Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


CONDITIILE INCHEIERII CASATORIEI

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




CONDITIILE INCHEIERII CASATORIEI





1.Notiuni introductive

Incheierea casatoriei este supusa, anumitor cerinte legale. Acestea pot fi impartite in: 1) conditii de fond ; 2) impedimente la casatorie; 3) conditii de forma.

In inteles restrans, conditiile de fond se infatiseaza sub forma pozitiva, adica trebuie sa existe pentru a se putea incheia casatoria. Conditiile de fond sunt: diferenta de sex; varsta legala penru casatorie; consimtamantul la casatorie; comunicarea reciproca a starii sanatatii viitorilor soti. Impedimentele la casatorie, in sens restrans, sunt imprejurarile de fapt sau de drept a caror existenta impiedica incheierea casatoriei. Impedimentele pot fi deci considerate conditii de fond negative, deoarece casatoria se poate incheia daca ele nu exista. Impedimentele la casatorie sunt: existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti; rudenia; adoptia; tutela; alienatia si debilitatea mintala; lipsa aprobarii ministrului apararii nationale.

Conditiile de forma sunt mijloace care realizeaza solemnitatea actului juridic al casatoriei.

Lato sensu, conditiile de fond includ atat aspecte pozitive, cat si pe cele negative.Tot in sens larg, prin impedimente la casatorie se inteleg imprejurarile care se opun incheierii acesteia, adica oricare din cele trei categorii de cerinte, intelese stricto sensu.

2.Conditii de fond

2.1 Diferenta de sex

De lege lata, casatoria se poate incheia numai intre persoane de sex diferit , intrucat unul din principalele scopuri ale casatoriei este procreatia.

Aceasta conditie poate interesa, in mod practic, in cazul persoanelor al caror sex nu este suficient diferentiat, fiind o problema medicala.

In cazul persoanelor cu anumite tulburari, care au sexul incert sau ulterior inregistrarii nasterii au loc modificari importante pe planul sexualizarii si in cazul tulburarilor psihologice de sexualizare este admisibila actiunea in stabilirea exacta a sexului ori actiunea in schimbarea sexului.

In principiu, sexul fiecaruia dintre viitorii soti se stabileste cu ajutorul certificatului de nastere, care are o rubrica in acest sens.

2.2 Varsta matrimoniala

a) Varsta minima. Legea stabileste o varsta minima pentru incheierea casatoriei. Ratiunile care se gasesc la baza acestei cerinte legale, atat la barbat, cat si la femeie, sunt urmatoarele:

-De ordin biologic si eugenic, viitorii soti trebuie sa aiba aptitudinea fizica de a se casatorii, ceea ce inseamna ca ei trebuie sa fi ajuns la varsta pubertatii. Pentru a nu fi vatamatoare sanatatii viitorilor soti si a permite acestora de a procrea copii sanatosi si normali, legea permite casatoria numai persoanelor pubere. Dat fiind ca varsta pubertatii difera de la o persoana la alta, s-a stabilit o varsta minima pentru casatorie, superioara varstei pubertatii reale;

-De ordin psihic, moral, viitorii soti trebuie sa aiba aptitudine morala de a incheia casatoria. Ei trebuie sa fie in masura sa inteleaga insemnatatea unei casatorii si sa isi asume in mod constient drepturile si obligatiile pe care aceasta le implica.Varsta minima pentru casatorie este determinata si de consideratii privind cununia spirituala care trebuie sa existe intre soti;

-Pentru a asigura un consimtamant constient, liber si personal al viitorilor soti care implica cel putin o anumita varsta.

Varsta minima pentru casatorie este de 18 ani impliniti pentru barbat si de 16 ani impliniti pentru femeie (articolul 4 C.fam.).

b) Dispensa de varsta. In anumite imprejurari, femeia care nu a implinit 16 ani obtine dispensa pentru incheierea casatoriei. Dispensa se acorda de primarul general al municipiului Bucuresti sau a presedintele consiliului judetean in cuprinsul caruia femeia isi are domiciliul, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- femeia a implinit 15 ani;

- exista motive temeinice care justifica dispensa (de exemplu, graviditatea, boala);

- exista un aviz de la un medic oficial;

In cazul in care casatoria urmeaza a se incheia intre cetatenii romani pe o nava sub pavilion romanesc aflata in afara granitelor tarii, dispensa de termen se acorda de comandantul navei

c) Lipsa varstei maxime matrimoniale. Legea nu stabileste o varsta pana la care sa se poata incheia casatoria. De aceea, casatoria se poate incheia chiar la extrema batranete. Legea nu exclude nici casatoria in extremis vitae (in pragul mortii). In general, asemenea casatorii se incheie pentru a legaliza situatii de fapt preexistente;

d) Diferenta de varsta. Legea nu stabileste o asemenea diferenta intre viitorii soti. Teoretic, casatoria se poate incheia oricare ar fi diferenta de varsta intre soti, insa o diferenta de varsta prea mare poate fi un indiciu ca s-a incheiat o casatorie fictiva .

2.3 Comunicarea reciproca a starii sanatatii

Potrivit articolului 10 C. fam. ,,casatoria nu se va putea incheia daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor”. In acest sens, declaratia de casatorie cuprinde si mentiunea ca cei ce vor sa se casatoreasca au luat cunostinta reciproc de starea sanatatii lor.

Impunand aceasta cerinta de fond la casatorie, legiuitorul a urmarit un dublu scop: din ratiuni medicale eugenice, este astfel oprita casatoria celor care sufera de anumite boli, chiar daca cei ce se casatoresc ar fi de acord cu incheiera ei; pe de alta parte, in acest mod, fiecare dintre viitorii soti trebuie sa cunoasca starea sanatatii celuilalt pentru a putea aprecia liber daca doreste sau nu incheiera casatoriei

Persoanele suferinde se pot casatorii, afara de cele care sufera de vreuna din bolile in cazul carora lege opreste casatoria. Este, asa cum am aratat, oprita casatoria celor suferinzi de alienatie sau debilitate mintala (articolul 9, C. fam.) iar unele legi speciale opresc casatoria celor casatoriti de anumite boli, cum ar fi bolile venerice (in acest sens, articolul 10 C. fam. prevede ca ,,in cazul in care prin legi speciale este oprita casatoria celor suferinzi de anumite boli se vor aplica dispozitiile acelei legi”, de exemplu Decretul nr.141/1953 privind prevenirea si combaterea bolilor venerice.

Cerinta ca viitorii soti sa-si comunice reciproc starea sanatatii lor este o conditie de fond prohibitiva la casatorie, a carei neindeplinire nu afecteaza, prin ea insasi, valabilitatea casatoriei .

In practica judiciara s-a decis ca ,,imprejurarea ca sotul a cunoscut sau nu, anterior casatoriei, existenta starii de alienatie sau debilitate mintala a celuilat sot este lipsita de relevanta si deci nulitatea absoluta care sanctioneaza casatoria nu poate fi inlaturata ea fiind justificata printr-un interes de ordin social”.

De asemenea, s-a decis ca ,,omisiunea voita a unui sot de a aduce la cunostinta celuilalt sot boala grava de care suferea, neindeplinindu-si astfel obligatia ce o avea potrivit articolului 10 din C. fam., poate constitui temei de anulare a casatoriei.Va trebui sa se faca inasa dovada ca sotul respectiv a cunoscut boala grava si ca in mod voit nu a comunicat-o celuilalt sot”.

2.4 Consimtamantul la casatorie   

Astfel cum dispun articolul 1 alin. 3 si articolul 16 C. fam., casatoria se incheie prin liberul consimtamant al viitorilor soti.

In decursul timpului reglementarea consimtamantului a evoluat de la situatia in care era exprimat de catre parintii viitorilor soti, pana la exprimarea lui de catre viitori soti, fara nici un alt acord al parintilor.

Astfel, in epoca romana veche incheiere a casatoriei era considerata o problema familiala, pe care o rezolvau parintii viitorilor soti. Dreptul roman clalsic a facut distinctie intre persoanele sui iuris la a caror casatorie era suficient consimtamantul viitorilor soti si persoanele alieni iuris, care pentru a se casatorii, aveau nevoie si de cosimtamantul parintilor lor. In timpul imperiului apoi, consimtamantul parintilor s-a transformat intr-o autorizare a casatoriei.

In societatiile feudale europene de dupa destramarea Imperiului roman dependentele personale si economice au facut ca incheierea casatoriei sa nu fie hotarata de viitorii soti.

Dreptul burghez, desi a legitimat libertatea consimtamantului la casatorie, l-a ingradit si conditionat de alte consimtaminte sau alte autorizari prealabile. Spre exemplu Codul civil roman din 1864 impunea conditia consimtamantului parintilor, a bunicilor sau a tutorelui, conditia autorizarii casatoriei ofiterilor si a altor categorii de functionari publici, impedimentul rezultand din afinitate, din botez din interzicerea recasatoririi fostilor soti, etc.

Consimtamantul trebuie sa fie exprimat de catre viitorii soti, sa fie neviciat, actual, dat personal si simultan si constatat direct de catre ofiterul de stare civila.

a)Conditiile consimtamantului

Consimtamantul sa fie neviciat

Fiind un act juridic, casatoria necesita nu numai existenta consimtamantului, ci si integritatea acestuia. El poate fi viciat prin eroare numai daca acesta poarta asupra identitatii fizice a celuilaltt (articolul 21 alin. 1 C. fam.). Asemenea eroare este insa aproape imposibil de produs datorita prezentei si identificarii sotilor de catre ofiterul de stare civila. Eroare asupra identitati civile a celuilalt sot nu constituie viciu de consimtamant. Nici eroarea asupra calitatii ori insusirilor celuilalt sot, chiar daca ar fi fost determinate la incheierea casatoriei, nu constituie viciu de consimtamant.

Dolul sau viclenia determina eroarea provocate prin mijloace viclene sau prin reticenta. Deoarece C.fam. nu deroga de la dreptul comun in aceasta materie, dolul se determina dupa regulile acestuia din urma, tinandu-se seama de caracterul specific al casatoriei.

Astfel, in practica judiciara s-au constatat cazuri de viciere a consimtamantului prin dol, cand starea de graviditate rezulta din relatiile intime avute inainte de casatorie a fost ascunsa s-au cand a fost ascunsa o boala grava, incompatibila cu desfasurarea normala a vietii de familie. De asemenea, s-a decis ca ascunderea de catre femeie a neputintei maladive de a avea copii ori ascunderea de catre barbat a neputintei maladive de a realiza actul sexual poate determina anularea casatoriei la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin viclenie.

Violenta viciaza consimtamantul prin teama provocata uneia din soti datorita constrangerii fizice sau morale exercitand impotriva sa. Datorita conditiilor in care se incheie casatoria violenta e aproape imposibil de realizat. Cu toate acestea, in practica judiciara s-a admis ca motiv de anulare a casatoriei vicierea consimtamantului prin constrangerea morala exercitata impotriva unuia din soti de tatal acestuia.

Temerea reverentioasa (adica respectul datorat parintilor sau altor ascendenti) nu constituie viciu de consimtamant.

Consimtamantul trebuie sa fie actual

Atat existenta, cat si libertatea consimtamantului la casatorie se constata in momentul incheierii casatoriei, moment in care i-a nastere actul juridic al casatoriei. De ceea, consimtamantul trebuie sa fie actual, adica sa fie exprimat in momentul oficierii casatoriei.

Inseamna ca nu au valoare juridica promisiunile de casatorie, dupa cum nu obliga la incheierea casatoriei nici declaratia de casatorie in care se exprima in scris acordul de vointa al viitorilor soti.

Spre deosebire de dreptul comun, in care antecontractul are valoare juridica, actul juridic al casatoriei nu poate fi incheiat decat in forma definitiva prin oficierea casatoriei.

Consimtamantul trebuie sa fie dat personal de catre fiecare din viitorii soti

Legea exclude posibilitatea incheierii casatoriei prin reprezentare, ceea ce semnifica importanta deosebita a actului juridic al casatoriei.

Consimtamantul trebuie sa fie dat simultan de catre viitorii soti

Aceasta conditie a simultaneitatii presupune ca viitorii soti sa consimta la casatorie unul imediat dupa celalalt, prin raspunsuri afirmative la intrebarea daca vor sa se casatoreasca, ce le este adresata pe rand de catre ofiterul de stare civila.

Consimtamantul trebuie sa fie constatat in mod direct de catre ofiterul de stare civila care oficiaza casatoria

Acesta intocmeste de indata actul de casatorie. In timpul celor doua razboaie mondiale, in legislatia noastra era prevazuta posibilitatea ca persoanele aflate pe front sa se poata casatorii prin declaratia data in fata sefului ierarhic superior, care era transmisa la organul de stare civila de la domiciliul viitoarei sotii, unde apoi se oficia casatoria.

b) Lipsa consimtamantului

Lipsa consimtamantului poate fi materiala sau psihica.

Lipsa materiala a consimtamantului la casatorie, spre deosebire de celelalte acte juridice, este mai greu de conceput, datorita formalitatiilor prealabile si a procedurii publice si solemne a incheierii acesteia.

In aceasta materie tacerea nu valoreaza consimtamant.Totusi, in realitate se poate ca la intrebarea daca vor sa se casatoreasca, unul sau ambii soti, sa raspunda negativ, iar acest fapt sa nu fie observat de ofiterul de stare civila.

Potrivit articolului 9 C. fam.”este oprit sa se casatoreasca alienatul mintal, debilul mintal, precum si cel ce este lipsit vremelnic de facultatile sale mintale, cat timp nu are discernamantul faptelor sale.”Astfel, lipsa psihica a consimtamantului poate rezulta fie din lipsa vremelnica a facultatilor mintale, fie din starea de alienatie sau debilitate mintala.

Starile de ebrietate , delir, hipnoza sau sugestie determina lipsa unui consimtamant constient.

In doctrina juridica si casatoria fictiva, adica cea incheiata inalte scopuri decat acela al casatoriei, precum dobandirea unei nationalitati, sustragerea de la raspundere penala in cazul comiterii unui viol sau alte asemenea scopuri extrinseci casatoriei, este analizata ca o lipsa de consimtamant la casatorie, ca un consimtamant nesincer, intrucat vointa declarata nu corespunde cu vointa interna.

Practica judiciara s-a pronuntat astfel :„consimtamantul fiind de esenta casatoriei, persoanele care nu au o vointa constienta nu pot incheia casatoria in mod valabil. Persoanele care nu au vremelnic discernamantul faptelor lor sunt oprite sa se casatoreasca numai atat timp cat nu au posibilitatea sa consimta in mod constient, spre deosebire de alienatii si debilii mintali care sunt impiedicati sa se casatoreasca chiar daca se afla pusi sub interdictie ” si chiar daca ar consimti la casatorie in perioade de luciditate mintala, intrucat „in cazul alienatului si debilului mintal, legea considera, prin definitie, ca un atare discernamant – si deci consimtamant – nu exista” .

Casatoria alienatului sau debilului mintal este nula absolut, in temeiul articolului 9 si 19 C.fam.

In privinta celui lipsit vremelnic de facultatile sale mintale, s-a decis ca „persoana care se afla intr-o aemenea situatie trebuie sa nu-si poata da seama in momentul incheierii casatoriei de consecintele actului ce urmeaza sa-l savarseasca, din cauza incapacitatii accidentale in care se gaseste”. ,,Prin urmare, atunci cand se pretinde ca unul din soti nu avea discernamantul faptelor sale, fiind lipsit vremelnic de facultatiile mintale, instanta este obligata sa stabileasca daca, in momentul incheierii casatoriei persoana respectiva si-a dat sau nu consimtamantul in mod constient” .



S-a mai decis ca ,, interzicerea casatoriei in cazul persoanei lipsite vremelnic de facultatile mintale functioneaza exclusiv pentru perioadele in care persoana nu are discernamantul faptelor sale si constituie o cauza de nulitate absoluta a casatoriei daca lipsa consimtamantului a existat la data incheierii acesteia”

S-a decis , de asemenea, ca ,,pentru corecta solutionare a unei actiuni in constatarea nulitatii unei casatorii este necesar sa se stabileasca, pe calea unei expertize psihiatrice, daca sotul era alienat mintal sau debil mintal la data incheierii casatoriei, fiindca numai in aceasta situatie casatoria este lovita de nulitate absoluta„.

c) Particularitatile consimtamantului la casatorie

In privinta actuli juridic al casatoriei consimtamantul prezinta urmatoarele particularitati:

Nu poate fi exprimat valabil inainte de oficierea casatoriei;

Trebuie dat personal de catre viitorii soti, care nu pot fi reprezentati;

Trebuie dat in mod public si solenm, in cadrul procedurii de incheiere a casatoriei;

Consimtamantul femeii minore, care a implinit 16 ani sau chiar 15 cu dispensa, este valabil fara nici o incuvintare;

Eroare, ca viciu, de consimtamant, vizeaza numai identitatea fizica a sotilor.

3. Impedimente la casatorie

Prin articolul 5-9 C. fam, stabileste care sunt impedimentele sau piedicile la incheiere unei casatorii. In general de necontestat, impedimentele la casatorie au fost clasificate dupa urmatoarele criterii :

1. Dupa sanctiunea care se aplica in cazul incalcarii impedimentelor existente:

a)      impedimente dirimante care se sanctioneaza cu nulitatea casatoriei:

existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti;

rudenia in gradul prohibit de lege;

existenta rudeniei din adoptie;

alienatia si debilitatea mintala;

b)     impedimente prohibitive care, fara a atrage nulitatea casatoriei, duc la:

existenta unor relatii rezultate din tutela;

lipsa autorizarii Ministerului Apararii Nationale;

2. Dupa persoanele intre care exista impedimente deosebim:

a)      impedimente absolute, cele care opresc incheierea unei casatorii unei anumite persoane sau cu orice alte persoana:

existenta unei casatorii nedesfacute a viitorilor soti;

alienatia sau debilitatea mintala;

c)     impedimente relative, cele care opresc incheiere unei casatorii unei anumite persoane cu o anumita persoana, aceste raporturi rezultand din tutela, adoptie, rudenie.

3.1 Existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre soti

Conform principiului monogamiei care sta inca la baza familiei in toate tarile civilizate, tinand seama de esenta casastoriei, este imposibil ca o persoana deja casatorita sa mai incheie o noua casatorie valabil. Anterior aparitiei Codului familiei roman, reglementarea romana privind relatiile de familie, inclusiv institutia casatoriei, era cuprinsa in Codul civil. Aceasta, in articolul 130, specifica: ,,Nu este iertat a trece in a doua casatorie, fara ca cea dintai sa nu fie desfacuta.” Codul familiei prin articolul 5, clarifica lucrurile dupa cum urmeaza: ,,Este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita”. Sanctiunea civila este prevazuta in articolul 19, ,,Este nula casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor prevazute la articolul 4, 5, 6, 7, lit. a), articoulu 9, 13, 16.

Este evident ca cei ce doresc sa incheie o casatorie valabila trebuie sa fie celibatari, divortati sau vaduvi, astfel risca sa devina bigami (bigamia este o forma a poligamiei, in contradictie cu monogamia). Fiind vorba de o sanctiune cu nulitate absoluta, ea poate fi invocata de orice persoana interesata, actiunea fiind imprescriptibila. Nulitatea nu se acopera iar cea de-a doua casatorie este lovita de nulitate absoluta, chiar daca prima casatorie a fost desfacuta prin divort sau incetat dupa incheierea celei de-a doua, pana la constatarea nulitatii ei.

Cand sotul din prima casatorie este declarat mort, urmare a unei hotarari judecatoresti, iar celalalt sot se casatoreste iar ulterior cel declarat mort se intoarce dupa declararea nulitatii hotararii judecatoresti declarative de moarte, conform articolului 22 C.fam., prima casatorie se considera totusi desfacuta inca de la data incheierii celei de a doua (articolul 22 C. fam.: ,,in cazul in care sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si, dupa aceea, hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua ramane valabila”, iar alineatul 2 mentioneaza ,,Prima casatorie este desfacuta pe data incheierii noii casatorii”).

Se considera ca nu este bigamie nici in cazul sotului care se casatoreste intre data declararii mortii celuilalt sot si data ramanerii definitive a hotararii declarative de moarte.

Cand aceasta casatorie a fost declarata nula pentru bigamie inainte de ramanerea definitiva a hotararii declarative de moarte, dupa aceasta din urma hotarare dispare in mod evident cauza de bigamie.

Situatii mai speciale apar in cazurile cand este vorba de o casatorie in care unul din viitorii soti este strain si apartine ca nationalitate unei tari unde legea nationala respectiva prevede casatoria poligama sau poliandra. Apreciem ca, principiul monogamiei fiind de ordine publica, legea romana, se aplica si cetatenilor straini cand acestia se casatoresc in Romania. In sfarsit, cand legea nationala a unui cetatean strain ii permite casatoria cu mai multe persoane, conform dispozitiilor din dreptul international privat, statutul lor familial fiind reglementat de lex patriae, ei nu vor putea fi cosiderati bigami conform legislatiei romanesti.

In cadrul unei sanctiuni speciale (titlul IX, intitulat „Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala”) Codul penal roman a introdus prin articolul 303 infractiunea de bigamie. Ia apare ca o masura mai aspra decat sanctiunile prevazute in legislatia civila datorita pericolului social ce il reprezinta o asemenea fapta, fiind incriminata ca sanctiune. In cazul bigamiei, obiectul juridic al infractiunilor il constituie relatiile sociale care privesc convietuirea sociala in cadrul unei familii, si in special caracterul monogam al acesteia, adica respectarea limitelor morale si juridice ale incheierii casatoriei. Infractiunea de bigamie poate fi savarsita numai de catre o persoana casatorita, fiind vorba evident de doua persoane de sex opus. Cand cele doua persoane sunt casatorite, ele au calitatea de coautori la comiterea unei asemenea infractiuni. Cand unul din faptasi este casatorit si celalalt nu, cel casatorit este autorul, iar cel necasatorit este complice nemijlocit. Se apreciaza ca el nu este bigam, ci numai participant la fapta de bigamie. Infractiunea are si un subiect pasiv, in persoana sotului autorului infractiunii, numit in acest caz, „sotul bigmului”.

Infractiunea insasi se realizeaza prin actiunea de incheiere a unei noi casatorii de catre o persoana care este casatorita, fiind vorba evident de catre un act de casatorie valabil incheiat de catre ofiterul de stare civila care a luat consimtamantul liber al viitorilor soti, si l-a consemnat intr-un act de casatorie.

Interesanta este situatia viitorului sot care, desi stie ca este casatorit, declara in fata ofiterului de stare civila contrariul. Apare in mod firesc intrebarea daca el savarseste si infractiunea de fals in declaratii sau numai infractiune de bigamie. Se apreciaza ca fapta de a face o declaratie necorespunzatoare adevarului este absorbita in mod natural in continutul infractiunii de bigamie si, ca atare, se savarseste o singura fapta. Exista si punctul de vedere contrar, care sustine ca „declaratia necorespunzatoare a adevarului produce consecinte, realizand in fapt infractiunea de bigamie, numai ca legea stabileste obligatia ca, in prealabil, sotii sa dea o declaratie ca nu exista impedimente legale la incheierea casatoriei. Ca atare, nu poate fi vorba de o absortie naturala ”. Se creaza astfel o urmare imediata, respectiv starea de pericol social, aparuta prin incheierea noii casatorii de aceleasi persoane, ceea ce aduce atingere raporturilor de familie, regimului monogam. Este important de specificat ca pentru a savarsii o asemenea infractiune, faptuitorul trebuie sa stie, ca prima casatorie nu este desfacuta legal, si totusi sa doreasca, chiar in aceste imprejurari, a-si da consimtamantul pentru, incheierea celei de- a doua casatorii. Este de asemenea posibil ca unul din viitorii soti sa banuiasca ca partenerul cu care s-a casatorit este deja casatorit si prevede ca s-ar putea sa comita infractiunea de bigamie, de si nu urmareste in nici un caz acest rezultat, totusi accepta posibilitatea producerii lui. Aceasta situatie este de exceptie, sotul in principiu este considerat de buna-credinta, dar se pot prezenta, si mijloace de proba cu care sa se poata dovedii contrariul. Ca atare, este clar ca necunoasterea imprejurarii ca persoana cu care se casatoreste este deja casatorita ii inlatura raspunderea penala.

Consumarea unei asemenea infractiuni are loc in momentul darii consimtamantului la casatorie si a consemnarii acestuia de catre ofiterul de stare civila, fapta de bigamie existand in acel moment.

Sanctiunile, respectiv pedepsele sunt diferite: cand este vorba de o persoana casatorita, inchisoarea este de la 1 la 5 ani; cand este vorba de o persoana necasatorita, (complice) inchisoarea este de la 6 luni la 3 ani.

Pentru a incepe actiunea penala nu este in mod obligatoriu necesara o plangere prealabila. Aceasta se pune in miscare din oficiu.

Desi solutia este pronuntata in acord cu o parte a doctrinei nu se poate trece cu vedrea argumentele tezei contrare. Astfel, s-a afirmat ca relatarile neadevarate facute cu ocazia intocmirii declaratiei de casatorie se absorb in mod natural in continutul laturii obiective a infractiuni de bigamie, deoarece aceasta infractiune implica in mod necesar acunderea existentei casatoriei anterioare si deci efectuarea unei declaratii neadevarate.

3.2. Rudenia

Articolul 6 C.fam. mentioneaza: ,,Este oprita casatoria intre rudele in linie dreapta, precum si in cele in linie colaterala, pana la gradul patru inclusiv.

Pentru motive temeinice, casatoria intre rude colaterale de gradul al IV-lea poate fi incuvintata de catre pesedintele Consilului Judetean sau de primarul general al municipiului Bucuresti, in cuprinsul caruia cel care cere aceasta incuvintare isi are domiciliul”.

Motivatia unui asemenea impedimennt este evidenta deoarece :

din punct de vedere biologic, uniunile dintre rude apropiate, nu duc la descendenti sanatosi;

din punct de vedere moral, legaturile dintre rude apropiate au o influenta nefavorabila asupra vietii de familie.

Din analiza articolului 6 Cod.fam. rezulta ca nu se vor putea casatorii tatal cu fiica, mama cu fiul, bunicii cu nepotii etc.; fratii si surorile, unchii cu matusile, pe de o parte, si nepotii, pe de alta parte si, de asemenea, verii primari.[24]

Impedimentul ce rezulta din rudenia de sange se refera atat la rudenia din casatorie, cat si la rudenia din afara casatoriei, deoarece ratiunea lui consta in legatura de sange.

In literatura de specialitate se considera ca si rudenia din afara casatoriei nestabilita constituie impediment la casatorie prin faptul legaturii de sange, neavand relevanta daca a fost sau nu stabilita legal.[25]

In argumentarea acestei opinii se arata ca „…a admite o casatorie intre tata si fiica, numai pentru ca nu a existat o recunoastere de filiatie din partea tatalui, sau nu s-a intentat o actiune in justitie din partea ficei, este atat de flagranta regulilor de convietuire solciala, incat solutia este inadmisibila. De aceea, cel putin in ipoteza in care rudenia din a fara casatoriei este de notorietate publica si se reflecta intr-o posesiune de stare civila evidenta, ea poate fi luata in consideratie pentru a constitui impediment la casatorie”[26]. Tot ca argument, se arata ca si in cazul adoptiei cu efecte depline, cu toate ca inceteaza legaturile de rudenie fireasca, impedimentul rezultand din rudenia de sange se mentine intre adoptat si rudele sale firesti .

Potrivit articolului 6 alin.2 C. fam. pentru motive temeinice se poate incuviinta casatoria intre rudele colaterale de gradul al patrulea de catre primarul general al municipiului Bucuresti sau presedintele consiliului Judetean in a carui raza se afla localitatea de domociliu a soliciantului.[28]

3.3 Adoptia

In conformitate cu ar.7 alin.1 din C. fam., este oprita casatoria:

a) acestuia intre cel care adopta sau ascendentii lui de o parte, si cel adoptat ori descendentii, de alta;

b) intre copiii celui care adopta, de o parte, si cel adoptat sau copiii acestuia, de alta;

c) intre cei adoptati de aceeasi persoana.

In cazul rudei colaterale de gradul al patrulea, primarul general al municipiului Bucuresti sau presedintele consiliului Judetean in a carui raza teritoriala isi are domiciliul solicitantul poate incuviinta, pentru motive temeinice, casatoria intre copiii adoptatorului si cel adoptat sau copiii acestuia si intre cei adoptati de aceeasi persoana (articolul 7 alin. 2 din C. fam.)

Acest impediment se refera doar la adoptia cu efecte restranse care exista pana la data adoptarii O.U.G nr. 25/1997 .

In prezent, cum adoptatul devine ruda cu rudele adoptatorului, ca un copil firesc al acestuia, iar drepturile si indatoririle izvorate din filiatie intre adoptat si parintii sai firesti si rudele acestuia inceteaza, casatoria este oprita intre doptat si rudele sale din adoptie, in aceleasi conditii ca si intre rudele sale firesti.

Totusi adoptiile cu efecte restranse incheiate in mod legal, in raport de reglementarile in vigoare la data incuviintarii acestora se mentin, astfel ca impedimentul analizat isi gaseste aplicarea.

3.4. Tutela

Conform articolului 8 C. fam., ,,in timpul tutelei, casatoria este oprita intre tutore si persoana minora care se afla sub tutela sa”. In mod evident, impedimentul se refera la barbatul tutore si la femeia minora aflata sub tutela sa, situatia inversa fiind de neconceput. Fiind vorba de un anume gen de relatii parintesti, intre cele doua persoane este explicabil, pe considerente de ordin moral, ca acest impediment, a carui incalcare atrage sanctiunea nulitatii absolute a casatoriei respective.

3.5. Alienatia[31] sau debilitatea mintala ori lipsa temporara a facultatilor mintale



Articolul 9 C. fam. dispune ca este oprit sa se casatoreasca alienatul si debilul mintal, precum si cel care este lipsit vremelnic de facultati mintale, cat timp nu are discernamantul faptelor sale. Acest text reglementeaza deci doua situatii:

- privind pe alienatul si debilul mintal;

- privind pe cel lipsit vremelnic de facultatile mintale. Alienatia si debilitate mintala constituie impediment la casatorie atat in cazul in care au fost constatate prin procedura speciala a interdictiei, cat si in cazul in care n-au fost constatate printr-o asemenea procedura, deoarece legea nu distinge.

De asemenea, alienatul si debilul mintal nu se pot casatorii in momentele in care nu se gasesc in stare de luciditate, cat si in momentele in care se gasesc in stare de luciditate pasagera . Aceasta rezulta din articolul 9 C.fam., care deosebeste intre alienatul mintal si debilul mintal, pe de o parte, si cel lipsit vremelnic de facultatile mintale, pe de alta parte, facand precizarea numai pentru acesta din urma ca nu se poate casatorii ,,cat timp nu are discernamantul faptelor sale”, ceea ce inseamna ca alienatul mintal si debilul mintal nu se pot casatorii fara a se deosebi daca se gasesc ori nu in momentele de luciditate .

Cel lipsit vremelnic de facultatile mintale nu se poate casatorii datorita unor situatii privind exprimarea consimtamantului constient in momentul incheierii casatoriei. De aceea, el nu poate incheia casatoria ,,cat timp nu are discernamantul faptelor sale”. In momentele de luciditate, el poate incheia casatoria.

3.6. Lipsa aprobari prealabile a ministrului apararii nationale

Potrivit articolului 29 lit. f) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare[35], casatoria unui cadru militar in activitate cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenie romana este conditionata de obtinerea prealabila a aprobarii ministrului apararii nationale.

3.7. Lipsa aprobarii prealabile a conducatorului institutiei in care este angajat preotul militar

Potrivit articolului 18 lit. a) din Legea nr. 195/2000 privind constituirea si organizarea clerului militar , casatoria preotului militar cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenie romana este conditionata de obtinerea aprobarii prealabile a conducatorului institutiei in care este incadrat.

4. Conditii de forma

Casatoria, baza a familiei prezinta nu numai un interes personal a celor care o incheie ci si un interes social major. Tocmai de aceea, grija statului pentru intemeierea familiei, se manifesta si prin preocuparea legislativa pentru incheierea unei casatorii care sa prezinte toate garantiile.

Trei sunt considerentele pe care se fundamenteaza necesitatea existentei unor conditii de forma ce trebuie respectate la incheierea unei casatorii:

mijloc pentru a asigura indeplinirea conditiilor de fond

si lipsa impedimentelor la casatorie;

pentru a respecta prevederile articolului 18 C. fam., respectiv ca o data a incheierii casatoriei: ,,casatoria nu poate fi dovedita decat prin certificatul de casatorie , eliberat pe baza actuli intocmit in registrul actelor de stare civila”;

ca forma de recunoastere publica a casatoriei, conform articolului 3 C. fam.,: ,,numai casatoria incheiata in fata delegatului da nastere drepturilor si obligatiilor de sot, prevazute in prezentul cod”.

Coditiile de forma se impart in doua categorii si anume: formalitati premergatoare incheierii casatoriei si formalitatii privind incheierea casatoriei.

4.1. Formalitatii premergatoare casatoriei

Aceste formalitatii urmaresc: 1) sa asigure consimtamantul liber al celor care vor sa se casatoreasca, acestia trebuind sa isi exprime vointa de a se casatorii in fata autoritatii de stat competente; 2) de a informa pe delegatul starii civile, asupra statutului civil a viitorilor soti, care pe baza acestor informatii, va verifica daca sunt indeplinite conditiile de fond si lipsa impedimentelor la casatorie; 3) sa aduca la cunostinta tertilor incheierea casatoriei si sa puna in miscare, daca e cazul, opozitiile la casatorie.

a)          Declaratia de casatorie este actul juridic prin care

se materializeaza dorinta viitorilor soti de a incheia o casatorie valabila. Conform articolului 12 C. fam., cei care vor sa se casatoreasca vor face, personal, declaratia de casatorie la serviciul de stare civila la care urmeaza a se incheia casatoria.

Declaratia se face personal de catre viitorii soti, in scris, la serviciul de stare civila la care urmeaza a se incheia casatoria. Daca unul dintre viitorii soti nu se afla in aceeasi localitate, declaratia de casatorie se poate face la serviciul de stare civila din localitate unde se afla, care o va transmite, din oficiu si fara intarziere, servicului de stare civila competent sa incheie casatoria .

Daca unul dintre viitorii soti nu se poate prezenta la serviciul de stare civila pentru a face declaratia, aceasta va fi luata de catre ofiterul de stare civila si in afara serviciului de stare civila.

Declaratia de casatorie este un formular tipizat , care cuprinde urmatoarele mentiuni: 1) identificarea fiecaruia dintre viitorii soti; 2) manifestarea de vointa ca acestia vor sa se casatoreasca; 3) declaratia acestoara ca au luat cunostinta reciproc de stare sanatatii lor; 4) declaratia viitorilor soti in sensul ca nu exista nici o piedica la casatorie dintre cele prevazute de articolul 4 – 10 din C. fam.; 5) declaratia cu privire la numele pe care vor sa il poarte in timpul casatoriei ; 6) indicarea locului in care se va incheia casatoria, daca declaratiile au fost facute in locuri diferite; 7) mentiunea cunoasterii consecintelor penale ale falsuli in declaratii.

Declaratia se semneaza de catre declarant.

Ofiterul de stare civila este obligat sa confrunte datele scrise in declaratia de casatorie cu cele care rezulta din actele prezentate.

Odata cu declaratia, viitorii soti vor prezenta urmatoarele acte: 1) actul de ientitate; 2) certificatul de nastere; 3) certificatul medical privind starea sanatatii ; 4) acte din care sa rezulte nulitatea, anularea ori desfacerea casatoriei anterioare, daca este cazul.

Vor mai fi anexate, dupa caz:1) aprobarea primarului sau a comandantului navei pentru incheierea casatoriei inainte de implinirea termenului de 10 zile de la data inregistrarii declaratiei; 2) aprobarea primarului pentru incheierea casatoriei in afara sediului primariei, la carerea persoanei intresate; 3) aprobarea presedintelui consiliului Judetean sau a primarului general al municipiului Bucuresti, in cazul unor impedimente rezultate din conditiile de varsta, rudenie fireasca sau adoptie; 4) dovada eliberata ori autentificata de misiunile diplomatice sau oficiale consulare acreditate in Romania, in cazul casatoriei unui cetatean strain, din care sa rezulte ca indeplineste conditiile de fond, cerute de legea sa nationala, pentru incheierea casatoriei in Romania. Daca statul respectiv nu are misiune diplomatica sau oficiul consular in Romania se da declaratie pe propia raspundere; 5) aprobarea ministrului apararii nationale sau a conducatorului institutiei la care este angajat cadrul militar sau, dupa caz, preotul militar; 6) procesul-verbal intocmit impreuna cu interpretul autorizat, in cazul incheierii casatoriei, intre persoane care nu cunosc limba romana sau intre surdomuti.

La primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila va citi viitorilor soti prevederile articolului 4-10 din C.fam., care stabilesc conditiile de fond si impedimentele la casatorie, si cele ale articolului 27 din acelasi cod, privitor la nume. Totodata, le va atrage atentia asupra dispozitiilor articolului 292 din C.pen.

Dupa indplinire acestor formalitati, declaratia de casatorie se inregistreaza in mod obligatoriu in registrul special constituit.

b) Publicarea declaratiei de casatorie.

Ofiterul de stare civila, va dispune in ziua primirii declaratiei de casatorie- publicarea ceasteia, prin afisare, in extras, intr-un loc special amenajat, la sediul primariei unde urmeaza sa se incheie casatoria[43].

Acest extras va cuprinde, in mod obligatoriu:1) data afisarii ; 2) datele de stare civila ale viitorilor soti; 3) instiintarea ca orice persoana poate face opunere la casatorie, in termen de 10 zile de la data afisarii.

Afisarea este o masura de publicitate [44], care are ca drept scop sa aduca la cunostiinta publica proiectul de casatorie.

c) Opozitia la casatorie

Potrivit articolului 14 alin.(1) din C. fam. : ,,Orice persoana poate face opunere la casatorie, daca exista o piedica legala ori daca alte cerinte ale legii nu sunt indeplinite.”

Opozitie la casatorie este actul prin care o persoana aduce la cunostiinta ofiterului de stare civila existenta unei imprejurari de fapt ori de drept care nu permite incheierea casatoriei[45].

Persoana care face opozitie nu trebuie sa dovedeasca vreun interes, dat fiind interesul general al societatii la incheierea unei casatorii valide.

Opozitia se poate face in intervalul de timp cuprins intre data depunerii declaratiei de casatorie si momentul incheierii casatoriei.

Pentru a produce efecte, opozitia la casatorie trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: 1) sa fie facuta in scris; 2) sa fie semnata; 3) sa arate imprejurarea de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei ; 4) sa arate dovezile pe care se intemeiaza.

Opozitia poate fi facuta si de catre ofiterul de stare civila, cand constata personal ca exista cauze ce duc la oprirea casatoriei. In acest caz, opozitia se face prin intocmirea unui proces-verbal.

Opozitia care nu indeplineste cerintele de mai sus constituie o simpla informare a ofiterului de stare civila, care va verifica putandu-se sesiza si din oficiu.

Solutionand opozitia, ofiterul de stare civila are urmatoarele variante:

- incheie casatoria, daca pozitia este intemeiata;

- refuza incheierea casatoriei, intocmind un proces-verbal daca opozitia este intemeiata.[46] La cererea partii, toate lucrarile se inainteaza instantei de judecata;

- amana incheierea casatoriei, daca este nevoie de timp mai indelungat pentru verificarea opozitiei.

4.2 Formalitati concomitente incheierii casatoriei

a) Data incheierii casatoriei

Ofiterul de stare civila stabileste ziua incheierii casatoriei, in raport de prevederile legale.

Ca regula, casatoria se incheie la expirarea termenului de 10 zile de la depunerea declaratiei de casatorie, termen in care se cuprind atat ziua cand a fost facuta declaratia de casatorie cat si ziua in care se oficiaza casatoria.

In cazul in care declaratia de casatorie a fost facuta in alta localitate decat cea in care urmeaza sa se incheie casatoria, termenul de 10 zile se socoteste de la data cand s-a primit declaratia de casatorie la primaria unde urmeaza sa se incheie casatoria.

Dupa expirarea termenului de 10 zile de la depunerea declaratiei, casatoria se poate incheia numai pana la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale, adica 14 zile de la data emiterii acestora. Doar in mod exceptional, primarul municipiului, Bucuresti, al orasului sau al comunei unde urmeaza sa se incheie casatoria poate sa incuvinteze, pentru motive temeinice, incheierea casatoriei inainte de implinirea termenului de 10 zile de la depunerea declaratiei de casatorie.

In cazul expirarii termenului de valabilitate a certificatelor medicale, ofiterul de stare civila va stabilii data casatoriei in perioada cuprinsa intre data depunerii noilor certificate medicale si data expirarii valabilitatii acestora.

b) Momentul incheierii casatoriei

Momentul incheierii casatoriei este acela in care ofiterul de stare civila constata existenta consimtamantului viitorilor soti si ii declara casatoriti.[49]

c) Localitatea unde se incheie casatoria

Potrivit articolului 11 din C. fam., casatoria se poate incheia in localitatea in care fiecare din viitorii soti isi are domiciliul sau resedinta. In mod obisnuit domiciliul se dovedeste cu buletinul de identitate, iar resedinta cu viza de flotant pe buletinul de identitate.

d) Locul unde se incheie casatoria

Ca regula casatoria se poate incheia intr-un anumit loc si anume la sediul serviciului de stare civila potrivit articolului 16 alin. 1 din C. fam.. In cazuri exceptionale casatoria se poate incheia si in afara sediului serviciului de stare civila, potrivit articolului 16 alin. 2 din C. fam. Cazurile in care casatoria se poate incheia in alt loc decat sediul serviciului de stare civila sunt, de exemplu, acelea in care viitorul sot este infirm, grav bolnav sau moartea sa iminenta, ori cand viitoarea sotie are o sarcina inaintata.

Casatoria se mai poate oficia si pe o nava sub pavilion romanesc aflata in timpul unei calatorii in afara granitelor tarii, in cazul in care ambii soti au cetatenia romana, comandantul navei fiind investit cu atributii de delegat de stare civila.[51] Pentru motive temeinice comandantul poate acorda dispensa de termen. Comandantul navei este obligat ca la sosirea in tara sa se inainteze o copie certificata de pe inregistrarea facuta, prin capitania portului de inscriere a navei, la organul de stat al administratiei competent, care este cel al Primariei sectorului 1 din municipiul Bucuresti. Casatoria nu se poate incheia pe o aeronava chiar daca se afla in cursul unei calatorii in afara granitelor tarii.

e) Competenta ofiterului de stare civila

- Competenta materiala: este data de calitatea pe care a avut-o cel care instrumenteaza si de atributiile ce i-au fost conferite. Daca persoana care a oficiat casatoria nu are atributii de ofiter de stare civila, casatoria este nula. Ca exceptie , actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributii de ofiter de stare civila, cu respectarea prevederilor legii, sunt valabile, chiar daca aceasta persoana nu are aceasta calitate.

- Competenta personala: este determinata de domociliul sau resedinta viitorilor soti, acestia putand incheia casatoria la sediul de stare civila de la domiciliul sau resedinta oricareia dintre ei;

- Competenta teritoriala: este determinata de limitele teritoriale ale localitatii respective .

Incalcarea competentei personale sau teritoriale nu atrage nulitatea casatoriei, ci, eventual, sanctiuni disciplinare pentru ofiterul de stare civila.[54]

f) Incheierea casatoriei cand exista un element de extraneitate

Casatoria incheiata in strainatate intre cetateni romani in fata reprezentantilor nostri diplomatici sau consulari este supusa conditiilor de forma prevazute de legea romana, iar casatoria incheiata in strainatate intre cetatenii romani in fata organelor de stare civila locale[55] este supusa conditiilor de forma prevazute de legea locala (locus regit actum).

Casatoria incheiata in tara noastra intre cetatenii straini in fata organului de stare civila roman este supusa conditiilor de forma prevazute de legea romana. Asemenea casatorie incheiata in fata reprezentantilor diplomatici sau consulari respectivi din tara noastra este supusa conditiilor de forma prevazute de legea tarii careia ii apartine acel reprezentant.

Casatoria mixta este supusa conditiilor de forma prevazute de lega locului incheierii acesteia (locus regit actum). In cosecinta, asemenea casatorie incheiata in tara noastra este supusa conditiilor de forma prevazute de legea romana si casatoria mixta incheiata in strainatate este supusa conditiilor de forma prevazute de legea straina respectiva.

g) Procedura incheieii casatoriei

La data incheierii casatoriei, ofiterul de stare civila efectueaza in ordine cronologica urmatoarele operatiuni: 1) identifica viitorii soti; 2) constata prezenta a doi martori; 3) constata ca sunt indeplinite conditiile de fond si ca nu exista impedimente la casatorie; 4) constata ca nu exista opozitii intemeiate la casatorie; 5) citeste viitorilor soti dispozitiile articolului 1 si 2din C.fam.; 6) i-a consimtamantul viitorilor soti; 7) declara casatoria incheiata pe baza consimtamantului exprimat; 8) citeste sotiilor dispozitiile C. fam. privind drepturile si obligatiile acestora ; 9) intocmeste actul de casatorie. Actul de casatorie se semneaza de catre soti (cu numele de familie pe care s-au invoit sa il poarte in timpul casatoriei), de cei doi martori si de catre ofiterul de stare civila. Dupa intocmirea actului de casatorie se elibereaza sotilor certificatul de casatorie si livretul de familie.

Solemnitatea incheierii casatoriei

Solemnitatea rezulta din urmatoarele elemente : 1) casatoria se incheie in fata unei anumite autoritati; 2) casatoria se incheie in prezenta a doi martori; 3) casatoria se incheie intr-un anumit loc; 4) casatoria se incheie in prezenta efectiva a viitorilor soti; 5) viitori soti trebuie sa isi exprime personal si concomitent consimtamantul.



Publicitatea incheierii casatoriei

Presupune accesul liber al oricarei persoane care doreste sa asiste la incheierea casatoriei, in limita locurilor disponibile, fara a fi necesara prezenta efectiva a publicului cu exceptia celor doi martori.



Conditia este prevazuta in articolul 2-2 din Proiectul Codului civil si cuprinde: „Barbatul si femeia au dreptul de a se casatorii in scopul de a intemeia o familie”.

Adica in situatia denumita „intersexualizare”.

Transsexualism

Dan Lupascu –Dreptul familiei Ed. Rosetti Buc 2005 p.35

Proiectul C. civ. Prevede posibilitatea acordarii dispensei pentru ambii parteneri la 15 ani.

I. P. Filipescu, A. I. Filipescu, - Tratat de dreptul familiei, Ed. ,,All Beck’’

A se vedea : I. Albu - Dreptul familiei, p. 61; I.P. Filipescu – Tratat de dreptul familiei, Ed. ,,All Beck”,Bucuresti 1996, p.22

I.Albu, Casatoria in dreptul roman, p.147.

A se vedea: Trib. Suprem, sect. civ., dec. Nr.1873/1972, in ,,Revista romana de drept nr.3/1974, p.57.

A se vedea : Trib.Suprem,sect. civ., dec.Nr.1373/1969,in I.G. Mihuta, Repertoriu de practica judiciara in materie civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti,1969-1975,p.17 .

I.C. Catuneanu -Curs elementar de drept roman, Ed.Cartea Romaneasca, Bucuresti ,1921, p.142-143.

A se vedea Trib. Suprem, sect.civ., dec. Nr. 1049 /1976, in Culegerea de decizii 1976, p.160.

A se vedea Trib.jud. Cluj, col.I, dec. Nr. 1246/1961, in „Legalitatea populara nr.12/1961, p.103-104.

A se vedea Trib. Suprem, sect. civ., dec. Nr. 1805/1972, in „Culegere de decizii”,1972, p.193

A se vedea Trib. Suprem, sect. civ., dec. Nr. 251/1970, in I.G. Mihuta, -Problem de drept din practica Tribunalului Suprem, sec. Civ., in „Revista romana de drept” nr.2/1972, p.122.

I.G.Mihuta, -Probleme de drept din practica Trib.Suprem, sec. civ., in „Revista romana de drept” nr. 1/1986, p.123.

A se vedea Trib. Suprem sec. civ. Dec. Nr.1805/1872, in „Revista romana de drept” nr. 5/1973, p.140.

A se vedea Trib. Suprem sec. civ. Dec. nr. 779/1981, in „Culegere de decizii”, 1981, p.135

A se vedea C.S.J., sect. civ., dec. nr. 2980/29.11.1995, in C.Crisu, St.Crisu, -Practica si literatura juridica 1994-1997, Ed.”Argessis, 1998, p.145.

Articolul 303 alin.1 „Incheierea unei noi casatorii de catre o persoana casatorita se pedepseste cu inchisoarea de 1 la 5 ani.

Alin.2 Persoana necasatorita care se casatoreste cu o persoana pe care o stie casatorita se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Alin. 3 Faptele prevazute in prezentul articol nu se sanctioneaza daca prima sau cea de-a doua casatorie este declarata nula pentru un alt motiv decat bigamia.”

O.Loghin, T. Toader, -Drept penal roman-partea speciala, ed.”Sansa”, Buc., 1994, p.530.

V.Dobrinoiu, V. Conea, -Drept penal, partea speciala, vol. II, editura „Lumina Lex”, Buc., 2002 p.466.

A se vedea I. Oancea - Explicatii teoretice ale Codului penal Roman -, vol. IV, partea speciala, Buc. Ed.Academiei 1972, p. 461.

Ion Chelaru –Casatoria si divortul- ed. A92 Acteon p. 73

A se vedea I. Albu,-Dreptul familiei- p.21-22;Tr.Ionascu, op.cit., p.82.

A se vedea T.R.Popescu, op., p. 119.

A se vedea I.P. Filipescu, op. cit., p. 25;I. Albu, I.Reghini, P.A.Szabo,-infierea-, ed. „Dacia”, Cluj-Napoca, 1977,p. 141.

Adriana Corhan-Dreptul familiei.Teorie si practica -,ed.”Lumina Lex”,Buc. 1999.

Adoptia cu efecte restranse era prevazuta de articolul 75 din C. fam. (in prezent abrogat) si avea ca trasatura faptul ca adoptatul si descendentii sai deveneau ruda numai cu adoptatorul, nu si cu rudele acestuia.

O.U.G nr. 25/1997 cu privire la adoptie a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 120 din 12 iunie 1997, fiind abrogata prin Legea nr.273/2004, in vigoare de la 1 ianuarie 2005.

Alienatia mintala este o boala mintala care cuprinde toate tulburarile intelectului.

Debilitatea mintala inseamna inapoierea mintala.

In acest sens: Sc.Serbanescu - Codul familiei, comentat si adnotat, Bucuresti, Edit. Stiintifica, 1963, op. cit., p. 24; Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 1517 din 18 sept. 1967, in CD 1967, p. 157-159.

In sensul ca alientul mintal si debilul mintal pot incheia casatoria in momentele de luciditate pasagera, vz. Gh. Lutescu, - Procedura de divort, in L.P., nr. 1, 1961, p. 38, parere ramasa izolata.

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995.

Prin cadre militare, in sensul legii, intelegem cetatenii romani carora li s-a acordat grad de ofiter, maistru militar sau subofiter.

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 561 din 13 noiembrie 2000.

Dan Lupascu – Dreptul familiei. Edit. Rosetti, 2005.

Vezi articolul 12 alin. 2 din C.fam.,. Articolul 27 alin. 3 din Lege nr.119/ 1996 stabileste un termen de 48 de ore pentru transmiterea declaratiei de casatorie la autoritatea administratiei publice locale unde urmeaza sa se incheie casatoria.

Continutul formularuli tipizat al declaratiei de casatorie este prevazut in Anexa 16 al Metodologiei nr. 1 din 13 octombrie 1997 publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 318 bis din 19 noiembrie 1997.

Aceasta declaratie poate fi facuta si ulterior, pana ;la incheierea casatoriei.

Certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii si trebuie sa cuprinda mentiunea expresa ca persoana poate sau, dupa caz, nu poate sa se casatoreasca.

C. fam. ar 13 indice 1 alin. (1) si articolul 28 indice 1 din Legea nr 119/1996.

Originea publicatiilor de casatorie este foarte veche, avandu-si obarsia in dreptul canonic occidental, in epoca in care biserica reglementa suveran toate chestiunile referitoare la dreptul matrimonial.

I.P.Filipescu, A.I. Filipescu-op. cit. pag.28

Articolul 15 din C. fam. prevede ca: „Delegatul de stare civila va refuza sa constate incheierea casatoriei daca, in temeiul verificarilor ce este dator sa le faca, a opunerilor primite sau a informatiilor ce le are, gaseste ca cerintele legii nu sunt indeplinite.”

Potrivit articolului 10 din Legea nr. 119/1996: „In cazul in care ofiterul de stare civila refuza sa intocmeasca un act sau sa inscrie o mentiune ce intra in atributiile sale, persoana nemultumita poate sesiza judecatoria in raza careia domiciliaza”.

Articolul 29 din Legea nr. 119/1996 si articolul 42 din Metodologia nr. 1/1997

Dan Lupascu „ Dreptul familiei” ed. Rosetti 2005 pag 45-48.

Notiunea de domiciliu constitue o situatie de fapt si poate fi dovedita prin orice mijloace de proba.

Articolul 8 din Legea nr. 119/1996.

I.P. Filipescu pag 29.

Articolul 7 din Legea nr. 119/1996.

Dan Lupascu „Dreptul familiei” ed Rosetti 2005, pag 50-51.

Cazurile in care casatoria se poate incheia in fata organelor de stare civila locale sunt prevazute de articolul 42 din Legea nr. 119/1996 si articolul 19 din Legea nr.105/1992.

Articolul 19 din Legea nr.105/1992.

I.P.Filipescu, pag 30-31.

Hotararea Guvernului nr. 495/1997 privind continutul, eliberarea si actualizarea livretului de familie. Livretul de familie este documentul care cuprinde principalele date cu privire la componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica fata de reprezentantii lor legali.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2445
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site