Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


DESFACEREA CASATORIEI

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DESFACEREA CASATORIEI

1. Definitia divortului

Divortul reprezinta desfacerea casatoriei in timpul vietii sotilor prin hotarare judecatoreasca pentru motive temeinice care fac imposibila continuarea casatoriei sau pe baza acordului de vointa al sotilor ori datorita starii de sanatate a sotului.




Divortul este reglementat de art. 37-44 C. fam. si de art. 607-609 C. proc. civ. si se deosebeste de incetarea casatoriei (moartea sau declararea judecatoreasca a mortii sotului), desfiintarea casatoriei (nulitatea casatoriei), separatia de fapt (despartirea in fapt a sotilor, cand acestia raman casatoriti, dar au suspendat obligatia de coabitare) si separatia de corp

2. Conceptii juridice despre divort

I. Conceptii care au la baza temeiul juridic al divortului:

A) 1. Conceptia divortului prin efectul vointei sotilor: casatoria poate fi desfacuta prin vointa unilaterala a unuia dintre soti sau prin acordul de vointa al sotilor.

2. Conceptia divortului prin efectul hotararii judecatoresti: vointa sotilor se rezuma doar la promovarea actiunii de divort in instanta, instanta avand rolul de a solutina desfacerea casatoriei.

3. Conceptia mixta: - o varianta potrivit careia regula o reprezinta desfacerea casatoriei prin efectul vointei sotilor, iar exceptia prin efectul hotararii judecatoresti; - o varianta potrivit careia regula o reprezinta desfacerea casatoriei prin efectul hotararii judecatoresti, iar exceptia prin efectul vointei sotilor.

B) 1. Conceptia veche regasita in Codul civivil din anul 1865: s-a adoptat conceptia mixta in varianta a doua.

2. Conceptia noua regasita in Codul familiei: s-a adoptat conceptia mixta in varianta a doua.

II. Conceptii care au la baza natura motivelor de divort:

A) 1. Conceptia divortului-sanctiune: divortul se pronunta ca o sanctiune pentru conduita necorespunzatoare a celuilalt sot, la baza lui stand ideea de culpa.

2. Conceptia divortului-remediu: divortul intervenea ca un remediu in cazul imposibilitatii continuarii casatoriei, indiferent daca aceasta situatie era imputabila sau nu unuia dintre soti.

3. Conceptia mixta: aceasta imbina elementele primelor doua conceptii sub doua variante: - divortul este reglementat ca o sanctiune si, prin exceptie, este un remediu; - divortul este un remediu si, prin exceptie, este o sanctiune.

B) 1. Conceptia veche regasita in Codul civil din anul 1865: s-a adoptat conceptia divortului-sanctiune.

2. Conceptia noua regasita in Codul familiei: s-a adotat conceptia mixta, divortul reprezentand, de regula, un remediu.

III. Conceptii care au la baza reglementarea motivelor de divort:

A) 1. Conceptia enumerarii motivelor de divort;

2. Conceptia stabilirii criteriilor de apreciere a motivelor de divort;

3. Conceptia mixta.

B) 1. Conceptia veche regasita in Codul civil din anul 1865: s-a adoptat conceptia enumerarii motivelor de divort (ex.:adulterul, excese, cruzimi, insulte grave, condamnarea la munca silnica, tentativa de omor impotriva sotului reclamant).

2. Conceptia noua regasita in Codul familiei: s-a adoptat conceptia stabilirii criteriilor de apreciere a motivelor de divort. (ex.: existenta unor motive temeinice care au dus la vatamarea grava a relatiilor de casatorie, facand imposibila continuarea acesteia pentru sotul care solicita desfacerea ei; starea sanatatii sotului reclamant). In vechiul Cod al familiei (de inainte de 1993), legiuitorul prevedea si alte doua criterii: durata casatoriei si interesele copiilor minori.

3. Procedura divortului

3.1. Instanta competenta

Instanta competenta sa judece divortul este:

judecatoria in raza careia se afla ultimul domiciliu comun al sotilor;

judecatoria in raza careia se afla domiciliul paratului, daca sotii nu au avut un domiciliu comun sau daca nici unul nu mai locuieste in circumscriptia acelei instante;

judecatoria in raza careia se afla domiciliul reclamantului, daca paratul nu are domiciliul in tara sau domiciliul nu este cunoscut. Daca domiciliul paratului este in strainatate, citarea se face prin Ministerul Justitiei, iar daca domiciliul paratului nu este cunoscut si reclamantul a dovedit instantei ca a facut tot ce i-a stat in putinta ca sa il afle, citarea se face prin publicitate la usa judecatoriei prin Monitorul Oficial al Romaniei sau printr-un ziar mai raspandit.

Judecatoria sesizata cu actiunea de divort este competenta sa judece si partajul bunurilor imobile, precum si cererea de pensie de intretinere.

3.2. Reclamantul

Actiunea de divort are un caracter strict personal, putand fi promovata doar de unul dintre soti sau de ambii soti. Creditorii, mostenitorii sotului si procurorul nu o pot inainta si nici continua. Sotul debil sau alienat mintal poate introduce actiunea de divort numai in momentele de luciditate, daca nu este pus sub interdictie. Ulterior, daca isi pierde luciditatea, tutorele va continua actiunea. Sotul debil sau alienat mintal pus sub interdictie poate figura ca parat prin tutorele sau. Actiunea de divort nu poate fi introdusa de tutore.

Daca actiunea de divort este intemeiata pe acordul partilor, cei doi soti vor fi titularii dreptului la actiune.

In cazul in care sotul parat formuleaza o cerere reconventionala, ambii soti vor avea o dubla calitate procesuala.

Cererea de chemare in judecata

Cererea de desfacere a casatoriei trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute de lege pentru orice cerere de chemare in judecata (numele, si domiciliul partilor, calitatea procesuala, obiectul cererii si pretuirea lui, indicarea motivelor de fapt si de drept, indicarea dovezilor, semnatura), si numele si data nasterii copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor care au aceeasi situatie legala, iar daca nu exista copii minori, se va face mentiune expresa in acest sens.

Actiunea de divort cuprinde o cerere principala de desfacere a casatoriei si mai multe cereri accesorii privind:

incuviintarea ca paratul sau reclamantul sa revina la numele avut anterior incheierii casatoriei sau sa pastreze numele din casatorie;

incredintarea copiilor minori spre crestere si educare reclamantului sau paratului;

fixarea pensiei de intretinere pentru copiii minori;

partajul bunurilor comune;

atribuirea beneficiului contractului de inchiriere a locuintei comune reclamantului sau paratului;

plata pensiei de intretinere pentru fostul sot;

plata cheluielilor de judecata, daca reclamantul nu decide sa le suporte singur.

La cererea de divort redactata in doua exemplare (unul pentru instanta si unul pentru parat) se anexeaza:

copia legalizata a certificatului de casatorie;

copia legalizata a certificatului de nastere a copiilor minori;

dovada achitarii taxei de timbru si timbrul judiciar;



imputernicirea avocatiala;

daca este cazul, inscrisuri doveditoare ale motivelor de divort;

Cererile accesorii obligatorii, pe care instanta le invoca din oficiu daca partile nu au facut-o, sunt cele privind:

numele sotilor dupa divort;

incredintarea copiilor minori spre crestere si educare;

stabilirea pensiei de intretinere pentru copiii minori;

Cererile accesorii facultative (care pot forma obiectul unor actiuni principale ulterioare pronuntarii divortului) sunt urmatoarele:

partajul bunurilor comune;

atribuirea beneficiului contractului de inchiriere a locuintei comune;

obligatia de intretinere intre soti;

administrarea bunurilor minorului;

reprezentarea sau incuviintarea actelor juridice ale minorului.

Intampinarea

Intampinarea este facultativa in procesul de divort, conform art. 612 alin. 5 C. proc. civ. Daca sotul parat doreste mentinerea casatoriei si considera superficiale motivele de divort invocate de sotul reclamant, el formuleaza intampinare pana la prima zi de infatisare in sedinta publica.

Cererea reconventionala

Sotul parat poate introduce cererea reconventionala solicitand si el desfacerea casatoriei, insa din vina exclusiva a reclamantului. Paratul poate solicita si revenirea reclamantului la numele anterior incheierii casatoriei, incredintarea copiilor minori spre crestere si educare paratului, obligarea reclamantului la plata pensiei de intretinere pentru copiii minori, partajul bunurilor si obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.

Momentul pana la care aceasta cerere poate fi formulata este, potrivit art. 608-609 C. proc. civ.:

pana la prima zi de infatisare in sedinta publica pentru faptele petrecute inainte de aceasta data;

pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului in

actiunea principala pentru acele fapte care au aparut dupa prima zi de infatisare;

daca motivele divortului s-au ivit dupa inceperea

dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului.

Cererea de divort a reclamantului si cererea reconventionala a paratului se vor judeca impreuna la aceeasi instanta. Daca instanta constata culpa exclusiva a reclamantului, iar paratul nu formuleaza cerere reconventionala, aceasta nu poate desface casatoria si va respinge actiunea de divort. In situatia in care instanta a fost sesizata doar cu o cerere de divort si constata culpa ambilor soti, ea poate desface casatoria din vina amandurora.

3.6. Masurile provizorii in timpul procesului de divort

Procesul de divort poate dura o perioada de timp mai indelungata si astfel interesul unuia dintra soti sau al copiilor minori poate fi incalcat, motiv pentru care exista posibilitatea solutionarii rapide si temporare a unor cereri accesorii.

Conform art. 6132 C. proc. civ., masurile provizorii se iau pe calea ordonantei presedintiale si se refera la incredintarea minorilor spre crestere si educare, obligatia de intretinere, alocatia pentru copii si folosinta locuintei. Aceste masuri sunt aplicabile doar pana la hotararea de desfacere a casatoriei.

3.7. Fazele procesului de divort

Procesul de divort se desfasoara in doua faze:

a)      faza prealabila - necontencioasa se desfasoara in fata presedintelui judecatoriei. Astfel, conform art. 613 C. proc. civ., sotul reclamant prezinta personal acestuia cererea de divort, presedintele ii da sfaturi de impacare, iar daca acesta staruie in desfacerea casatoriei, fixeaza termen pentru judecarea cauzei.

b)      faza contencioasa - de judecata se desfasoara in fata completului de judecata in sedinta publica sau in camera de consiliu. Aceasta faza incepe cu primul termen de judecata si inceteaza cu pronuntarea sentintei in sedinta publica, desfasurandu-se pe parcursul mai multor termene de judecata necesare pentru ca sotul parat sa-si formuleze apararea sau o cerere reconventionala, pentru propunerea mijloacelor de proba si incuviintarea lor de instanta, respectiv pentru administrarea mijloacelor de proba.

Prezenta personala a sotilor la procesul de divort

Potrivit art. 614 C. proc. civ., sotii sunt obligati sa participe personal in fata instantei, avocatul nu ii poate reprezenta, ci doar asista pe parcursul procesului de divort, dandu-le sfaturi juridice. Astfel, la instanta de fond este oprita reprezentarea prin avocat a partilor, insa la instanta de apel sau recurs sotii pot fi reprezentati prin avocatii lor.

Exista si exceptii de la regula participarii personale a sotilor, stabilita pentru instanta de fond, cand acestia pot fi reprezentati prin mandatari: - unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate; - unul dintre soti este pus sub interdictie judecatoreasca; - unul dintre soti este impiedicat de o boala grava, dovedita cu certificat medical; - unul dintre soti are resedinta in strainatate.

Reclamantul este obligat sa se infatiseze la toate termenele de judecata. Daca la termenul de judecata din instanta de fond, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, instanta va respinge cererea ca nesustinuta. Daca ambele parti lipsesc la un termen de judecata, actiunea de divort se suspenda de instanta, iar pentru a continua procesul, reclamantul sau paratul trebuie sa faca o cerere de repunere pe rol a cauzei de divort cu achitarea a jumatate din taxa judiciara de timbru. Daca a trecut un an de la suspendare fara repunere pe rol, instanta de judecata va constata permarea actiunii.

Daca paratul a formulat o cerere reconventionala este obligat sa se prezinte la toate termenele la prima instanta, desfasurarea procesului de divort nefiind impiedicata de lipsa paratului daca nu a depus o cerere reconventionala.

In cazul divortului prin acordul partilor, ambii soti trebuie sa se prezinte la termenul fixat de instanta.

Participantii la divort



In procesul de divort au calitatea de participanti urmatoarele persoane:

1. copilul minor in varsta de 10 ani, care este ascultat de instanta in legatura cu dorinta sa de a fi incredintat unuia sau altuia dintre parinti, conform art. 42 alin.1 C. fam. Daca instanta considera ca este necesar, va asculta copilul fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata si obligatoriu in camera de consiliu, conform art. 1441 C. proc. civ. Neascultarea parerii copilului minor duce la casarea hotararii de divort.

2. autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala isi au domiciliul partile, pentru ca aceasta sa puna concluzii scrise sau orale in ce priveste incredintarea copiilor spre crestere si educare. Autoritatea tutelara realizeaza o ancheta sociala privind conditiile de viata ale sotilor, modul de ingrijire a copiilor, gradul de atasament al copiilor fata de parinti.

3. procurorul, prezent in proces daca apreciaza ca este necesar sa puna concluzii, in orice faza a procesului, pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor.

Mijloacele de proba

C. proc. civ. contine urmatoarele dispozitii derogatorii de la dreptul comun in ce priveste divortul:

1. potrivit art. 189-190 C. proc. civ., in procesul de divort pot fi audiati ca martori rudele si afinii pana la gradul III inclusiv, cu exceptia descendentilor (pe cand in procesul civil nu pot fi ascultati ca martori rudele si afinii pana la gradul III inclusiv);

2. conform art. 612 alin. 6 C. proc. civ., interogatoriul paratului nu poate fi folosit pentru dovedirea motivelor de divort, ci numai pentru combaterea lor si pentru solutionarea cererilor accesorii.

Tipuri de divort

Exista trei tipuri de cerere de divort:

cerere de divort bazata pe art. 38 alin. 1 C. fam. divortul din vina unuia dintre soti

Instanta poate desface casatoria cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila, divortul reprezentand in acest caz o sanctiune. Legiuitorul nu a enumerat motivele de divort, ci a stabilit criterii de apreciere a acestora: - existenta unor motive temeinice (ex.: alcoolism, loviri, agresiune fizica sau verbala, nepasare fata de obligatiile casatoriei, refuzul participarii la cheltuielile acesteia ori de a locui impreuna, infidelitatea); - vatamarea grava a relatiilor dintre soti; - imposibilitatea continuarii casatoriei pentru sotul reclamant datorita acestor motive.

In dovedirea actiunii se pot folosi orice mijloace de proba: inscrisuri, martori, cu exceptia descendentilor, interogatoriul paratului, insa nu pentru dovedirea motivelor de divort.

cerere de divort bazata pe art. 38 alin. 2 C. fam. divortul prin acordul sotilor

Divortul prin acordul sotilor apare ca un remediu si poate fi promovat daca a trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei, iar din casatorie nu au rezultat copii minori. Dupa ce instanta de judecata verifica indeplinirea acestor conditii si semnatura celor doi soti pe cerere, stabileste termen de judecata peste 2 luni, cand va judeca cererea fara a administra probe, hotararea pronuntandu-se in aceeasi zi si fiind definitiva si irevocabila privind divortul. Cererile accesorii se pot solutiona ulterior, daca sotii nu au ajuns la un acord in privinta lor, administrandu-se probe in acest sens.

cerere de divort bazata pe art. 38 alin. 3 C. fam. divortul datorat starii de sanatate a sotului reclamant

Oricare dintre soti poate cere divortul cand starea sa de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, divortul fiind un remediu in acest caz.

Actele de dispozitie ale partilor

Partile in procesul de divort pot face urmatoarele acte de dispozitie:

1. impacarea sotilor

Conform art. 618 alin. 2 C. proc. civ., procesul de divort va inceta prin impacarea sotilor, care poate avea loc in orice faza a procesului, in acest caz restituindu-se o jumatate din taxa judiciara de timbru achitata. Sotul reclamant poate promova o noua actiune de divort numai pentru fapte ivite dupa impacarea sotilor, dar se poate folosi si de fapte vechi pentru a-si sustine cererea.

2. renuntarea la judecata

Potrivit art. 618 alin. 1 C. proc. civ., reclamantul poate renunta la cererea de divort in tot cursul judecatii in fond, chiar daca paratul se impotriveste, cat si in apel sau recurs, daca paratul nu se opune. Renuntarea reclamantului nu are efect asupra cererii facuta de parat. Instanta ia act de renuntare printr-o incheiere nesusceptibila de apel. Daca paratul a formulat o cerere reconventionala, iar reclamantul a renuntat la actiunea sa, divortul continua, pozitia partilor fiind rasturnata.

Hotararea judecatoreasca

Instanta poate da una din urmatoarele hotarari:

1. admiterea actiunii de divort si desfacerea casatoriei din vina exclusiva a paratului sau din vina ambilor soti. Stabilirea culpei prezinta importanta in ce priveste obligatia de intretinere, atribuirea beneficiului contractului de inchiriere a locuintei comune si plata cheltuielilor de judecata.

2. admiterea in parte a actiunii de divort si a cererii reconventionale si desfacerea casatoriei din vina ambilor soti;

3. respingerea actiunii de divort a reclamantului si admiterea cererii reconventionale si desfacerea casatoriei din vina sotului reclamant;

4. respingerea actiunii de divort a reclamantului ca inadmisibila, daca instanta a retinut culpa acestuia in destramarea casatoriei, iar paratul nu a formulat o cerere reconventionala;

admiterea actiunii de divort datorita starii de sanatate a unuia dintre soti, fara a retine culpa vreunuia dintre soti;

6. admiterea actiunii de divort prin acordul sotilor;

7. respingerea actiunii ca nesustinuta (cand reclamantul nu se prezinta la termen in instanta);

8. respingerea actiunii ca netimbrata;

9. respingerea actiunii ca nefondata (cand motivele de divort nu exista sau sunt minore);

10. constatarea perimarii actiunii (daca instanta a suspendat cauza deoarece ambele parti nu s-au prezentat la termen, iar cauza nu a fost reluata in termen de 1 an, instanta o repune pe rol din oficiu, citeaza sotii si constata perimarea actiunii).

11. incetarea procesului de divort ca urmare a impacarii sotilor;

12. incetarea procesului de divort ca urmare a decesului unuia dintre soti.

Prin hotararea de divort se solutioneaza si cererile accesorii formulate de soti sau ridicate din oficiu de instanta referitoare la numele sotilor dupa divort, pensia de intretinere pentru fostul sot (daca este cazul), incredintarea copiilor minori spre crestere si educare, indicarea parintelui care va administra bunurile minorului, il va reprezenta sau ii va incuviinta actele juridice, impartirea bunurilor comune ale sotilor, pensia de intretinere pentru copiii minori, atribuirea beneficiului contractului de inchiriere a locuintei comune si suportarea cheltuielilor de judecata.

In privinta numelui sotilor dupa divort, daca unul dintre soti doreste sa pastreze numele din casatorie, dar celalalt sot se opune, instanta ii poate incuviinta acest lucru pentru motive temeinice (ex.: nevoia de a purta acelasi nume ca si minorul din casatorie incredintat lui spre crestere si educare, reputatia profesionala dobandita de sotul in cauza sub numele avut in timpul casatoriei).

Daca minorul a fost incredintat unor terte persoane sau institutii de ocrotire, instanta va hotari care dintre parinti va administra bunurile minorului, il va reprezenta si ii va incuviinta actele.

Hotararea de divort nu se va motiva daca ambele parti solicita aceasta.

3.14. Caile de atac

Potrivit art. 619 C. proc. civ., hotararea de divort este supusa apelului si recursului, termenul de apel si de recurs fiind de 30 de zile de la comunicarea hotararii. Acelasi termen se aplica si in cazul cererilor accesorii.

Daca la judecarea apelului sau recursului reclamantului acesta nu se prezinta, ci doar paratul, calea de atac va fi respinsa ca nesustinuta. Apelul sau recursul paratului se va judeca chiar daca se prezinta numai reclamantul. Partile pot renunta la promovarea unei cai de atac impotriva hotararii de divort.

Hotararea de divort nu este supusa revizuirii, insa impotriva ei se pot folosi numai contestatia in anulare si recursul in interesul legii. Hotararea de divort prin acordul partilor nu este supusa nici unei cai de atac.

Data desfacerii casatoriei

Casatoria se considera desfacuta pe data la care hotararea de divort a ramas definitiva si irevocabila. Dovada noii stari civile se face cu hotararea de divort. Instanta de judecata comunica din oficiu serviciului de stare civila care a inregistrat casatoria o copie a hotararii de divort pentru a se opera mentiunile necesare pe marginea actului de casatorie. Mentiuni privind divortul se fac si pe marginea actelor de nastere ale fostilor soti.



In raporturile dintre soti, casatoria se considera desfacuta pe data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii de divort. In raporturile patrimoniale dintre soti si tertele persoane, casatoria se considera desfacuta pe data inregistrarii mentiunii divortului pe marginea actului de casatorie sau de la data cand tertii au cunoscut divortul pe alta cale.

Particularitatile divortului prin acordul partilor

Divortul prin acordul sotilor poate avea loc numai daca a trecut un an de la incheierea casatoriei si nu exista copii minori din casatorie. Cererea de divort trebuie semnata de ambii soti care stabilesc de comun acord si modul de solutionare al cererilor accesorii.

Procesul are doua faze:

- faza prealabila, in care presedintele instantei, primind cererea, verifica existenta consimtamantului sotilor, semnatura lor pe cerere, staruinta lor in desfacerea casatoriei chiar dupa sfaturile de impacare primite, dupa care fixeaza termen de judecata peste 2 luni.

- faza de judecata, in care instanta verifica daca sotii staruie in decizia lor si hotaraste desfacerea casatoriei, fara a administra probe (cu exceptia cazului in care sotii nu se inteleg cu privire la cererile accesorii).

Sotii nu pot promova nici o cale de atac impotriva hotararii de divort (cu exceptia modului de solutionare a cererilor accesorii).

Efectele divortului

4.1. Efectele divortului fata de soti

a)      Efectele divortului cu privire la raporturile personale dintre soti sunt urmatoarele:

1. inceteaza obligatia de fidelitate, obligatia de a locui impreuna si obligatia de sprijin moral;

2. divortul nu are efecte asupra cetateniei sotilor;

3. femeia minora divortata pastreaza capacitatea deplina de exercitiu dobandita prin casatorie;

4. de regula, sotii revin la numele avute inainte de casatorie si, ca o exceptie, sotul care a purtat in timpul casatoriei ca nume comun numele celuilalt sot il poate purta dupa divort daca celalalt sot este de acord. In lipsa acordului sotului, instanta poate dispune pentru motive temeinice incuviintarea purtarii acestuia.

b)      Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti sunt urmatoarele:

1. inceteaza obligatia de a suporta cheltuielile casniciei si obligatia de sprijin material;

2. inceteaza obligatia legala de intretinere dintre soti, dar, in anumite conditii, ia nastere obligatia obligatia legala de intretinere intre fostii soti;

3. se pierde dreptul la mostenire al sotului;

4. in privinta locuintei comune a sotilor, daca sotii sunt de acord si locuinta poate fi impartita, instanta o va imparti intre soti, iar daca sotii nu sunt de acord, instanta va hotari carui sot i se atribuie locuinta comuna sau beneficiul contractului de inchiriere al acesteia.

In prezent nu exista un text de lege care sa prevada criteriile de atribuire a locuintei comune, motiv pentru care in practica instantele aplica criteriile din vechea legislatie (ex.: culpa sotilor la divort, incredintarea copiilor minori spre crestere si educare, starea de sanatate a sotilor si posibilitatea de a obtine o alta locuinta).

instanta poate stabili in sarcina unuia dintre fostii soti plata unei pensii de intretinere fata de celalalt fost sot daca acesta se afla in stare de nevoie din cauza incapacitatii de a munci care a intervenit inainte de casatorie, in timpul casatoriei sau la cel mult un an de la divort, iar persoana indatorata are mijloace necesare pentru a plati intretinere.

Cuantumul pensiei este de pana la o treime din veniturile debitorului. Daca debitorul are in intretinere si copii minori, cele doua intretineri cumulate nu pot depasi o jumatate din veniturile lui.

Durata obligatiei de intretinere este de 1 an daca divortul s-a pronuntat din vina sotului creditor. Sotul creditor inocent are dreptul la intretinere pe tot timpul vietii sale daca continua starea de nevoie, incapacitatea de a munci si debitorul are mijloace materiale, dar numai pana la recasatorirea creditorului.

6. comunitatea matrimoniala de bunuri inceteaza ca urmare a partajului bunurilor comune potrivit intelegerii sotilor sau prin hotararea instantei, daca sotii nu se inteleg, in ultima situatie dupa administrarea probelor.

Instanta dispune alcatuirea a doua loturi, cu sau fara plata unei sulte. Partajul poate fi solicitat pe cale accesorie in actiunea de divort sau dupa divort printr-o actiune principala.

4.2. Efectele divortului fata de copiii minori din casatorie

a)      Efectele divortului cu privire la raporturile personale dintre parinti si copiii minori din casatorie

1. incredintarea copiilor minori spre crestere si educare

Conform art. 42 C. fam., regula este incredintarea lor unuia sau altuia dintre fostii soti sau ambilor parinti prin separarea copiilor intre ei. Prin exceptie, pentru motive temeinice, copiii pot fi incredintati rudelor (ex.: bunici, unchi, matusi) sau unor terte persoane, cu acordul acestor persoane, sau unei institutii de ocrotire.

Daca sotii se inteleg asupra incredintarii copiilor minori, invoiala lor va fi respectata de instanta. In situatia neintelegerii dintre soti, instanta va hotari, tinand cont de interesul minorilor. In practica, instantele folosesc urmatoarele criterii in privinta incredintarii copiilor: varsta, sexul, gradul de atasament fata de unul dintre parinti, posibilitatile reale si conditiile oferite de un parinte, profesia, sanatatea si profilul socio-moral al parintilor, interesul si grija manifestata de acestia, nesepararea copiilor pe cat posibil.

Efectuarea anchetei sociale de catre autoritatea tutelara este obligatorie, precum si ascultarea de catre instanta a copiilor minori in varsta de 10 ani in ce priveste dorinta lor de a fi incredintati unuia sau altuia dintre parinti. Parerea copilului nu este obligatorie pentru instanta.

2. exercitarea ocrotirii parintesti

Potrivit art. 43 C. fam., la divort ocrotirea parinteasca se scindeaza, parintele divortat caruia i s-a incredintat copilul exercita drepturile parintesti, iar parintele divortat caruia nu i s-a incredintat copilul pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta si dreptul de a veghea asupra cresterii, educarii, invataturii si pregatirii profesionale a minorului. In caz de neintelegere, acesta din urma poate sesiza instanta printr-o actiune pentru a avea legaturi personale cu minorul, solicitand fixarea un program de vizita al copilului.

Daca minorii au fost incredintati spre crestere si educare unei alte persoane sau institutii de ocrotire, aceasta exercita drepturile parintesti, iar parintii au doar dreptul de a avea legaturi personale cu copiii.

b)      Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre parinti si copiii minori din casatorie

1. obligatia parintilor de a suporta cheltuielile de crestere, educare, invatare si pregatire profesionala a copiilor minori din casatorie

Daca partile nu s-au inteles, instanta de judecata stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere a minorilor. Cuantumul pensiei de intretinere este de o patrime din castigul din munca al debitorului pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii, luandu-se in considerare la calculul pensiei copiii din casatorie, din afara casatoriei si copilul dintr-o casatorie anterioara.

2. exercitarea ocrotirii parintesti privind administrarea bunurilor minorului si incuviintarea sau reprezentarea minorului la incheierea actelor juridice

Aceste atributii revin parintelui caruia i s-a incredintat minorul. Daca copilul a fost incredintat unei alte persoane sau institutii, instanta va stabili caruia dintre parinti ii revin aceste obligatii.

3. alocatia de stat pentru copii

Aceasta se acorda copilului minor pana la 16 ani sau pana la 18 ani pentru cel care urmeaza o forma de invatamant prevazuta de lege si se plateste parintelui caruia i s-a incredintat copilul spre crestere si educare sau minorului de 14 ani, cu incuviintarea parintelui. Daca minorul a fost incredintat altei persoane, aceasta va incasa alocatia, iar daca minorul a fost incredintat unei institutii de ocrotire, alocatia nu se plateste.

Modificarea masurilor luate de instanta privind minorii

Dupa divort pot interveni schimbari in ce priveste imprejurarile luate in considerare de instanta la solutionarea acestor cereri privind minorul, precum cresterea sau scaderea veniturilor parintelui debitor, aparitia unui nou copil in intretinerea parintelui debitor, modificarea conditiilor de locuit a parintelui caruia i s-a incredintat minorul.

Instanta poate modifica aceste masuri, ca urmare a admiterii unei cereri de reincredintare a copilului minor spre crestere si educare, de majorare, reducere, sistare sau incetare a pensiei de intretinere, ce de institutiile de ocrotire. Asadar, hotararea instantei privind incredintarea minorilor spre crestere si educare si stabilirea pensiei de intretinere pentru acestia nu este supusa autoritatii de lucru judecat.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1273
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site