Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Definitia si caracterele juridice ale dreptului de proprietate

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




Definitia si caracterele juridice ale dreptului de proprietate

Codul civil, in art.480 defineste astfel proprietatea: 'Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege'.




Aceasta definitie a fost criticata din doua puncte de vedere. Astfel, in primul rand, in loc sa clarifice natura dreptului de proprietate, textul de lege se limiteaza doar la o enumerare a atributelor acestui drept, enumerare care nu este completa. In al doilea rand, in loc sa se evidentieze caracterele exclusiv si perpetuu ale dreptului de proprietate, se insista asupra caracterului absolut care, luat ad litteram, este antijuridic si antisocial. Alte considerente de ordin juridic ne determina sa nu putem defini proprietatea ca un drept absolut. Astfel, atat timp cat prevederile art.480 Cod civil dispun ca dreptul de proprietate se exercita numai 'in limitele determinate de lege', inseamna ca el nu este absolut.

Existenta unor legi speciale care cuprind restrictii ale exercitiului dreptului de proprietate restrang si mai mult sfera caracterului absolut al proprietatii, raportat la fiecare atribut al sau.

In definirea dreptului de proprietate nu vom avea in vedere acceptiunea sa economica, ci numai sensul sau juridic. Vom defini dreptul de proprietate ca fiind dreptul subiectiv care permite titularului sau, persoana fizica sau juridica, sa posede, sa foloseasca si sa dispuna liber de un lucru, care se afla supus in mod exclusiv si perpetuu in puterea proprie a titularului sau. Desigur, atributele dreptului de proprietate vor fi exercitate, fie direct si nemijlocit, in interes propriu si prin putere proprie, fie indirect si mijlocit, atunci cand se constituie dezmembramintele dreptului de proprietate.

Principalele caractere juridice ale dreptului de proprietate sunt:

1.Caracterul exclusiv rezulta chiar din continutul art.480 Cod civil, care prevede ca 'Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv'. Acest caracter permite titularului sa faca, singur, ce vrea cu bunul sau in limitele prevazute de lege; de asemenea, nici unei alte persoane nu-i este permis sa aduca vreo atingere dreptului de proprietate. Daca sunt mai multi coproprietari ei vor exercita impreuna atributele dreptului de proprietate. Nici un coproprietar nu poate exercita singur, asupra bunului comun, acte exclusive de proprietate. Dar nimic nu impiedica pe fiecare coproprietar sa dispuna liber de partea sa indiviza.

Exceptand dispozitia cuprinsa in art.480 Cod civil, caracterul exclusiv mai rezulta si din continutul art.475 Cod civil, potrivit caruia: 'Oricare poate dispune liber de bunurile ce ii sunt ale lui, cu modificarile stabilite de lege'.

Principiul potrivit caruia titularul dreptului de proprietate poate singur sa exercite asupra bunului atributele proprietatii, comporta, asa dupa cum vom vedea, si unele restrictii. De exemplu, legea sau vointa proprietarului permite altei persoane sa exercite o parte din atributele dreptului de proprietate (ex.: uzufruct, servitute, abitatie etc.). De asemenea, servitutile urbanismului impiedica pe proprietar sa construiasca pe un anumit teren sau limiteaza dreptul de proprietate. Uneori, obiceiul locului obliga pe proprietar sa tolereze pe vecinii sai, sa foloseasca o parte din fondul sau fara a-l prejudicia.

2. Caracterul perpetuu presupune, in primul rand, ca dreptul de proprietate dureaza atata timp cat exista bunul, iar in al doilea rand, dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz.



Dreptul de proprietate dureaza atat timp cat exista bunul. Acest caracter al proprietatii este atat de adanc inradacinat in mentalitatea sociala, incat frecvent este intalnita expresia populara 'a vinde sau a cumpara de veci'. Asemenea altor legislatii civile, nici dreptul romanesc nu a abandonat conceptia potrivit careia dreptul de proprietate se identifica cu bunul si nu poate fi separat de acesta. Intr-adevar, nu exista un drept de proprietate temporar.

Prin caracterul perpetuu nu trebuie inteles insa ca bunul mobil sau imobil, obiect al proprietatii, trebuie sa apartina continuu aceluiasi titular. In momentul in care proprietarul instraineaza un bun, dreptul de proprietate nu se stinge, ci el se transfera la dobanditor. Practic are loc doar o schimbare a titularului dreptului de proprietate sau cum s-a relevat in doctrina juridica, 'dreptul de proprietate se perpetueaza transmitandu-se'. In ceea ce priveste bunurile mobile, caracterul perpetuu nu a fost intodeauna respectat. De exemplu, in cazul abandonarii unui bun mobil, cel care il gaseste dobandeste proprietatea lui prin ocupatiune. Deci, in caz de abandonari, se produce un hiatus in dreptul de proprietate.

Esential este ca, in cazul imobilelor, nu exista nici o exceptie de la caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. Statul dobandeste proprietatea asupra imobilelor abandonate, iar prin efectul uzucapiunii posesorul nu dobandeste un nou drept de proprietate.

3. Caracterul imprescriptibil din punct de vedere extinctiv. Imprescriptibile extinctiv sunt urmatoarele actiuni reale care deriva din proprietate: actiunea in revendicare imobiliara, indiferent de titularul dreptului de proprietate si actiunea negatorie. Imprescriptibilitatea dreptului de proprietate sub aspect extinctiv se intemeiaza, intr-adevar, pe perpetuarea acestui drept. Trebuie insa sa distingem prescriptia extinctiva de prescriptia achizitiva. Perpetuitatea dreptului de proprietate se transforma si asupra actiunii in revendicare.

4. Caracterul individual. In principiu, dreptul de proprietate este un drept individual; din acest caracter rezida absolutismul dreptului de proprietate. Coproprietatea nu constituie decat o exceptie de la regula, deoarece legiuitorul n-a vazut in indiviziune decat un accident. De altfel, art.728. Cod civil dispune categoric: 'Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune'.

5. Caracterul total, deoarece proprietarul dispune de toate puterile asupra bunului. Aceste puteri pot fi grupate in trei atribute: posesia (jus utendi), folosinta (jus fruendi) si dispozitia (jus abutendi). In principiu, aceste atribute apartin exclusiv titularului si sunt exercitate de el sau altul in numele sau. In virtutea legii sau a vointei titularului, o parte din aceste atribute vor putea fi exercitate si de alte persoane. De fapt, din caracterul absolut al dreptutui de proprietate decurge caracterul total al acestui drept.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 861
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site