dimensiunilor unei ramuri de drept. Acest lucru este valabil si in privinta dreptului urbanismului.

Astfel, se considera ca acesta are ca functie generala determinarea si incadrarea posibilitatilor de utilizare a solului edictand reguli juridice, fiind in prezenta unei 'politii administrative' (P. Soler-Conteaux).

In acest context primordiala ramane stabilirea naturii regulilor de urbanism pe calea diferentierii sale de celelalte reguli de politie de urbanism si sublinierea continutului si finalitatii specifice.

Referitor la continut, acesta reprezinta regulile generale si servitutile de utilizare a solului. In privinta celui de-al doilea criteriu, finalitatea dreptului urbanismului este dificil de desprins si identificat datorita diversitatii si complexitatii sale. Legea romana tace in legatura cu aceasta problema. Codul francez al urbanismului enumera (in art. 10): amenajarea cadrului de viata, asigurarea, fara discriminare, populatiilor existente si celor viitoare a conditiilor de habitat, de ocupare si a resurselor sale, gestionarea solului in mod economicos, asigurarea protectiei mediilor naturale si peisajelor, precum si securitatea si salubritatea publica si de a promova echilibrul intre populatiile rezidente in zonele urbane si zonele rurale.

Rezulta deci ca legalitatea regulii de utilizare a solului din punctul de vedere al politiei de urbanism este subordonata conditiei ca aceasta sa urmareasca un scop de urbanism.

Definitie

Conceput initial ca un drept al solului urban, domeniul al dreptului imobiliar, el tinde sa devina un drept al activitatilor desfasurate in legatura cu acesta. Zonarea a condus la trecerea de la o politie a afectarii solului, la una a activitatilor exercitate pe acest spatiu.

Dreptul urbanismului se analizeaza, in acelasi context, ca un element al dreptului economic atunci cand acorda prioritate parcelei ca bun, bogatie, ca resursa economica. Evolutiile din ultimii ani merg chiar mai departe, exprimand dorinta de a se trece de la un urbanism imobiliar, la o adevarata politica a vietii in aglomeratii, din ce in ce mai populate.

Dreptul urbanismului poate deveni, intr-o asemenea perspectiva, un drept global, unul al concentrarii oamenilor pe un spatiu determinat, cu intregul sau cortegiu de ramificatii: securitate, igiena, sanatate, loisir, educatie, mediu etc.

In urma unor atare consideratii, apreciem ca dreptul urbanismului constituie acea ramura a sistemului juridic care cuprinde ansamblul reglementarilor juridice privind afectarea si amenajarea spatiului urban, in conformitate cu cerintele de organizare si dezvoltare durabila a localitatii, comunitatilor locale si nationala.

Legea nr. 350/2001, reglementarea-cadru in materie se refera in chiar titlul sau deopotriva la „amenajarea teritoriului si la urbanism” si le trateaza in cuprinsului acluiasi act normativ, totusi, in mod concret face distinctia intre cele doua activitati, intre principiile care le guverneaza, tehnicile si instrumentele juridice de realizare.

Astfel putem defini dreptul urbanismului ca fiind: ansamblul regulilor, procedurilor, tehnicilor si institutiilor juridice care contribuie la reglementarea, amenajarea si controlul terenurilor si spatiului localitatilor, conform exigentelor de interes general exprimate in conditiile legii.

Institutiile urbanismului

Administratia publica centrala responsabila cu problemele urbanismului

Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este coordonata de Guvern, care stabileste, in raport cu continutul Programului de guvernare, programe prioritare, linii directoare si politici sectoriale.( art. 17 din Leg. nr. 350/2001

Prin H.G. nr. 361/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului a intrat in sfera de activitate a acestei institutii de specialitate a administratiei publice centrale avand urmatoarele atributii:

a) elaborarea conceptului strategic de dezvoltare spatiala a Romaniei;

b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national;



c) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional, care fundamenteaza planurile de dezvoltare regionala;

d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;

e) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism;

f) colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale administratiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajarii teritoriului si al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;

g) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionala, cu consiliile judetene si consiliile locale, precum si urmarirea modului in care se aplica programele guvernamentale si liniile directoare in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului la nivel regional, judetean si local;

h) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit competentelor stabilite prin prezenta lege.( art. 18 din Leg. nr. 350/2001

Iar in vederea asigurarii coerentei masurilor de dezvoltare regionala in ansamblul dezvoltarii teritoriului national, Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei:

a) va desemna un reprezentant in Consiliul National pentru Dezvoltare Regionala;

b) va desemna cate un reprezentant fara drept de vot, care va face parte din consiliile pentru dezvoltare regionala;

c) va delega din cadrul structurilor proprii, pentru agentiile de dezvoltare regionala, cel putin un specialist in amenajarea teritoriului si urbanism.( art. 18 alin. 2 din Leg. nr. 350/2001

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei poate solicita autoritatilor administratiei publice locale sa elaboreze sau sa modifice o documentatie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, in vederea aprofundarii, detalierii sau aplicarii unor prevederi cuprinse in programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum si pentru respectarea intereselor generale ale statului. .( art. 20 alin. 2 din Leg. nr. 350/2001

Atributiile administratiei publice judetene

Consiliul judetean indeplineste urmatoarele atributii: stabileste, pe baza avizului consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a acestuia si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale, orasenesti sau municipale implicate.

Consiliul judetean stabileste orientarile generale privind amenajarea teritoriului si organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. In acest scop coordoneaza activitatea consiliilor locale si le acorda asistenta tehnica de specialitate.

Consiliul judetean asigura preluarea prevederilor cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, regional si zonal in cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru teritoriile administrative ale localitatilor din judet, asigura elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judetean, a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judetean si le aproba conform prevederilor legii

Atributiile administratiei publice locale

Consiliul local coordoneaza si raspunde de intreaga activitate de urbanism desfasurata pe teritoriul unitaTii administrativ-teritoriale si asigura respectarea prevederilor cuprinse in documentaTiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistica a localitaTilor componente ale comunei sau orasului.(art.25 din Legea nr.350/2001)

Consiliul local coopereaza cu consiliul judeTean si este sprijinit de acesta in activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism.(art.25 alin.2 din Legea nr.350/2001)

Consiliul local coopereaza in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitaTilor si cu instituTii, agenTi economici, organisme si organizaTii neguvernamentale de interes naTional, judeTean sau local.( art.26 din Legea nr.350/2001)

In indeplinirea atribuTiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului consiliul local utilizeaza informaTii din toate domeniile de activitate economico-sociala.( art.27 din Legea nr.350/2001)

Serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, agenTii economici, organismele si organizaTiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea la nivel local au obligaTia sa furnizeze cu titlu gratuit informaTiile necesare in vederea desfasurarii activitaTii de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel local(art.27 alin.2 din Legea nr.350/2001)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1175
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site