Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Raportul juridic de drept comercial

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILA
Competenta in materie penala
ULTRAJUL CONTRA BUNELOR MORAVURI SI TULBURAREA ORDINII SI LINISTII PUBLICE
Uzucapiunea in sistemul de carte funciara
CADRUL STRATEGIC AL UNIUNII EUROPENE
Marca in dreptul comunitar
Gradul de rudenie
Pluralitatea intermediara
IMPUTERNICIRE AVOCATIALA
DREPT FISCAL - TESTE GRILA


Raportul juridic de drept comercial




Raportul juridic de drept comercial

Raportul juridic de drept comercial reprezinta orice relatie reglementata de normele de drept comercial generata de savarsirea oricarui fapt de comert enumerat de articolul 3 Cod Comercial, indiferent daca persoana care le savarseste are sau nu calitatea de comerciant

Codul Comercial roman stabileste anumite acte juridice si operatiuni pe care le califica drept 'fapte de comert'. Prin savarsirea uneia sau mai multor fapte de comert se nasc raporturile juridice, reglementate de legile comerciale.

Codul Comercial considera ca fapte de comert

- cumpararile de produse sau de marfuri spre a se revinde fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru sau numai spre a se inchiria

- vanzarile de producte si vanzarile si inchirierile de marfuri fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru cand vor fi fost cumparate cu scopul de revanzare sau inchiriere;

- contractele de report asupra obligatiunilor de stat sau altor titluri de credit circuland in comert;

- cumpararile sau vanzarile de parti sau actiuni ale societatilor comerciale;

- orice intreprinderi de furnituri;

- intreprinderi de spectacole publice;

- intreprinderi de comisioane, agentii si oficii de afaceri;

- intreprinderi de constructii;

- intreprinderi de fabrici, manufactura si imprimerie;

- intreprinderi de editura, librarie si obiecte de arta, cand altcineva decat artistul le vinde;

- operatiunile de banca si schimb;

- operatiunile de mijlocire in afacerile comerciale;

- intreprinderi de transport de persoane sau lucruri, pe apa sau pe uscat;

- cambiile si ordinele in producte sau marfuri;

- constructia, cumpararea sau vanzarea de vase de navigatie interioara si exterioara si tot ceea ce priveste echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas;

- asigurari in contra daunelor si asupra vietii;

- depozite pentru cauza de comert;

Evident aceasta enumerare este una enuntiativa, deci si alte fapte si operatiuni pot face obiectul raporturilor juridice comerciale.

Spicuind cateva solutii date de instantele judecatoresti, dam exemple de fapte de comert:

- pepinieristul care vinde vite americane altoite, face acte de comert, conform art. 3 din Codul comercial, deoarece vinde produse/marfuri in natura sau lucrate, care au fost cumparate cu scopul de revanzare

- apicultorul care nu se margineste sa vanda produsul albinelor sale, si cumpara miere si ceara si de la altii, in cantitate mare, pentru a le preface si revinde, este comerciant

- cumpararea unei paduri in scop de a o revinde in detaliu, intr-un timp determinat, constituie act de comert

- fapta unui hotelier sau hangiu de a furniza pasagerilor alimente si camere de locuit – constituie fapt de comert

- cofetarul, transformand materii prime in articole de cofetarie pentru a le revinde astfel transformate, face conf. Codului comercial acte de comert si trebuie considerat comerciant

precum si exemple de fapte care nu sunt considerate fapte de comert:

- vanzarea in detaliu de catre producatorul de vite altoite a propriilor sale produse, chiar prin intermediul altor persoane, care lucreaza in numele producatorului si prin mijlocirea de publicatii si reclame, nu poate fi considerata ca o vanzare-cumparare comerciala, deoarece legiuitorul nu atribuie caracter comercial acelora care se marginesc a pune in valoare produsele naturii sau pamantul pe care-l cultiva

- sculptorul care cumpara materia destinata pentru arat lui nu face acte de comert

- autorul unor opere literare sau stiintifice nu face acte de comert publicandu-si operele sale, fie personal, fie prin intermediul unui editor, chiar cand el face apel la concursul altor scriitori ca sa-l ajute in compunerea acelor opere

Avand in vedere specificul activitatii agricole, Codul comercial roman prevede in art. 5 ca: „Nu se poate considera ca fapt de comert vanzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pamantul sau, sau cele cultivate de dansul'. In consecinta, vanzarea produselor agricole in starea lor naturala, obtinuta de cultivator, este socotita ca un act civil si nu comercial.

Doctrina considera ca vanzarea are caracter civil si in situatia in care obiectul vanzarii il constituia derivatele produselor agricole rezultate din transformarea acestora, intrucat aceasta prelucrare este privita ca un mijloc accesoriu destinat sa inlesneasca valorificarea produselor agricole. Aceasta calificare s-a extins si la celelalte domenii ale agriculturii precum: floricultura, horticultura, silvicultura, zootehnia.

Prin dispozitiile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 36/1991 se prevede ca, societatile agricole constituite conform acestei legi sunt civile si nu comerciale. Exceptia o constituie societatile agricole constituite in baza Legii nr. 31/1990, care sunt comerciale prin forma adoptata si nu prin obiectul activitatii lor.

O situatie aparte o reprezinta intreprinderile agricole, jurisprudenta considerand ca aceste intreprinderi sunt necomerciale deoarece se limiteaza la prelucrarea in vederea conservarii si vanzarii produselor agricole. Intreprinderea agricola are caracter necomercial chiar si atunci, cand produsele prelucrate de ea se revand la sediu sau intr-un local special amenajat

Si in aceste cazuri dam cateva exemple:

- Vanzarea de marfuri facuta de comerciant la particulari, este comerciala numai pentru vanzator. Conform art. 56 Cod comercial si contractantul necomerciant este supus in ceea ce priveste acest act, legii comerciale

- Agricultorul care: tine pravalia unde vinde in detaliu productele pamantului ce tine cu arenda, platind patenta pentru acest comert si avand si firma, comerciala inscrisa la tribunal si care mai cumpara si de la altii asemenea producte pentru a le revinde, face prin aceasta acte de si deci poate fi declarat in stare de faliment

Elementele constitutive ale raportul juridic de drept comercial

Elementele constitutive ale raportului juridic de drept comercial, ca de altfel ale tuturor raporturilor juridice apartinand celorlalte ramurilor de drept sunt:



a. Subiectele sunt acele persoane fizice sau juridice care devin parti intr-un raport juridic comercial reglementat de normele Codului Comercial.

Codul Comercial roman, ca si modelul sau italian, consacra sistemul obiectiv al dreptului comercial. In aceasta conceptie prin stabilirea faptelor de comert se ajunge la determinarea calitatii de comerciant. Astfel el stabileste care sunt actele si operatiunile considerate ca fapte de comert si le supune legilor comerciale, indiferent de calitatea persoanei care le savarseste (comerciant sau necomerciant). Cu toate ca subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii, cat si necomerciantii, totusi, in principal, activitatea comerciala se realizeaza de catre comercianti , ceea ce presupune ca intotdeauna unul dintre subiecte trebuie sa fie comerciant.

Comerciantul poate fi definit ca fiind orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate comerciala, adica savarseste fapte de comert cu caracter profesional.

Pentru ca o persoana fizica sa dobandeasca calitatea de comerciant trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii:

a) sa savarseasca in mod efectiv anumite fapte de comert obiective;

b) savarsirea faptelor de comert sa aiba caracter de profesiune;

c) savarsirea faptelor de comert sa se faca in nume propriu;

Pe langa aceste trei conditii legea prevede insa ca persoana fizica, pentru a putea dobandi calitatea de comerciant, sa aiba capacitate deplina de exercitiu, ceea ce inseamna ca nu au capacitatea de a fi comerciant: minorul si persoana pusa sub interdictie. De asemenea desfasurarea de catre o persoana fizica a unor activitati comerciale este conditionata de existenta unei autorizatii administrative, eliberata de organele administratiei publice locale. Legea mai prevede si anumite incompatibilitati in sensul ca activitatea comerciala are, prin definitie, un caracter speculativ, de aceea ea nu poate fi exercitata de persoanele care au anumite functii sau profesii legate de interesele generale ale societatii, cum ar fi: judecatorii, procurorii, functionarii publici, ofiterii si diplomatii, notarii publici etc.

In conceptia Codului comercial roman, comerciantul persoana fizica este definit conform teoriei obiective, prin actele si operatiunile comerciale care trebuie desfasurate in mod profesional. Aceasta activitate poate fi desfasurata atat in mod independent, cat si in cadrul unei asociatii familiale sau a unei societati in participatiune , intrucat aceste forme asociative nu dobandesc personalitate juridica in mod similar cu societatile comerciale reglementate de Legea nr.31/1990

Asociatia familiala poate include membrii unei familii, inclusiv copiii care au implinit 16 ani si rudele acestora pana la gradul al patrulea inclusiv. Regimul juridic al comerciantului persoana fizica este reglementat si prin alte acte normative, cum ar fi Codul civil, Codul familiei, Decretul nr.3l/1954 , Legea nr.26/1990 etc. Prin aceste reglementari sunt instituite anumite incompatibilitati, interdictii si autorizatii pentru comercianti.   

Comerciantii persoane fizice sunt supusi unor reglementari diferite pe plan international, in functie de conceptia juridica adoptata de fiecare tara. In legislatia germana s-a adoptat conceptia subiectiva, conform careia au calitatea de comerciant numai persoanele fizice care au firma de comert inregistrata. Legislatia franceza a adoptat conceptia obiectiva, conform careia este recunoscuta aceasta calitate celor care exercita fapte de comert cu caracter profesional, cu pondere importanta si continua, in nume propriu si pe cont propriu.

Conditiile comune, care vizeaza insa toate categoriile de comercianti persoane fizice, constau in: existenta capacitatii de exercitiu, obligatia intocmirii documentelor de comert, suportarea obligatiilor fiscale si a altor indatoriri si incidenta asupra lor a falimentului. Capacitatea deplina de exercitiu nu o au minorii si persoanele puse sub interdictie. Daca minorul dobandeste un fond de comert prin mostenire, activitatea de comert va fi exercitata, in numele lui, de catre parinte sau tutore

Daca in cazul persoanei fizice pentru a dobandi calitatea de comerciant trebuie indeplinite cumulativ mai multe conditii, pentru a dobandi calitatea de comerciant societatea comerciala trebuie doar sa se constituie cu respectarea conditiilor prevazute de lege, intrucat ratiunea de a fi a societatii comerciale, finalitatea sa, este de a desfasura acte si fapte de comert.

In afara de societatile comerciale si alte persoane juridice mai au calitatea de comerciant, este vorba de regiile autonome , care trebuie sa isi acopere cheltuielile din veniturile realizate si sa obtina profit si de organizatiile cooperatiste

Clasificarea subiectilor de drept comercial

Calitatea de subiect de drept comercial o au cei care participa in mod obisnuit la activitatea de comert. Ceilalti subiecti de drept, care fac operatiuni comerciale in mod accidental, nu pot fi considerati comercianti, insa operatiunile de aceasta natura intra sub incidenta reglementarilor comerciale.

Calitatea de comerciant nu poate fi dobandita de stat si de entitatile administrativ-teritoriale de genul judetelor si comunelor   

In conformitate cu prevederile codului comercial cultivatorul sau agricultorul, care vinde produsele obtinute din lucrarea pamantului sau nu are calitatea de comerciant , deoarece el se margineste sa valorifice produsele agricole obtinute prin prelucrarea terenului sau. De asemenea, aceasta calificare s-a extins si asupra altor domenii ca: floricultura, horticultura, silvicultura, zootehnia etc. Acelasi regim este aplicabil si meseriasului – persoana care pe baza cunostintelor dobandite prin scolarizare sau practica executa anumite operatiuni de prelucrare si prestare de servicii pe baza comenzilor clientilor si cu materialul acestora.

Se pune problema ce statut are insa meseriasul care cumpara el materialele si executa anumite marfuri pe care le vinde clientilor sau nu lucreaza singur, ci ajutat si de alte persoane. In literatura de specialitate problema este controversata, insa parerea general admisa este ca in acest ultim caz meseriasul dobandeste calitatea de comerciant. In aceeasi situatie este si agricultorul care cumpara si de la altii produse agricole cu scopul de a le revinde si a obtine profit.

Codul comercial stabileste o prima clasificare a subiectilor de drept comercial, in societati comerciale si comercianti, acestia din urma fiind “ aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca profesiune obisnuita”

Pe baza altui criteriu, participantii la ordinea juridica comerciala se pot clasifica in persoane fizice si persoane juridice, in ultima categorie fiind incluse societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste , desi calitatea acestora din urma nu este unanim recunoscuta.

O alta clasificare a subiectilor de drept comercial se poate realiza in functie de normele juridice nationale sau internationale, care le reglementeaza activitatea.. Subiectii de drept comercial national sunt infiintati si reglementati numai de normele juridice din Romania, iar subiectii care apartin ordinii juridice internationale se axeaza pe interferenta cu norme juridice interstatale, de genul tratatelor sau conventiilor.



Caracteristici comune pentru subiectii de drept comercial

Dobandirea calitatii de comerciant reprezinta o prima conditie, care se realizeaza pentru societatile comerciale in momentul inmatricularii la registrul comertului. Pentru persoanele fizice sunt necesare cumulativ mai multe conditii, care constau in: savarsirea unor fapte obiective de comert cu caracter de profesiune obisnuita; exercitarea acestora in scopul obtinerii castigului; savarsirea faptelor de comert in nume propriu.

Egalitatea juridica a partenerilor de afaceri constituie o alta caracteristica, indiferent de natura subiectilor sau de puterea economica.

Principiul egalitatii legislatiilor in privinta recunoasterii calitatii de comerciant, reprezinta o alta trasatura comuna, in conformitate cu care o societate recunoscuta in statul in care s-a infiintat, este recunoscuta ca atare in orice alta tara.

b. Continutul raportului juridic de drept comercial consta in drepturile si obligatiile partilor participante la raportul juridic de drept comercial

Deoarece dreptul comercial face parte din sfera dreptului privat, deci reglementeaza raporturi juridice intre particulari, raportul juridic de drept comercial ia nastere ca urmare a manifestarii acordului de vointa a celor doua subiecte (dintre care unul e, de regula, comerciant). Aceasta presupune ca cele doua parti sunt pe pozitie de egalitate juridica si deci drepturile si obligatiile lor sunt corelative, rezultand in urma negocierii, intelegerii dintre ele.

Intrucat activitatea comerciala are caracter profesional, legea statueaza o serie de obligatii menite sa asigure buna desfasurare a activitatii comerciale, protejarea intereselor participantilor la aceasta activitate si existenta unor conditii care sa asigure cadrul juridic corespunzator derularii activitatilor comerciale. In acest sens, legea instituie anumite obligatii in sarcina celor care desfasoara activitatea comerciala ca profesiune, considerate ca fiind obligatiile profesionale ale comerciantilor:

Astfel, comerciantul este obligat:

- sa indeplineasca formele de publicitate, cerute de lege, prin intermediul Registrului Comertului (inmatriculare, radiere etc);

- sa tina contabilitatea activitatii comerciale in care sa consemneze toate operatiunile comerciale;

- sa exercite activitatea comerciala in limitele concurentei licite

c. Obiectul raporturilor de drept comercial il constituie conduita partilor care poate consta in actiunea (de a da sau de a face), sau abstentiunea (actiunea de a nu face), pe care si le stabilesc una in raport de cealalta. Atunci cand relatiile juridice de drept comercial vizeaza un bun din mediul real acesta se constituie in obiect al legaturii respective in sens material.

Studiu comparativ intre raportul juridic de drept comercial si financiar

Principala diviziune a dreptului obiectiv este in drept public si privat. Dreptul public contine totalitatea principiilor si regulilor aplicabile in raporturile dintre stat si supusii sai - in sfera dreptului public este inclusa si ramura dreptului financiar. In schimb dreptul privat, din sfera caruia face parte si ramura de drept comercial contine normele juridice aplicabile raporturilor dintre particulari.

Vom prezenta deosebirile care exista intre elementele componente ale celor doua raporturi juridice:

Subiectele

In ceea ce priveste subiectele participante la raporturile de drept financiar: un prim subiect este intotdeauna statul reprezentat de organele sale de specialitate in activitatea financiara, iar cel de-al doilea subiect al acestor raporturi poate fi o persoana fizica sau juridica.

Subiectele de drept din prima categorie, respectiv organele financiare ale statului, au in cadrul raporturilor de drept financiar o situatie juridica specifica, in sensul ca fiind purtatoare ale puterii publice pot sa pretinda celui de al doilea subiect sa efectueze o anumita prestatie, sa se abtina de la face ceva ori sa il controleze. De aceea intre subiectele raportului juridic de drept financiar exista un raport de subordonare al celui de-al doilea subiect fata de primul, care e intotdeauna statul, reprezentat de organele sale de specialitate cu atributii in domeniul activitatii financiare. Asadar raporturile juridice de drept financiar se nasc, se modifica si se sting pe baza manifestarii unilaterale de vointa a statului, prin modalitatile specifice prevazute de dreptul financiar.

Cat priveste subiectele raportului juridic de drept comercial, Codul comercial pornind de la enumerarea enuntiativa a actelor si operatiunilor considerate drept fapte de comert, ajunge sa determine persoanele care pot dobandi calitatea de parti ale raportului juridic de drept comercial - comerciantul sau necomerciantul.

Comerciantul poate fi definit ca fiind orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate comerciala, adica savarseste efectiv fapte de comert cu caracter profesional si in nume propriu. Cu toate ca subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii, cat si necomerciantii, totusi, in principal, activitatea comerciala se realizeaza de catre de catre comercianti.

Cum dreptul comercial face parte din sfera dreptului privat este normal ca relatia care exista intre subiectele participante la un raport de drept comercial sa fie una de egalitate, toate raporturile de drept comercial luand nastere, modificandu-se si incetand ca urmare a manifestarii acordului de vointa al subiectelor participante - comercianti sau necomercianti.

Continutul

Raportul juridic de drept financiar ia nastere ca urmare a manifestarii unilaterale de vointa a statului, ceea ce presupune ca celelalte subiecte participante la raportul juridic se supun vointei statului.

Statul, reprezentat prin organele sale de specialitate cu atributii financiare are drepturi (de a preleva impozite si taxe care se transforma in venituri la bugetul de stat) dar si obligatii (de a da curs cererilor privind formularea unor diferite obiectiuni, plangeri sau contestatii, de a analiza cererile de inlesnire de plata si de a rezolva obiectiunile formulate cu ocazia activitatii de control, sau a actului de impunere). Cel de-al doilea subiect are in primul rand obligatia de a respecta prevederile legale, dar are si o serie de drepturi (de a contesta modul in care a fost impozitat, de a contesta modul in care se realizeaza executarea silita, de a cere anumite inlesniri, evidentiind aspectele concrete care-i permit acest lucru etc.)

Avand in vedere ca raportul juridic de drept comercial ia nastere ca urmare a manifestarii de vointa a celor doua subiecte (dintre care unul e de regula comerciant) participante la raportul juridic - cele doua parti sunt pe pozitie de egalitate juridica.

Partile fiind egale, raporturile pot genera drepturi si obligatii pentru ambele subiecte participante, insa ca urmare a acordului de vointa dintre ele, ca urmare a rezultatului negocierii, intelegerii lor.

Obiectul ambelor raporturi il constituie conduita partilor care poate consta in actiunea (de a da sau de a face), sau abstentiunea (actiunea de a nu face).

Si in sfera raporturilor de drept comercial si in sfera raporturilor de drept financiar relatiile juridice au caracter patrimonial, diferenta este ca in sfera raporturilor de drept comercial relatiile banesti iau nastere ca urmare a exprimarii intereselor patrimoniale ale persoanelor fizice si juridice; in schimb in sfera raporturilor de drept financiar relatiile banesti iau nastere in procesul de constituire, repartizare si utilizare a resurselor financiare ale statului.

INTREBARI DE EVALUARE

1. Explicati ce relatie exista intre subiectele raportului de drept financiar si de ce?

2. Exemplificati concret care este continutul raportului juridic de drept financiar?

Definiti raportul juridic de drept comercial.

4. Dati cateva exemple de fapte de comert, conform art. 3 Cod Comercial.

5. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica pentru a deveni comerciant?

6. Care sunt obligatiile profesionale ale comerciantilor?

7. Faceti o comparatie intre elementele raportului juridic de drept financiar si comercial.



A se vedea in acest sens si Motica, I. Radu, Lucian Bercea - Drept comercial roman si drept bancar, Editura Lumina Lex, Bucuresti - 2001, pag. 36



Codul Comercial Roman

Tribunalul Falcui, 12 noiembrie, 1909

tribunalul Comercial La Rochelle, sent. Nr. 9/1919

Curtea de Apel Craiova, 26 noiembrie 1893

Tribunalul comercial Ilfov, 7 martie 1905

Cas. I, nr. 371/14 februarie 1925

Cas. I, 21 februarie 1921

Curtea de Apel Lyon, 13 mai 1881

Curtea de Apel Paris, 2 iulie 1880

Moise Bojinca, Sofia Tambalaru– Drept comercial. Partea generala, vol. I, Ed. Xant, Bucuresti, 2003, pag. 44-45

Cas. II, dec. Nr. 575 din 3 martie 1939

Cas. II, dec. Nr. 289 din 25 noiembrie 1907

Motica, I. Radu, Lucian Bercea - Drept comercial roman si drept bancar, Editura Lumina Lex, Bucuresti - 2001, pag.36

Asociatia familiala este reglementata de Legea nr.300/2004, publicata in Monitorul Oficial nr.576 din 29 iunie 2004.

Societatea in participatiune este reglementata de art.25l – 256 Cod comercial.

A se vedea in acest sens: S. Carpenaru, op.cit,pg.6

Decretul nr.31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice, publicat in Buletinul Oficial nr.8 din 31 ianuarie 1954.

Codul comercial, art.13; Legea nr.26/1990,art.21.

Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comerctului

Legea 15/1990 – privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale (Monitorul Oficial nr. 98/1990)

Legea 109 /1996 – privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit, publicata in Monitorul Oficial nr. 252 din 18 octombrie 1996

Codul comercial, art.8 si art.9

Art. 5. - Nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumul cumparatorului, ori al familiei sale; de asemenea, revanzarea acestor lucruri si nici vanzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dupa pamantul sau, sau cel cultivat de dansul.

Codul comercial, art.7.

S.Carpenaru, op.cit.,pg.65.

Carpenaru, D. Stanciu - Drept comercial roman, Editura All, Bucuresti, 2001, pag.91-111






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1405
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site