Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Categorii de legi penale

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Deontologia notariala, Principii
Actul administrativ fiscal
INTREBARI SI RASPUNSURI DREPTUL EUROPEAN
CAUZELE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI
Puterea obligatorie a contractului individual de munca
DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE
Tipuri de extradare
Pluralitatea intermediara
EFECTELE CONTRACTULUI DE DONATIE
Principiul legalitatii


Categorii de legi penale



Legile penale pot fi clasificate in mai multe categorii, in raport de anumite criterii, ceea ce ajuta la o mai buna cunoastere a acestora si la stabilirea unor reguli stiintifice pentru interpretarea si aplicarea respectivelor legi. Aceste clasificari se fac in raport cu intinderea domeniului de reglementare, dupa caracterul legilor si in functie de durata lor de aplicare.

a) Legi generale si legi speciale. Aceasta prima clasificare se face in ra port de intinderea domeniului de reglementare, avandu-se in vedere continu­tul si rolul pe care il au legile penale in reglementarea relatiilor de aparare sociala impotriva infractiunilor.

Legile penale generale sunt reprezentate de codurile penale, care cuprind un ansamblu complet si sistematizat de norme penale generale si speciale, ce contin majoritatea institutiilor de drept penal, atat norme cu valoare de principii, cat si majoritatea normelor incriminatoare.

Legea penala generala constituie ceea ce se denumeste in mod curent dreptul penal comun, avand ponderea cea mai mare in cadrul legislatiei pe­nale si reprezentand cel mai important instrument de lupta impotriva infrac­tionalitatii.

Unica lege penala generala in tara noastra este, prin urmare, Codul penal, ce se caracterizeaza printr-un sistem unitar de norme, avand o structura in­terna precis determinata, cuprinzand doua parti: una generala si alta spe­ciala.

Legile speciale au un camp mai restrans de actiune, cuprinzand norme ce reglementeaza institutii speciale de drept penal sau incriminand ca infractiuni fapte savarsite intr-un anumit domeniu.

Spre deosebire de legile generale, legile speciale nu au o structura de­terminata, ele putand cuprinde, de la caz la caz, mai multe capitole, sectiuni sau un numar de articole.

Importanta distinctiei intre legile generale si cele speciale este legata de interpretarea si aplicarea lor, in sensul ca legea generala este de cea mai larga aplicatiune, insa in cazul unui concurs intre o lege generala si una speciala care deroga de la cea generala sau o completeaza pe aceasta, le­gea speciala are prioritate; toate aceste legi generale si speciale sunt, insa, in vigoare in acelasi timp.

Raporturile dintre aceste legi trebuie privite si dintr-un alt unghi de vedere, in sensul ca dispozitiile din Partea generala a Codului penal se aplica si Partii speciale, precum si institutiilor reglementate prin legi speciale. Aceasta so­lutie se fundamenteaza pe prevederile art. 362 C. pen., in care se arata ca „dispozitiile din Partea generala a acestui cod se aplica si faptelor sanc­tionate penal prin legi speciale, afara de cazul cand legea dispune altfel”.



b) Dupa caracterul lor, in teoria si practica dreptului penal se face dis­tinctie intre legile penale ordinare si legile penale exceptionale.

Legile penale ordinare sunt cele ce sunt adoptate in conditii normale, obis­­nuite de lupta impotriva fenomenului infractional. Din aceasta categorie fac parte Codul penal si majoritatea legilor speciale.

Legile exceptionale apar in conditii deosebite de evolutie a fenomenului infractionalitatii, provocate de unele situatii exceptionale de origine naturala sau sociala (calamitati naturale, stare de razboi etc.). Datorita escaladarii pe­ri­culoase a infractionalitatii, profitandu-se de dereglarea vietii sociale si di­f­i­cultatile cu care se confrunta organele de ordine ale statului, care sunt che­mate sa stapaneasca situatia deosebita intervenita, normele penale excep­tionale deroga de la dreptul comun, stabilind fie un regim sanctionator mai aspru pentru anumite infractiuni sau o inasprire a conditiilor de aplicare si executare a sanctiunilor penale, fie incriminand, in premiera, fapte ce do­bandesc un pericol social deosebit in astfel de situatii.

Legile exceptionale sunt, de regula, legi temporare, ele ramanand in vi­goare doar atata timp cat situatia o impune.

Intre o lege generala, una speciala si o lege exceptionala, se aplica cu prioritate legea exceptionala, avandu-se in vedere necesitatile unei actiuni eficiente in lupta antiinfractionala.

c) In raport de durata lor de aplicare, legile penale se impart in legi cu durata nedeterminata si legi cu durata determinata.

Legile penale cu durata nedeterminata (permanente) sunt acelea in al ca­ror cuprins nu se stipuleaza perioada lor de aplicare. Legile permanente au o stabilitate mai mare, ele fiind principalul instrument de lupta impotriva infrac­tionalitatii. Sunt legi cu durata nedeterminata atat legile generale, cat si legile speciale. In art. 363 din actualul Cod penal se prevede, spre exemplu, ca acesta a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1969, dar nu se precizeaza perioada sa de aplicabilitate, fiind, prin urmare, o lege penala cu durata nedeterminata.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 996
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site