Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


CONSIDERATII GENERALE ASUPRA MOSTENIRII

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



CONSIDERATII GENERALE ASUPRA MOSTENIRII

SECTIUNEA I




EVOLUTIA INSTITUTIEI MOSTENIRII

In dreptul roman mostenirea testamentara avea o mare insemnatate, la romani, fiind o dezonoare de a muri fara testament. La romani, succesiunile erau considerate legitime (succesio ab intestato sau legitima) sau testamentare (succesio testamentaria). Succesiunea ab intestat nu avea loc decat in lipsa celei testamentare. Cu alte cuvinte, succesiunea testamentara era, la romani, regula, iar cea legala (ab intestat), exceptia, pentru ca in mentalitatea juridica a epocii era de onoarea unui cetatean roman sa lase intotdeauna un mostenitor instituit. De aceea, Legea celor XII table proclamase dreptul de a testa intr-un mod absolut, reflectand conceptia epocii.

In evolutia sa dreptul succesoral s-a schimbat, in sensul ca mostenirea legala (numita legitima si ab intestat) este regula generala, iar mostenirea testamentara este exceptia. Textul art. 650 din Codul Civil roman se aseamana foarte mult cu art 720 din Codul Civil italian, aceste texte avand un precedent in Codul Caragea, potrivit caruia mostenirea este primirea fara diata, sau cu diata.

In dreptul roman, testamentum are intelesul de „marturie a intentiei” facuta si in fata unei persoane, pentru a fi valabila; definitia data testamentului roman in doctrina este aproape identica celei care este valabila ca acceptiune si astazi.

Asadar, predominanta era devolutiunea testamentara, aceasta avand drept scop principal instituirea unui erede. Din aceasta rezulta ca mostenirea testamentara era incompatibila cu cea legala, aceasta din urma gasindu-si aplicabilitate numai in absenta testamentului.

In dreptul francez a existat, in doctrina de la inceputul secolului XX, o vie controversa asupra chestiunii de a sti daca legiuitorul a urmat dreptului roman sau obisnuielnic; parerile sunt impartite, unii sustinand ca vointa omului nu poate sa faca decat legatari si donatari, nu insa si mostenitori.

Legiuitorul roman nu a mai prilejuit aceasta controversa. In dreptul nostru mostenirea legala este regula, ea putand fi inlaturata, dar numai in anumite conditii, prin legatele instituite prin testament, care este exceptia.

Facand comparatie cu dreptul roman si raportat la disputa din literatura juridica franceza, din interpretarea ce rezulta din legislatia noastra, testamentul este actul juridic care nu poate si nu isi propune sa instituie mostenitori (erezi), ci numai legatari.

SECTIUNEA A II-A

DEFINITIA MOSTENIRII

Art. 644 Cod civil enumera succesiunea printre modurile de dobandire si de transmitere a dreptului de proprietate. Desi nedefinit de catre legiutor, termenul de succesiune este folosit in mod curent de Codul civil, fiind inlocuit, uneori, si prin alti termeni cu acelasi inteles, precum mostenire sau ereditate.[5]

In Capitolul II, Drepturile si libertatile fundamentale (art. 42), din Constitutia Romaniei este consacrat dreptul la mostenire (Art. 42 „ dreptul la mostenire este garantat”).

In dreptul civil, notiunea de succesiune se intrebuinteaza intr-un sens mai larg, prin succesiune sau mostenire intelegandu-se o transmisiune de drepturi, universala, cu titlu universal sau cu titlu particular, de la o persoana la alta, fie prin acte intre vii, fie prin acte pentru cauza de moarte si intr-un sens mai restrans, prin succesiune se defineste transmisiunea intregului patrimoniu, a unei fractiuni din acesta ori a unor bunuri sau valori determinate de la o persoana fizica decedata catre una sau mai multe persoane fizice in viata, catre una sau mai multe persoane juridice sau catre stat[6].

Persoana decedata, al carei patrimoniu se transmite prin succesiune, se numeste de cujus[7], autor sau testator, in cazul mostenirii testamentare.

Persoanele care dobandesc[8], in tot sau in parte, patrimoniul celui care a lasat mostenirea sunt denumite succesori sau mostenitori. In Codul civil legiuitorul utilizeaza in mod frecvent si termenul de erede ( Art. 692, art. 693, art. 696, art.707-714 Cod civil.).

SECTIUNEA A III-A

FELURILE MOSTENIRII

Codul Civil in art. 650, stipuleaza ca „succesiunea se defera sau prin lege, sau dupa vointa omului, prin testament”, astfel incat mostenirea poate fi legala sau testamentara.

A. Mostenirea legala

Mostenirea legala intervine atat in cazul in care, in temeiul legii, se va transmite patrimoniul lasat de catre de cujus persoanelor, respectand o anumita ordine si o anumita cota, cat si in cazul in care defunctul nu a lasat testament prin care sa indice repartizarea bunurilor sale, dupa deces, ori cand manifestarea sa de vointa nu poate produce efecte, in tot sau in parte[9].

Este posibila transmisiunea conform mostenirii legale si atunci cand, de cujus, a lasat testament, insa acesta nu contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral, ci alte dispozitii, precum cele referitoare la funeralii, la exheredare etc[10].

Persoanele care dobandesc, in temeiul legii, patrimoniul lui de cujus se mai numesc erezi sau urmasi. Ei sunt mostenitori universali, cu vocatie la intreg patrimoniul succesoral, chiar daca in cazul concret, ei vor beneficia efectiv numai de o fractiune de patrimoniu[11].



Rezerva succesorala se va culege, in toate cazurile, cu titlu universal. Mostenitorii legali nu pot avea vocatie numai la bunuri singulare, in cazul mostenirii legale neexistand mostenitori cu titlu particular[12].

B. Mostenirea testamentara

Mostenirea este testamentara in cazul in care transmiterea masei succesorale are loc in temeiul vointei celui care lasa mostenirea, manifestata prin testament.

Cel care a lasat mostenirea prin testament se numeste testator[13], iar persoanele care vor beneficia de aceasta mostenire poarta numele de legatari. Legatarul poate fi universal, avand vocatie la intreg patrimoniul succesoral, cu titlu universal, beneficiind doar de o fractiune din mostenire, si cu titlu particular, avand vocatie doar la bunuri singulare, determinate.

C. Mostenirea conventionala

Conform art. 933 din Codul Civil, „donatorul poate in cazul art. 932 sa dea donatiune si bunurile sale viitoare”, astfel incat se considera ca mai poate exista din punct de vedere teoretic un alt tip de mostenire, si anume mostenirea conventionala, denumita si institutiune contractuala.

Deoarece dispozitiile Codului Civil cu privire la contractul de casatorie au fost abrogate ca urmare a intrarii in vigoare a Codului Familiei, mostenirea conventionala a devenit lipsita de importanta practica[14].



Diata are intelesul in Codul Caragea de la 1818 de testament

M. D. Bocsan: Testamentul –Evolutia succesiunii testamentare in dreptul roman, Ed. Lumina Lex, 2000, p. 41

Vl. Hanga, M. Jakota: Drept privat roman, Bucuresti, Ed. didactica si pedagogica . 1984, p. 240-241

Mercadé, Demolombe, Chabot, citati dupa D. Alexandresco: Explicatiunea Dreptului civil roman, vol. III, tom. III, Ed. 1926, p. 41

Dumitru Macovei, Iolanda Elena Cadariu, Drept civil. Succesiuni, Editura Junimea, Iasi, 2005, pag.10

Francisc Deak, Tratat de drept succesoral, editia a II-a, actualizata si completata, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002, pag. 6; Dumitru Macovei, Iolanda Elena Cadariu, op. cit., pag. 12

is de cujus successione (rebus) agitur = cel despre a carui mostenire (bunuri) este vorba

Dimitrie Alexandrescu, Explicatiunea teoretica si practica a dreptului civil roman, tom.III, partea a II-a, Mostenirile ab intestate, Atelierele Grafice „Socec&Co.”, Bucuresti ,1912, pag. 34-35

Francisc Deak, op. cit, pag 7

Dumitru Macovei, Iolanda Elena Cadariu, op. cit., pag. 12

Eugeniu Safta-Romano, Dreptul de mostenire in Romania. Doctrina si jurisprudenta, vol.I, Editura. Graphix, Iasi, 1995, pag. 24

Francisc Deak, op. cit., pag. 8

C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept civil roman, volum III, Bucuresti 1928, pag. 1054

Dumitru Macovei, Iolanda Elena Cadariu, op. cit., pag. 11






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1386
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site