Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Drept procesual penal. Partea speciala ľ test grila

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
RAPORTUL JURIDIC: Trasaturile (caracterele) raportului juridic
COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA
Codul de procedura civila
Testamentele ordinare
DREPTUL PENAL CA RAMURA A DREPTULUI
INSTITUTIA SEFULUI STATULUI
Minoritatea
Raportul juridic de drept comercial
OBLIGATIA LEGALA DE INTRETINERE
SITUATIA LEGALA A COPILULUI



Drept procesual penal. Partea speciala ľ test grila

1. Sunt limite ale urmaririi penale:

a. punerea in miscare a acĐiunii penale si trimiterea in judecata
b. sesizarea organelor de urmarire penala si trimiterea in judecata;
c. intocmirea actului de incepere a urmaririi penale si trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus.

2. Limitele urmaririi penale pot fi:

a. inceperea urmaririi penale in rem si trimiterea in judecata prin
rechizitoriu;
b. inceperea urmaririi penale in personam si trimiterea in judecata prin rechizitoriu;
c. inceperea urmaririi penale in personam si punerea in miscare a
acĐiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.

3. Urmarirea penala se desfasoara de catre:

a. procuror si organele de cercetare penala;
b. magistraĐi;
c. organele de cercetare penala speciale;
d. nici una din variantele de mai sus

4. Organele de urmarire penala dispun prin ordonanta:

a. acolo unde legea prevede expres;
b. numai daca acĐiunea penala este pusa in miscare;
c. in situaĐia in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv;
d. nici una din variantele de mai sus.

5. Procurorul competent sa efectueze sau sa exercite supravegherea activitatii de cercetare penala este:

a. procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza;
b. procurorul de la parchetul corespunzator instanĐei in circumscripĐia
careia s-a savarsit infracĐiunea;
c. procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare
penala competent sa instrumenteze cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.

6. In situatia in care organul de cercetare penala constata ca nu este competent sa efectueze cercetarea penala:

a. isi declina competenĐa organului de cercetare penala competent;
b. indruma persoana vatamata sa formuleze plangerea penala la
organul competent si claseaza plangerea primita cu ignorarea dispoziĐiilor privind competenĐa;
c. trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent;
d. nici una din variantele de mai sus.

7. Ofiterii si subofiterii Jandarmeriei Romane care au constatat o infractiune in timpul misiunilor specifice:

a. nu au dreptul sa reĐina corpurile delicte;
b. inainteaza procurorului actele incheiate, in cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie infractiune;
c. inainteaza procurorului actele incheiate, in cel mult 3 zile de la data
descoperirii faptei ce constituie infracĐiune flagranta;
d. nici una din variantele de mai sus

8. Agentii politiei de frontiera, pentru infractiunile de frontiera, au urmatoarele obligatii:


a. nu pot efectua percheziĐii corporale;
b. pot prinde pe faptuitor, pe care il predau de indata procurorului sau organului de cercetare penala, impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba;
c. pot prinde pe faptuitor, pe care il predau procurorului in termen de
maxim 5 zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele
materiale de proba;
d. nici una din variantele de mai sus

9. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire penala:

a. plangerea, denunĐul si plangerea prealabila;
b. plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu;
c. plangerea, denunĐul si sesizarea comandantului;
d. nici una din variantele de mai sus.

10. Pentru persoana vatamata, plangerea:

a. nu poate fi formulata de substituiĐii procesuali;
b. poate fi formulata de catre unul din soti pentru celalalt sot sau de catre copilul major pentru parinti;
c. poate fi formulata de substituiĐii procesuali numai daca partea
vatamata nu se afla in Đara;
d. nici una din variantele de mai sus.

11. In situatia in care organul de cercetare penala constata, inainte de inceperea urmaririi penale, incidenta cazului prevazut de art. 10 lit. b/1) C. proc. pen.:

a. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de neincepere a
urmaririi penale;
b. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de incepere a
urmaririi penale;
c. dispune inceperea urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus

12. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazul prevazut de art. 10 lit. b/1 C. proc. pen. este:

a. ordonanta;
b. rezoluĐia;
c. ordonanĐa de scoatere de sub urmarire penala si aplicare a unei
sancĐiuni cu caracter administrativ;
d. nici una din variantele de mai sus.

13. Actul prin care se dispune neinceperea urmarii penale este:

a. rezolutia;
b. rezoluĐia de neincepere a urmaririi penale;
c. ordonanĐa;
d. nici una din variantele de mai sus.



14. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazurile prevazute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este:

a. intotdeauna ordonanĐa;
b. intotdeauna rezoluĐia;
c. rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de cercetare penala;
d. nici una din variantele de mai sus.

15. Actul prin care se dispune incetarea urmaririi penale este:

a. intotdeauna ordonanĐa;
b. intotdeauna rezoluĐia;
c. rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de cercetare penala;
d. nici una din variantele de mai sus

16. Folosirea investigatorilor sub acoperire:

a. trebuie autorizata de procurorul care supravegheaza urmarirea penala;
b. nu este permisa in cazul infracĐiunilor de falsificare de monede;
c. trebuie autorizata de judecator;
d. nici una din variantele de mai sus.

17. Folosirea investigatorilor sub acoperire:

a. se autorizeaza prin ordonanĐa motivata, pentru o perioada de cel mult 60 de zile;
b. autorizarea poate fi prelungita pentru o perioada de cel mult 60 de
zile;
c. durata totala a autorizarii, in aceeasi cauza, cu privire la aceeasi
persoana, nu poate depasi 180 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.

18. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala:

a. nu poate fi repetata;
b. trebuie repetata daca organele de urmarire penala au administrat probe noi;
c. poate fi repetata daca invinuitul a refuzat sa semneze procesulverbal;
d. nici una din variantele de mai sus.

19. Prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului este:

a. facultativa;
b. trebuie efectuata numai de organul de cercetare penala;
c. trebuie efectuata de procuror;
d. nici una din variantele de mai sus.

20. Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale:

a. este obligatorie;
b. este facultativa;
c. se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricarui act de
cercetare penala, ocazie cu care procurorul poate indruma organul de
cercetare penala cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penala;
d. nici una din variantele de mai sus

21. Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale cand organul de urmarire penala este sesizat prin denunt este:

a. procesul-verbal;
b. ordonanĐa;
c. rezoluĐia;
d. nici una din variantele de mai sus.

22. In situatia in care, ulterior adoptarii solutiei, procurorul constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala:

a. infirma rezoluĐia si dispune scoaterea de sub urmarire penala;
b. infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire,
dispunand inceperea urmaririi penale;
c. infirma rezoluĐia si dispune suspendarea urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus.

23. Reluarea urmaririi penale se dispune:

a. daca a incetat cauza de suspendare;
b. daca a intervenit o lege mai favorabila;
c. daca acĐiunea penala a fost pusa in miscare;
d. nici una din variantele de mai sus.





24. In incinta institutiilor de interes public:

a. actele de urmarire penala se pot efectua cu autorizarea
judecatorului;
b. actele de urmarire penala se pot efectua numai cu autorizaĐia
procurorului sau cu acordul conducerii acelei unitaĐi;
c. nu se pot efectua acte de urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus.

25. In ipoteza savarsirii infractiunii de abuz de incredere de catre un notar public, plangerea prealabila se adreseaza:

a. organului de cercetare penala competent teritorial;
b. parchetului de pe langa curtea de apel;
c. curĐii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus

26. Plangerea prealabila trebuie introdusa:

a. de persoana vatamata;
b. in termen de 2 luni de la data savarsirii infracĐiunii;
c. la instanĐa competenta sa judece cauza in fond;
d. nici una din variantele de mai sus

27. In cazul infractiunii flagrante pentru care este necesara plangerea prealabila:

a. organul de urmarire penala este obligat sa constate fapta si apoi sa cheme partea vatamata pentru a o intreba daca formuleaza plangere prealabila;
b. organul de urmarire penala constata fapta daca exista plangerea
prealabila a parĐii vatamate;
c. organul de urmarire penala constata fapta, iar partea vatamata are
posibilitatea sa formuleze plangerea prealabila in termen de 2 luni de la acest moment;
d. nici una din variantele de mai sus.

28. Invinuitul este:

a. persoana faĐa de care se efectueaza cercetari intr-o cauza penala;
b. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;
c. persoana faĐa de care s-a dispus punerea in miscare a acĐiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.

29. Urmarirea penala poate fi suspendata:

a. daca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal;
b. daca partea vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa
participe la procesul penal;
c. daca una din parĐi sufera de o boala grava care o impiedica sa
participe la procesul penal;
d. nici una din variantele de mai sus.

30. In cazul incetarii urmaririi penale intr-o cauza in care inculpatul este arestat preventiv:

a. procurorul comunica o copie a ordonanĐei administraĐiei locului de deĐinere;
b. instanĐa care a dispus revocarea arestarii preventive comunica o copie a incheierii la administraĐia locului de deĐinere;
c. instanta care a dispus revocarea arestarii preventive instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a pune de indata in libertate pe inculpat;.
d. nici una din variantele de mai sus.

31. OrdonanĐa sau rezoluĐia de incetare a urmaririi penale se comunica:

a. numai parĐii vatamate si inculpatului;
b. autorului sesizarii, invinuitului sau inculpatului si oricarei alte persoane interesate;
c. numai parĐii vatamate, parĐii civile, invinuitului sau inculpatului, parĐii responsabile civilmente;
d. nici una din variantele de mai sus.

32. Prezentarea materialului de urmarire penala trebuie repetata:

a. daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica ori daca sau efectuat acte noi de cercetare penala;
b. daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;
c. daca inculpatul formuleaza o astfel de cerere;
d. nici una din variantele de mai sus

33. Actul de sesizare a instanĐei de judecata este:

a. plangerea prealabila, in cazul infracĐiunilor pentru care acĐiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila;
b. numai rechizitoriul;
c. incheierea de declinare a competenĐei in situaĐia necompetenĐei teritoriale;
d. nici una din variantele de mai sus




34. Reluarea urmaririi penale se dispune, dupa suspendare:

a. prin proces-verbal;
b. prin rezoluĐie;
c. prin ordonanta;
d. nici una din variantele de mai sus.

35. Reluarea urmaririi penale se dispune, in caz de restituire:

a. prin rezoluĐie;
b. prin ordonanĐa
c. prin hotarare judecatoreasca
d. nici una din variantele de mai sus

36. Redeschiderea urmaririi penale se dispune:

a. prin rezoluĐie;
b. prin ordonanĐa;
c. prin hotararea instanĐei;
d. nici una din variantele de mai sus.

37. Pot face plangere:

a. impotriva actelor de urmarire penala: partea vatamata, partea civila si invinuitul sau inculpatul;
b. impotriva masurilor de urmarire penala: invinuitul sau inculpatul, partea vatamata;
c. impotriva masurilor si actelor de urmarire penala: orice persoana, daca prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime;
d. nici una din variantele de mai sus.

38. In situatia in care judecatorul admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si retine cauza spre judecare:

a. incheierea poate fi atacata separat cu recurs de catre procuror si de catre persoana faĐa de care s-a dispus netrimiterea in judecata;
b. incheierea poate fi atacata odata cu fondul, calea de atac fiind cea prevazuta de lege pentru cauza respectiva;
c. incheierea poate fi atacata cu apel odata cu fondul;
d. nici una din variantele de mai sus.



39. Plangerea impotriva soluĐiei de netrimitere in judecata:

a. va fi respinsa ca inadmisibila daca a fost gresit indreptata;
b. constituie actul de sesizare a instantei in cazul admiterii plangerii si retinerii cauzei spre judecare;
c. trebuie soluĐionata de judecator in terme de maxim 20 de zile de la primirea acesteia;
d. nici una din variantele de mai sus.

40. Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala:

a. se depune la procuror sau la organul de cercetare penala;
b. trebuie formulata in termen de 20 de zile de la data la care partea a cunoscut masura sau actul de urmarire penala;
c. se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus.

41. Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala trebuie soluĐionata:

a. in termen de 20 de zile de la formularea acesteia;
b. in termen de 30 de zile de la primire;
c. in termen de 20 de zile de la primire;
d. nici una din variantele de mai sus.

42. Inculpatul trebuie ascultat:

a. inainte de a se lua decizia punerii in miscare a acĐiunii penale;
b. in cursul cercetarii judecatoresti, ori de cate ori este necesar;
c. dupa prezentarea materialului de urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus

43. Impotriva ordonanĐelor sau rezoluĐiilor, dupa caz, de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale poate face plangere:

a. dupa respingerea plangerii de catre prim-procurorul parchetului, procurorul general sau, dupa caz, de catre procurorul sef de secĐie, de catre partea vatamata, invinuit sau inculpat;
b. dupa respingerea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate;
c. dupa admiterea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate, plangerea urmand a fi adresata instanĐei;
d. nici una din variantele de mai sus.

44. SoluĐionand plangerea conform art. 278/1 C. proc. pen., judecatorul:

a. poate admite orice alte probe necesare si utile soluĐionarii cauzei;
b. nu poate admite proba cu inscrisuri;
c. verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate;
d. nici una din variantele de mai sus.

45. Judecata se poate desfasura:

a. numai la sediul instanĐei;
b. in alt loc decat sediul instanĐei numai daca prin lege speciala referitoare la competenĐa dupa calitatea persoanei se prevede aceasta;
c. in lipsa inculpatului aflat in stare de deĐinere, daca aducerea acestuia la instanĐa nu este posibila din cauza lipsei escortei;
d. nici una din variantele de mai sus.

46. Principiul nemijlocirii presupune:

a. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;
b. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi, toate acestea in prezenĐa parĐilor;
c. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata, procurorul si parĐile sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;
d. nici una din variantele de mai sus

47. Ca o consecinta a principiului nemijlocirii:

a. pana la pronunĐarea hotararii, este posibila schimbarea completului de judecata pe tot parcursul judecarii cauzei;
b. dupa inceperea cercetarii judecatoresti, orice schimbare in compunerea completului presupune reluarea de la inceput a cercetarii;
c. pana la inceperea dezbaterilor, este posibila schimbarea completului de judecata fara vreo consecinta asupra continuarii judecatii;
d. nici una din variantele de mai sus.

48. SedinĐa de judecata:

a. este publica numai daca toĐi inculpaĐii sunt majori;
b. este publica numai daca inculpatul este arestat;
c. este publica, de regula;
d. nici una din variantele de mai sus.

49. Citarea este obligatorie la fiecare termen:

a. in cazul militarilor si deĐinuĐilor;
b. in cazul minorilor;
c. in cazul in care partea a fost prezenta la un termen, dar procedura
de citare nu a fost indeplinita pentru acel termen;
d. nici una din variantele de mai sus.

50. Citarea este obligatorie:

a. cand instanta a dispus repunerea cauzei pe rol in urma deliberarii;
b. la pronunĐare;
c. cand inculpatul este minor;
d. nici una din variantele de mai sus

51. Citarea nu este obligatorie:

a. in cazul experĐilor, martorilor si interpreĐilor;
b. in cazul partii prezente la unul din termene, chiar daca la termenele ulterioare lipseste;
c. in cazul militarilor;
d. nici una din variantele de mai sus.

52. Lista cauzelor:

a. se afiseaza la instanĐa cu 48 de ore inainte de termenul de judecata;
b. se comunica parchetului cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;
c. se afiseaza la instanĐa cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;
d. nici una din variantele de mai sus.



53. Sunt atribuĐii ale presedintelui completului:

a. asigurarea ordinii si a solemnitatii sedintei;
b. strigarea cauzei si apelul celor citaĐi
c. decide asupra cererilor formulate de parĐi;
d. nici una din variantele de mai sus

54. Constatarea infracĐiunilor de audienta:

a. este o atribuĐie a completului de judecata
b. se menĐioneaza numai in incheierea de sedinĐa
c. se menĐioneaza intr-un proces-verbal care se ataseaza la dosar;
d. nici una din variantele de mai sus

55. Prin infractiune de audienta se intelege:

a. infractiunea savarsita in cursul sedintei de judecata;
b. infracĐiunea savarsita in sala de sedinĐa;
c. infracĐiunea savarsita in cursul urmaririi penale, in cursul audierii parĐilor sau martorilor;
d. nici una din variantele de mai sus.

56. La prima infatisare:

a. instanta este obligata sa verifice regularitatea actului de sesizare;
b. instanĐa poate sa verifice regularitatea actului de sesizare;
c. instanĐa verifica regularitatea actului de sesizare la cererea parĐilor;
d. nici una din variantele de mai sus

57. Partea vatamata poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la:

a. latura penala;
b. latura civila;
c. latura penala si latura civila;
d. nici una din variantele de mai sus.

58. In situatia in care motivul suspendarii priveste numai pe unul dintre inculpati:

a. instanĐa dispune suspendarea intregii cauze numai daca motivul
suspendarii a fost boala grava de care sufera unul dintre inculpaĐi;
b. instanĐa de judecata dispune suspendarea intregii cauze numai daca
motivul suspendarii a fost formularea unei cereri de extradare pasiva;
c. instanta dispune suspendarea intregii cauze numai daca disjungerea nu este posibila;
d. nici una din variantele de mai sus.

59. Recursul formulat impotriva incheierii prin care s-a admis cererea
de suspendare a judecatii pentru ca s-a formulat o cerere de extradare activa:

a. este inadmisibil;
b. este suspensiv de executare;
c. se judeca in termen de 5 zile;
d. nici una din variantele de mai sus.

60. Incheierea de sedinta se intocmeste:

a. de catre unul dintre judecatorii din complet, in termen de 3 zile de la terminarea sedinĐei;
b. de grefier, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;
c. de presedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea sedinĐei;
d. nici una din variantele de mai sus.

61. Daca hotararea se pronunta in ziua in care au avut loc dezbaterile:

a. se intocmeste o incheiere separata;
b. se intocmeste o incheiere separata numai daca se amana pronunĐarea;
c. nu se intocmeste o incheiere separata;
d. nici una din variantele de mai sus.

62. Deliberarea si pronuntarea hotararii:

a. au loc de indata dupa incheierea dezbaterilor;
b. nu pot fi amanate;
c. nu pot fi amanate pe un termen scurt, determinat;
d. nici una din variantele de mai sus.

63. Deliberarea:

a. are loc in secret;
b. poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredacteaza minuta;
c. poate avea loc cu participarea judecatorilor care au administrat probele in cursul cercetarii judecatoresti;
d. nici una din variantele de mai sus.

64. Completul de divergenta se poate constitui:

a. in prima instanĐa;
b. in apel;
c. in recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.

65. Daca unanimitatea completului de judecata nu poate fi intrunita:

a. hotararea se ia in complet de divergenĐa;
b. hotararea se ia cu majoritate;
c. cauza se repune pe rol
d. nici una din variantele de mai sus.

66. Daca in urma deliberarii rezulta mai mult de doua pareri:

a. hotararea se ia in complet de divergenĐa;
b. judecatorul care a opinat soluĐia cea mai blanda trebuie sa se se alature celei mai apropiate de parerea sa;
c. judecatorul care a opinat soluĐia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa;
d. nici una din variantele de mai sus.

67. Lipsa minutei:

a. atrage nulitatea relativa a hotararii, deoarece rezultatul deliberarii este consemnat in dispozitivul hotararii;
b. atrage nulitatea absoluta a hotararii;
c. nu are niciun efect asupra validitaĐii hotararii daca hotararea a fost semnata de toĐi membrii completului;
d. nici una din variantele de mai sus.

68. Minuta:

a. se redacteaza de grefier si se semneaza de membrii completului de
judecata;
b. se redacteaza in termen de 15 de zile de la data terminarii cercetarii
judecatoresti;
c. se intocmeste in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune la dosarul de minute al instantei;
d. nici una din variantele de mai sus.
69. Hotararea judecatoreasca penala, sentinta sau decizie:

a. se redacteaza de grefier;
b. se redacteaza de toĐi judecatorii din complet;
c. se redacteaza de unul dintre judecatorii din complet;
d. nici una din variantele de mai sus.

70. In cauzele in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest:

a. presedintele sau unul din judecatorii completului de judecata fixeaza un termen in interiorul caruia i se comunica citaĐia inculpatului;
b. presedintele sau unul din judecatorii completului de judecata fixeaza un termen, care nu poate fi mai mare de 48 de ore, inauntrul caruia se comunica citatia impreuna cu o copie a actului de sesizare a instantei;
c. presedintele sau unul din judecatorii completului de judecata fixeaza un termen, care nu poate fi mai mic de 48 de ore, inauntrul caruia se comunica citaĐia impreuna cu o copie a actului de sesizare a instanĐei;
d. nici una din variantele de mai sus.

71. Procurorul trebuie sa participe la sedintele de judecata:

a. numai daca este citat;
b. numai cand considera necesar;
c. numai in cauzele in care instanĐa a fost sesizata prin rechizitoriu
d. nici una din variantele de mai sus.

72. Obiectul judecatii:

a. este stabilit numai de procuror;
b. se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instanĐei, de regula;
c. se refera la fapta sau la persoana cu privire la care se refera extinderea;
d. nici una din variantele de mai sus.

73. Daca instanta constata, in cursul cercetarii judecatoresti, ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata:

a. pune in discutie noua incadrare juridica;
b. dispune suspendarea procesului penal;
c. dispune schimbarea incadrarii juridice prin rezoluĐie;
d. nici una din variantele de mai sus.
74. In cazul extinderii actiunii penale pentru alte acte materiale:

a. instanta dispune extinderea prin incheiere;
b. procurorul dispune extinderea acĐiunii penale prin declaraĐie orala;
c. dosarul se restituie pentru ca inculpatul sa fie trimis in judecata pentru toate actele materiale;
d. nici una din variantele de mai sus.

75. In cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:

a. procurorul poate cere extinderea procesului penal si in ceea ce priveste aceasta fapta;
b. instanĐa pune in miscare acĐiunea penala si pentru fapta noua;
c. obiectul judecaĐii nu se schimba;
d. nici una din variantele de mai sus.

76. In cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:

a. instanta face aplicarea dispozitiilor privind schimbarea incadrarii juridice;
b. procurorul pune in miscare acĐiunea penala prin ordonanĐa;
c. instanĐa trebuie sa sesizeze, prin incheiere, organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita, daca procurorul participa la judecata;
d. nici una din variantele de mai sus

77. In cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:

a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele persoane;
b. instanĐa pune in miscare acĐiunea penala prin incheiere;
c. instanĐa sesizeaza procurorul competent pentru punerea in miscare a acĐiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.

78. Ultimul cuvant al inculpatului:

a. inculpatului i se da cuvantul personal sau prin aparator;
b. inculpatului i se da cuvantul personal;
c. nu se impune, in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor, inculpatul a luat cuvantul ultimul pentru a raspunde susĐinerilor parĐii civile;
d. nici una din variantele de mai sus.

79. Nu pot fi acordate despagubiri civile daca:

a. achitarea s-a pronunĐat pentru ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infracĐiuni;
b. achitarea s-a pronunĐat pentru ca fapta nu exista;
c. achitarea s-a pronunĐat pentru ca lipseste unul din elementele constitutive ale infracĐiunii;
d. nici una din variantele de mai sus.

80. Procurorul poate face apel:

a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
b. numai in ceea ce priveste latura penala;
c. in ceea ce priveste latura penala, iar in ceea ce priveste latura civila numai in cazul minorilor;
d. nici una din variantele de mai sus.

81. Inculpatul poate declara apel:

a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
b. in caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitarii;
c. in caz de incetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul incetarii;
d. nici una din variantele de mai sus.

82. Partea vatamata poate formula apel:

a. numai in ceea ce priveste latura penala;
b. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
c. numai cu privire la latura civila;
d. nici una din variantele de mai sus.

83. Partea civila si partea responsabila civilmente pot face apel:

a. in ceea ce priveste latura civila si latura penala;
b. numai in ceea ce priveste latura penala;
c. numai in ceea ce priveste latura civila;
d. nici una din variantele de mai sus.

84. Aparatorul:

a. poate formula apel in nume propriu in ceea ce priveste latura civila;
b. nu poate formula apel in nume propriu;
c. nu poate formula apel in nume propriu decat cu privire la cheltuielile judiciare care i se cuvin;
d. nici una din variantele de mai sus.

85. Sunt substituiĐi procesuali in cazul declararii apelului:

a. aparatorul partii vatamate;
b. soĐul parĐii vatamate
c. rudele apropiate ale inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus

86. Daca apelul este introdus de o alta persoana pentru inculpat, titular al apelului devine:

a. inculpatul;
b. persoana care a introdus apelul;
c. inculpatul si persoana care a introdus apelul au calitatea de titulari
d. nici una din variantele de mai sus.

87. O persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei poate declara apel:

a. daca nu este parte in proces;
b. daca ataca soluĐia de fond a cauzei;
c. daca masura sau actul instanĐei i-a produs o vatamare de natura directa si personala care decurge din soluĐia de fond a cauzei privind parĐile din proces;
d. nici una din variantele de mai sus.

88. Poate declara apel:

a. persoana care, reclamand ca un martor a fost mincinos in cauza pe care a avut-o, instanĐa l-a achitat ca fiind de buna-credinĐa;
b. ruda apropiata a inculpatului, vatamata moral si material de pe urma condamnarii;
c. persoana care, detinand un bun confiscabil ca urmare a infractiunii savarsite de inculpat, a fost obligata sa il predea;
d. nici una din variantele de mai sus.

89. Aparatorul, ca substituit procesual, poate declara apel:

a. numai daca nu a acordat asistenĐa juridica la instanĐa a carei hotarare se ataca;
b. daca a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;
c. ca reprezentant convenĐional;
d. nici una din variantele de mai sus.

90. Apelul declarat de tatal partii civile este:

a. inadmisibil;
b. admisibil;
c. fondat sau nefondat, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus.

91. Termenul de apel este:

a. de 10 zile de la pronunĐare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;
b. de 10 zile de la comunicare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;
c. de 10 zile de la pronunĐare pentru toate parĐile;
d. nici una din variantele de mai sus.

92. Termenul de apel curge:

a. de la pronunĐare pentru inculpatul elev al unei instituĐii militare de invaĐamant, daca acesta a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronunĐare;
b. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronuntare;
c. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la pronunĐare;
d. nici una din variantele de mai sus.

93. Repunerea in termenul de apel se poate face:

a. daca instanĐa de fond constata ca apelul a fost formulat in termen de
10 zile de la inceperea executarii despagubirilor civile;
b. daca instanta de apel constata ca apelul a fost formulat in termen de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei;
c. daca partea a lipsit de la judecata, dar a fost prezenta la pronunĐare;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

94. Daca inculpatul care a fost prezent la pronuntare formuleaza apel dupa expirarea termenului de 10 zile, invocand lipsa din localitate din cauza obligatiilor de serviciu:

a. instanĐa de apel poate admite apelul peste termen;
b. instanĐa de apel poate admite cererea de repunere in termenul de apel;
c. apelul va fi respins ca tardiv;
d. nici una din variantele de mai sus.

95. Inculpatul a lipsit atat la judecata, cat si la pronuntare si a declarat recurs a doua zi dupa ce a inceput sa execute pedeapsa:

a. recursul este tardiv;
b. instanta poate admite recursul declarat peste termen;
c. instanĐa poate admite cererea de repunere in termenul de recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.

96. Apelul peste termen se poate declara:

a. daca intarzierea este determinata de o cauza temeinica de impiedicare;
b. daca partea a lipsit la toate termenele de judecata;
c. daca partea a lipsit la toate termenele de judecata si la pronuntare;
d. nici una din variantele de mai sus.

97. Apelul peste termen poate fi admis:

a. daca intarzierea este determinata de o cauza temeinica de impiedicare;
b. daca partea a declarat apel in termen de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei;
c. daca partea a declarat apel dupa 10 zile de la inceperea executarii despagubirilor civile;
d. nici una din variantele de mai sus.

98. Inculpatul care a fost prezent la pronuntare declara apelul dupa expirarea termenului de 10 zile si dovedeste in fata instantei de apel faptul ca a fost plecat din localitate in interes de serviciu:

a. apelul este tardiv;
b. instanĐa poate admite apelul declarat peste termen;
c. instanĐa poate admite cererea de repunere in termenul de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.

99. Apelul se declara:

a. numai prin cerere scrisa depusa la instanĐa care a pronunĐat hotararea care se ataca;
b. numai prin cerere scrisa;
c. oral, caz in care se intocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei imprejurari;
d. nici una din variantele de mai sus

100. Renuntarea la apel:

a. se poate produce dupa expirarea termenului de apel;
b. poate interveni dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a apelului;
c. este irevocabila;
d. nici una din variantele de mai sus.


101. Retragerea apelului:

a. nu este posibila decat inainte de inceperea dezbaterilor la instanĐa de apel;
b. se poate face de inculpatul minor, daca apelul a fost declarat personal de acesta;
c. se poate face prin mandatar special;
d. nici una din variantele de mai sus



102. Aparatorul inculpatului:

a. poate retrage apelul declarat de inculpat;
b. poate retrage apelul declarat pentru inculpat, dar numai daca declaraĐia de apel a fost facuta de aparator in numele inculpatului;
c. nu poate retrage apelul declarat de inculpat decat daca prezinta un mandat special in acest sens;
d. nici una din variantele de mai sus.

103. Apelul declarat in termen:

a. este suspensiv de executare atat in ceea ce priveste latura civila, cat si in ceea ce priveste latura penala, daca prin lege nu se dispune altfel;
b. este suspensiv de executare numai in ceea ce priveste latura penala
c. nu este suspensiv de executare
d. nici una din variantele de mai sus.

104. Daca inculpatul nu motiveaza cererea de apel:

a. apelul va fi respins ca nefondat;
b. apelul va fi examinat in temeiul efectului devolutiv;
c. apelul va fi respins ca nemotivat
d. nici una din variantele de mai sus

105. Principiul neagravarii situatiei in propriul apel presupune:

a. instanta de apel nu poate agrava situatia partii in favoarea careia procurorul a declarat apel;
b. instanĐa de apel nu poate pronunĐa o pedeapsa mai mare decat instanĐa de fond;
c. instanĐa de apel nu il poate condamna pe inculpatul achitat de instanĐa de fond;
d. nici una din variantele de mai sus.

106. Efectul extensiv al apelului presupune:

a. instanĐa de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel, fara a le putea crea o situatie mai grea;
b. instanĐa de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la parĐile la care apelul nu se refera, chiar daca le creeaza o situaĐie mai grea;
c. instanĐa de apel nu poate hotari in privinĐa parĐilor care nu au declarat apel sau la care declaraĐia de apel nu se refera;
d. nici una din variantele de mai sus.

107. Participarea procurorului la judecarea apelului:

a. este obligatorie;
b. este obligatorie numai daca a participat si la judecarea cauzei in faĐa primei instanĐe sau daca a declarat apelul suspus judecaĐii;
c. nu este obligatorie;
d. nici una din variantele de mai sus.

108. Daca procurorul nu a introdus apel, ordinea in care se da cuvantul in dezbateri este:

a. procuror, intimat, apelant;
b. apelant, intimat, procuror;
c. apelant, procuror, intimat;
d. nici una din variantele de mai sus.

109. Recursul declarat de inculpat impotriva incheierii prin care instanta de apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecatii este:

a. admisibil;
b. inadmisibil;
c. fondat sau nefondat, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus

110. Recursul:

a. trebuie motivat in scris sau oral in ziua judecaĐii;
b. trebuie motivat intotdeauna in scris, motivele urmand a fi depuse cu 5 zile inainte de primul termen de judecata;
c. poate fi motivat oral in ziua judecatii numai in cazul hotararilor care nu pot fi atacate cu apel;
d. nici una din variantele de mai sus.

111. Raportul scris este obligatoriu:

a. la Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie;
b. la toate instanĐele de recurs;
c. la curĐile de apel si la Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie;
d. nici una din variantele de mai sus.

112. Declaratia de retragere a recursului trebuie depusa:

a. la instanĐa de fond;
b. la instanta de apel sau la instanta de recurs;
c. numai la instanĐa de recurs;
d. nici una din variantele de mai sus

113. In cazul recursului procurorului:

a.
devolutia este totala in ceea ce priveste latura penala si latura civila cu privire la toate persoanele care au fost parti in proces;
b. devoluĐia este totala numai in ceea ce priveste orice lipsuri, fie in favoarea, fie in defavoarea oricarei parĐi;
c. devoluĐia este totala in ceea ce priveste orice lipsuri in defavoarea inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.

114. In cazul recursului partii civile:

a. devoluĐia este totala in ceea ce priveste latura penala;
b. devoluĐia este totala in ceea ce priveste latura civila si cu privire la toate persoanele care au fost parĐi in proces;
c. se devolueaza cauza cu privire la soluĐia care o priveste, pentru orice lipsa care este in defavoarea ei;
d. nici una din variantele de mai sus.

115. Necompetenta teritoriala a instantei:

a. poate fi invocata in recurs, deoarece este sancĐionata cu nulitatea relativa;
b. poate fi invocata in recurs, deoarece se incadreaza in dispoziĐiile art. 3859 alin. (1) pct. 1;
c. nu poate fi invocata in recurs, deoarece se acopera in cazul in care nu a fost invocata in fata primei instante;
d. nici una din variantele de mai sus.

116. In cazul decesului partii civile, mostenitorii acesteia, introdusi in procesul civil:

a. devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs;
b. pot declara recurs ca substituiĐi procesuali;
c. pot declara apel in numele parĐii civile;
117. In cadrul dezbaterilor asupra recursului:

a. procurorul are intotdeauna primul cuvant;
b. inculpatul are ultimul cuvant
c. intimatul are ultimul cuvant
d. nici una din variantele de mai sus.

118. Constituie motive de contestatie in anulare:

a. faptul ca instanĐa de recurs nu s-a pronunĐat asupra unei cauze de achitare cu privire la care existau probe la dosar;
b. faptul ca doua sau mai multe hotarari definitive nu se pot concilia;
c. faptul ca impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta;
d. nici una din variantele de mai sus.

119. Este instanta competenta sa solutioneze contestatia in anulare:

a. instanĐa de recurs;
b. instanĐa a carei hotarare este atacata;
c. instanĐa la care a ramas definitiva ultima hotarare;
d. nici una din variantele de mai sus.

120. Admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se analizeaza:

a. cu citarea parĐilor, in sedinĐa publica;
b. fara citarea parĐilor, in sedinĐa publica;
c. fara citarea parĐilor, in camera de consiliu
d. nici una din variantele de mai sus

121. Sunt supuse revizuirii:

a. toate hotararile judecatoresti;
b. numai hotararile pronunĐate de instanĐele de recurs;
c. toate hotararile judecatoresti care rezolva fondul cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus.

122. Revizuirea poate fi ceruta cand:

a. faĐa de aceeasi persoana si aceeasi fapta s-au pronunĐat doua hotarari definitive;
b. s-au pronunĐat doua hotarari definitive care nu se pot concilia;
c. procurorul a savarsit o infracĐiune;
123. In cazul in care s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, se poate cere revizuirea:

a. numai de catre procuror;
b. numai daca necunoasterea acestora a dus la pronunĐarea unei hotarari nelegale sau netemeinice;
c. numai daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare;
d. nici una din variantele de mai sus

124. Pot cere revizuirea:

a. soĐul si rudele apropiate ale condamnatului, numai dupa decesul acestuia;
b. procurorul;
c. soĐul si rudele apropiate ale parĐii vatamate, dupa decesul acesteia;
d. nici una din variantele de mai sus.

125. Procurorul trebuie sa efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire in termen de:

a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;
b. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;
c. oricand;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

126. Poate cere revizuirea unei hotarari penale definitive, in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a. numai procurorul;
b. numai persoana al carei drept a fost incalcat sau soĐul acesteia;
c. sotul condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia
d. nici una din variantele de mai sus

127. Decizia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a. poate fi atacata cu recurs;
b. poate fi atacata cu apel;
c. este definitiva;
d. nici una din variantele de mai sus.

128. Sunt subiecti oficiali ai fazei de punere in executare:

a. instanĐa de executare, procurorul, condamnatul;
b. instanta de executare, organele administratiei financiare, directia de sanatate publica;
c. administraĐia penitenciara, condamnatul, direcĐia de sanatate publica;
d. niciuna din variantele de mai sus

129. Hotararea instantei de apel ramane definitiva:

a. la expirarea termenului de apel, cand nu s-a declarat apel in termen sau cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului;
b. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii prin care apelul a fost admis fara trimtere spre rejudecare, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;
c. la data pronunĐarii hotararii, daca hotararea nu este supusa recursului;
d. nici una din variantele de mai sus.

130. Hotararile penale se pun in executare de catre:

a. instanĐa care a judecat cauza in prima instanĐa, intotdeauna;
b. instanĐa care a pronunĐat prima hotararea de condamnare, intotdeauna;
c. Tribunalul Militar Teritorial, daca hotararea a fost pronuntata in prima instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
d. nici una din variantele de mai sus.

131. Mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viata:

a. se intocmeste in patru exemplare;
b. se intocmeste intotdeauna in ziua in care hotararea penala a ramas definitiva;
c. instanĐa de executare trimite doua exemplare organului de poliĐie cand condamnatul este arestat;
d. nici una din variantele de mai sus.

132. Mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de munca:

a. se emite in trei exemplare;
b. un exemplar se trimite consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul;
c. un exemplar ramane la instanta de executare
d. nici una din variantele de mai sus.

133. In cazul punerii in executare a obligarii la tratament medical:

a. instanĐa de executare comunica o copie a hotararii direcĐiei sanitare din judeĐul pe teritoriul caruia locuieste persoana faĐa de care s-a luat masura;
b. instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii si o copie de pe raportul medico-legal directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat masura;
c. instanĐa de executare comunica o copie a raportului medico-legal unitaĐii sanitare stabilite;
134. Inlocuirea pedepsei amenzii se dispune:

a. numai de instanta de executare;
b. de instanĐa de executare sau de instanĐa corespunzatoare de la domiciliul condamnatului;
c. de instanĐa de executare sau de instanĐa corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de deĐinere, in situaĐia in care condamnatul se afla in stare de deĐinere;
d. nici una din variantele de mai sus.

135. Liberarea conditionata se dispune:

a. numai de instanĐa in a carei raza teritoriala se afla locul de deĐinere;
b. de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;
c. de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de deĐinere sau
de judecatoria instanĐa de executare;
d. nici una din variantele de mai sus

136. Cererea de amanare a executarii pedepsei inchisorii:

a. are ca efect suspendarea executarii mandatului pana la soluĐionarea cererii;
b. poate fi formulata in termen de 10 zile de la emiterea mandatului de executare;
c. poate fi retrasa de cel care a formulat-o;
d. nici una din variantele de mai sus

137. Recunoasterea de catre tatal condamnat a unui copil nascut din concubinaj:

a. poate constitui un motiv de intrerupere a executarii pedepsei in temeiul art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.;
b. poate constitui un motiv de intrerupere a executarii pedepsei in temeiul art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. in situaĐia in care copilul este mai mic de 1 an;
c. nu poate constitui motiv de amanare a executarii pedepsei;
d. nici una din variantele de mai sus.

138. Instanta competenta sa se pronunte asupra amanarii executarii pedepsei este:

a. instanta care a pronuntat hotararea de condamnare;
b. instanta de executare
c. instanta la care s-a judecat fondul cauzei
d. nici una din variantele de mai sus.




139. Condamnata se afla in executarea unei pedepse cu inchisoarea pentru savarsirea infractiunii de omor calificat fata de fiul sau nou nascut. Cererea sa de intrerupere a executarii pedepsei pentru ca a nascut un copil este:

a. inadmisibila;
b. admisibila, daca este solicitata pana cand copilul implineste un an;
c. neintemeiata;
d. nici una din variantele de mai sus.

140. Durata intreruperii executarii pedepsei in cazul intervenirii unor imprejurari speciale care ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucreaza condamnatul este:

a. de maxim 3 luni;
b. de 3 luni;
c. de minim 3 luni;
d. nici una din variantele de mai sus

141. Intreruperea executarii pedepsei se poate acorda:

a. cand se stabileste, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitate de a executa pedeapsa;
b. cand se constata, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care poate fi tratata in reĐeaua sanitara a penitenciarelor;
c. cand se constata, pe baza une expertize medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care nu poate fi tratata in reĐeaua sanitara a penitenciarelor
d. nici una din variantele de mai sus

142. Competenta de a solutiona cererea de intrerupere a executarii pedepsei apartine:

a. judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul de deĐinere;
b. instantei de executare sau instantei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de executare;
c. numai instanĐei de executare;
d. nici una din variantele de mai sus.

143. Timpul cat pedeapsa a fost intrerupta:

a. intra in durata pedepsei executate;
b. se scade din durata pedepsei;
c. nu se socoteste in executarea pedepsei;
d. nici una din variantele de mai sus.
144. Aplicarea amnistiei:

a. se face de judecatorul de la instanĐa de executare;
b. se face de judecatorul de la instanta de executare sau de judecatorul de la instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere
c. se face de judecatorul de la instanĐa de executare sau de judecatorul de la instanĐa in a carei raza teritoriala se afla locul de deĐinere, daca intervine dupa condamnarea definitiva;
d. nici una din variantele de mai sus

145. In situatia in care se iveste o impiedicare la executare, competenta de solutionare a contestatiei la executare apartine:

a. instanĐei de executare sau instanĐei corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de deĐinere
b. numai instantei care a pronuntat hotararea care se executa;
c. numai instanĐei de executare
d. nici una din variantele de mai sus.

146. Contestatia privitoare la amenzile judiciare se solutioneaza de:

a. instanĐa in a carei raza teritoriala se afla locul de deĐinere
b. numai instanĐa de executare
c. numai instanta care le-a pus in executare
d. nici una din variantele de mai sus

147. Daca ulterior intocmirii procesului-verbal de constatare a infractiunii flagrante se impune ascultarea altor persoane:

a. se adauga declaraĐiile acestor persoane in continuarea procesuluiverbal, care se semneaza de aceste persoane si de organul care a intocmit procesul-verbal;
b. acestea nu vor fi ascultate, deoarece dupa incheierea procesuluiverbal nu mai este posibila continuarea acestuia;
c. declaratiile vor fi consemnate separat, potrivit procedurii obisnuite
d. nici una din variantele de mai sus.

148. In cazul infractiunii flagrante:

a. reĐinerea invinuitului este lasata la aprecierea organului de cercetare penala care constata fapta;
b. reĐinerea invinuitului este supusa aprecierii procurorului care supravegheaza cercetarile in cauza;
c. reĐinerea invinuitului este obligatorie, daca sunt indeplinite condiĐiile masurii preventive;
d. nici una din variantele de mai sus

149. Daca instanta constata ca nu sunt intrunite conditiile referitoare la cazurile de aplicare a procedurii speciale:

a. judecata se face potrivit procedurii obisnuite;
b. restituie dosarul procurorului pentru a efectua urmarirea penala conform procedurii obisnuite;
c. dispune achitarea inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus.

150. In cazul procedurii speciale referitoare la judecarea unor infractiuni flagrante:

a. prezenĐa parĐii vatamate este obligatorie;
b. reĐinerea si arestarea preventiva a invinuitului sunt obligatorii;
c. judecata poate avea loc in lipsa inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus.

151. Hotararea instantei in cazul procedurii speciale referitoare la infractiunile flagrante:

a. trebuie pronuntata in prezenĐa inculpatului aflat in stare de detinere;
b. trebuie redactata in cel mult doua zile de la pronunĐare;
c. trebuie pronunĐata in ziua in care s-au incheiat dezbaterile sau cel mult in 24 de ore;
d. nici una din variantele de mai sus

152. Termenul de exercitare a apelului sau recursului in cazul infractiunilor flagrante este de:

a. 10 zile de la pronunĐare
b. 3 zile de la pronunĐare, pentru parĐile prezente, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit atat la dezbateri, cat si la pronunĐare
c. 3 zile de la pronuntare;
d. nici una din variantele de mai sus

153. Procedura speciala de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante nu se aplica:

a. infractiunilor savarsite de minori

b. infracĐiunilor pedepsite la plangere prealabila
c. infracĐiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mica de 15 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.

154. Daca invinuitul sau inculpatul nu a implinit 16 ani:

a. citarea parintilor este obligatorie la prezentarea materialului de urmarire penala;
b. citarea parinĐilor este obligatorie la orice ascultare a minorului in cursul urmaririi penale;
c. citarea parinĐilor este obligatorie la prima audiere si la prezentarea materialului de urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus.

155. Inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cat era minor:

a. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori, chiar daca a implinit 18 ani inainte de sesizarea instantei;
b. este judecat potrivit dispoziĐiilor procedurale referitoare la minori numai daca instanĐa a fost sesizata inainte ca minorul sa devina major;
c. este judecat potrivit dispoziĐiilor procedurale referitoare la minori numai daca instanĐa apreciaza ca este necesara aceasta procedura;
d. nici una din variantele de mai sus.

156. Cand in aceeasi cauza sunt inculpaĐi minori si inculpaĐi majori:

a. se dispune obligatoriu disjungerea cauzei pentru ca inculpaĐii minori sa fie judecaĐi potrivit procedurii speciale;
b. daca nu se poate dispune disjungerea, instanĐa judeca dupa procedura obisnuita, aplicand cu privire la inculpaĐii minori dispoziĐiile speciale referitoare la acestia;
c. daca nu se poate dispune disjungerea, instanĐa judeca dupa procedura obisnuita;
d. nici una din variantele de mai sus

157. Este competenta sa hotarasca asupra cererii de reabilitare:

a. instanĐa care a pronunĐat condamnarea
b. instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea
c. instanĐa in a carei raza teritoriala se afla ultimul loc de deĐinere in care pedeapsa a fost executata
d. nici una din variantele de mai sus

158. Este competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti:

a. judecatoria in circumscripĐia careia locuieste condamnatul, chiar daca acesta a fost condamnat de curtea de apel, conform competenĐei dupa calitatea persoanei;
b. tribunalul in circumscripĐia caruia locuieste condamnatul, cand
acesta a fost condamnat de Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie conform competenĐei dupa calitatea persoanei;
c. Tribunalul Bucuresti, cand condamnarea s-a pronunĐat in prima instanĐa de Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie conform competenĐei dupa calitatea persoanei;
d. nici una din variantele de mai sus

159. Cererea de reabilitare judecatoreasca:

a. se face numai de condamnat, daca acesta este in viata;
b. se poate face de soĐ sau de rudele apropiate ca substituiĐi procesuali, in timpul vieĐii condamnatului sau dupa decesul acestuia
c. nu se poate face decat de condamnat, deoarece decesul acestuia face sa inceteze orice interdicĐii sau sancĐiuni, in condiĐiile in care raspunderea penala este personala
d. nici una din variantele de mai sus

160. Cererea de reabilitare judecatoreasca:

a. se poate face de procuror
b. se poate face de rudele apropiate ale condamnatului, daca acesta a decedat;
c. nu se poate formula decat de condamnat
d. nici una din variantele de mai sus

161. Impotriva hotararii de admitere a cererii de reabilitare se poate declara:

a. apel si recurs;
b. apel sau recurs
c. recurs;
d. nici una din variantele de mai sus

162. Anularea reabilitarii poate fi ceruta:

a. numai de procuror;
b. de procuror sau de partea vatamata, dupa caz
c. de condamnat, de soĐ sau rudele apropiate ori de procuror
d. nici una din variantele de mai sus

163. Actiunea pentru repararea pagubei, in cazul condamnarii pe nedrept, poate fi introdusa:

a. in termen de 18 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare;
b. in termen de 18 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de achitare;
c. in termen de 18 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de incetare a procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus

164. Actiunea pentru repararea pagubei in cazul condamnarii pe nedrept poate fi introdusa:

a. numai de persoana care a fost condamnata definitiv, in timpul vietii acesteia;
b. de persoana care a fost condamnata definitiv sau de persoanele aflate in intreĐinerea acesteia;
c. de persoanele aflate in intreĐinerea persoanei condamnate definitiv, in timpul vieĐii acesteia
d. nici una din variantele de mai sus.

165. Competenta de a solutiona cererea pentru repararea pagubei in cazul condamnarii pe nedrept apartine:

a. tribunalului in circumscriptia caruia domiciliaza persoana indreptatita;
b. tribunalului in circumscripĐia caruia domiciliaza persoana indreptaĐita sau persoanele aflate in intreĐinerea acesteia
c. tribunalului in circumscripĐia caruia domiciliaza persoanele aflate in intreĐinerea persoanei indreptaĐite
d. nici una din variantele de mai sus

166. Actiunea in regres:

a. este obligatorie
b. se exercita de stat in cazul repararii pagubei potrivit art. 506 C. proc. pen. sau in cazul in care statul a fost condamnat de catre o instanta internationala
c. nu este obligatorie, chiar daca situaĐia generatoare de daune a fost provocata cu rea-credinĐa sau din grava neglijenĐa
d. nici una din variantele de mai sus


Drept procesual penal. Partea generala

1. Oficialitatea procesului penal priveste:

a. numai faza urmaririi penale
b. numai faza urmaririi penale si faza judecatii
c. numai faza judecatii
d. nici una din variantele de mai sus.

2. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc:

a. numai din oficiu
b. din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel
c. la cererea partilor
d. nici una din variantele de mai sus

3. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, in cursul urmaririi penale, faptuitorul va fi considerat nevinovat pana la:

a. sesizarea organelor de urmarire penala
b. inceperea urmaririi penale
c. punerea in miscare a actiunii penale
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: D

4. Prezumtia de nevinovatie:

a. este consacrata expres de Codul de procedura penala;
b. nu este consacrata expres de Constitutia Romaniei
c. este o prezumtie absoluta care nu poate fi rasturnata decat printr-o
hotarare penala definitiva
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

5. Dreptul la aparare este garantat invinuitului sau inculpatului:

a. dupa punerea in miscare a actiunii penale;
b. in timpul prezentarii materialului de urmarire penala
c. pe tot parcursul procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

6. Pentru garantarea dreptului la aparare:

a. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului in toate procesele penale
b. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a partii vatamate in toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia sa incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

7. In cursul procesului penal:

a. orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator
b. orice parte trebuie asistata de aparator;
c. invinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aparator
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

8. Desfasurarea procesului penal in limba romana:

a. exclude posibilitatea ca judecata sa aiba loc fara interpret, chiar daca
judecatorul, procurorul, aparatorii si partile cunosc aceeasi limba materna
b. presupune ca partii i se numeste un interpret, din oficiu si in mod
obligatoriu, ori de cate ori limba sa materna este alta decat limba romana;
c. presupune ca partii i se desemneaza in mod gratuit un interpret daca nu isi poate apara interesele decat in limba sa materna
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

9. In procesul penal:

a. procedura judiciara se desfasoara in limba romana, cu exceptiile prevazute de lege
b. procedura judiciara se desfasoara in limba materna pe care partile o
inteleg, cu ajutorul interpretilor
c. partile si alte persoane in proces pot folosi limba materna, dar actele
procedurale se intocmesc in limba romana
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

10. Partilor care nu se pot exprima:

a. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instanta
b. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instanta;
c. li se asigura posibilitatea ca interpretul ales sa studieze dosarul
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

11. Sunt acte prin care se poate pune in miscare actiunea penala:

a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia orala a procurorului
b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia orala a procurorului sau incheierea
instantei
c. numai ordonanta si rechizitoriul
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

12. Sunt trasaturi ale actiunii penale:

a. actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila, este individuala si indivizibila
b. actiunea penala este obligatorie, indisponibila si indivizibila
c. actiunea penala este obligatorie, este indisponibila, individuala si
indivizibila numai daca este pornita de autoritatile statului;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

13. Actiunea penala:

a. este suficienta existenta unor informatii privind savarsirea unei infractiuni pentru punerea in miscare a actiunii penale
b. nu poate fi pusa in miscare decat in personam
c. implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

14. Actiunea penala:

a. se poate pune in miscare, in cursul fazei de judecata, numai prin incheiere, daca procurorul participa la judecarea cauzei
b. se poate pune in miscare prin declaratia orala a procurorului care
solutioneaza cauza
c. se poate exercita atat in fata instantei penale, cat si in fata instantei civile
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: D

15. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale in urma judecarii unei
cauze:

a. condamnarea sau achitarea

b. clasarea sau incetarea procesului penal;
c. incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

16. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze:

a. fapta nu exista, lipseste plangerea prealabila, fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat
b. fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a
fost savarsita de invinuit sau de inculpat, fapta nu intruneste elementele
constitutive ale infractiunii
c. persoana vatamata si-a retras plangerea prealabila, a intervenit decesul
faptuitorului, a intervenit prescriptia raspunderii penale
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

17. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de
prescriptie a raspunderii penale, se va dispune:

a. incetarea urmaririi penale
b. scoaterea de sub urmarire penala
c. clasarea;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

18. Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal daca:

a. s-a constat ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale
infracĐiunii
b. s-a constat ca fapta nu este prevazuta de legea penala
c. parĐile s-au impacat
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: D

19. Daca, dupa ce s-a constat ca a intervenit prescripĐia raspunderii penale,
invinuitul sau inculpatul solicita continuarea procesului penal:

a. procurorul dispune incetarea urmaririi penale, in situaĐia in care a
intervenit o cauza care inlatura caracterul penal al faptei
b. procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala, daca fapta nu este
prevazuta de legea penala
c. procurorul dispune incetarea urmaririi penale
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

20. Invinuitul poate cere continuarea procesului penal daca:

a. exista o cauza de incetare a procesului penal
b. a intervenit amnistia
c. s-a impacat cu partea vatamata
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

21. Mostenitorii persoanei vatamate:

a. pot exercita acĐiunea civila in nume propriu, daca persoana vatamata a
decedat inainte de a se constitui parte civila
b. pot exercita acĐiunea civila numai in calitate de mostenitori ai victimei
infracĐiunii, daca aceasta a decedat ca urmare a savarsirii infracĐiunii
c. pot continua acĐiunea civila, daca persoana vatamata a decedat dupa
constituirea ca parte civila, chiar daca nu au acceptat mostenirea
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

22. AcĐiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:

a. nu este scutita de taxa de timbru;
b. poate fi pornita oricand
c. se stinge intotdeauna prin pronunĐarea unei hotarari de achitare
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: D

23. In cazul acĐiunii civile:

a. dreptul de opĐiune nu funcĐioneaza daca acĐiunea civila se exercita din
oficiu;
b. daca persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civila in
procesul penal, acĐiunea introdusa la instanĐa civila nu este admisibila daca
instanĐa penala a suspendat procesul penal;
c. daca persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civila in
procesul penal, acĐiunea introdusa la instanĐa civila nu este admisibila daca
instanĐa penala a lasat nesoluĐionata acĐiunea civila
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

24. AcĐiunea civila se exercita in procesul penal impotriva:

a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si parĐii responsabile civilmente

b. parĐii civile
c. parĐii responsabile civilmente, daca inculpatul se sustrage de la judecata
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

25. Repararea pagubei in cazul in care acĐiunea civila a fost exercitata in
procesul penal:

a. se face numai in natura
b. se face numai prin echivalent, cu excepĐia situaĐiei in care bunul a fost
gasit la inculpat;
c. se face in natura sau prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care
repararea in natura nu este posibila;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

26. InstanĐa rezolva din oficiu acĐiunea civila numai atunci cand aceasta are
ca obiect:

a. restituirea lucrurilor
b. restabilirea situaĐiei anterioare
c. desfiinĐarea totala sau parĐiala a unui inscris;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

27. Favorizatorul raspunde civil solidar cu inculpatul:

a. daca a dat ajutor pentru asigurarea folosului infracĐiunii, dar numai in
limitele acestuia
b. daca a savarsit acte de favorizare a persoanei inculpatului
c. da, in toate cazurile in care inculpatul este obligat la plata despagubirilor
civile;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

28. Vor raspunde civil in solidar cu inculpatul, daca sunt trasi la raspundere
penala in faĐa instanĐei de judecata:

a. coautorii, instigatorii si complicii

b. tainuitorul si favorizatorul pentru intregul prejudiciu produs de inculpat
c. partea responsabila civilmente
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

29. Persoana vatamata prin infracĐiune, constituita parte vatamata, poate
participa in aceeasi cauza:

a. numai in calitate de parte vatamata;
b. numai in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin
constituirea ca parte civila
c. in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca
parte civila;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

30. Partea responsabila civilmente:

a. poate fi introdusa in cauza oricand in cursul procesului penal;
b. poate interveni in procesul penal numai pana la citirea actului de sesizare
c. poate interveni in procesul penal numai pana la terminarea cercetarii
judecatoresti
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

31. Introducerea in procesul penal a parĐii responsabile civilmente:

a. nu se poate face in cursul urmaririi penale
b. se poate face la cererea parĐii civile
c. se poate face la cererea parĐii vatamate sau a parĐii civile
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

32. Procurorul:

a. este obligat sa susĐina acĐiunea civila pornita de partea civila inainte de citirea actului de sesizare
b. poate sa susĐina acĐiunea civila, daca partea civila este lipsita de capacitate de exerciĐiu
c. este obligat sa susĐina interesele persoanei vatamate prin infracĐiune, daca aceasta este lipsita de capacitate de exerciĐiu sau are o capacitate de exerciĐiu restransa;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

33. In cazul in care persoana vatamata printr-o infracĐiune solicita sa
participe in procesul penal in calitate de parte civila si, in acelasi timp,
introduce o acĐiune la instanĐa civila:

a. hotararea definitiva si irevocabila a instanĐei penale are autoritate de lucru judecat in faĐa instanĐei civile care judeca acĐiunea civila cu privire la existenĐa faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovaĐiei acesteia;
b. hotararea definitiva a instanĐei civile are autoritate de lucru judecat in faĐa instanĐei penale cu privire la existenĐa faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovaĐiei acesteia;
c. judecata in faĐa instanĐei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

34. Persoana vatamata prin infracĐiune se poate adresa instanĐei civile:

a. oricand, chiar daca s-a constituit parte civila in procesul penal;
b. in caz de suspendare a procesului penal, daca s-a constituit parte civila in procesul penal
c. oricand, chiar daca instanĐa penala a rezolvat acĐiunea civila;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

35. Partea vatamata este:

a. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infracĐiunii;
b. subiectul pasiv al infracĐiunii
c. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infracĐiunii si daca participa in procesul penal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

36. Inculpatul:

a. este numai persoana fizica impotriva careia s-a pus in miscare acĐiunea penala;
b. trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata;
c. poate fi o persoana careia legea ii recunoaste imunitatea penala
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

37. Partea vatamata participa in procesul penal:

a. in ceea ce priveste latura penala
b. in ceea ce priveste latura civila
c. in ceea ce priveste latura penala si latura civila, concomitent, dar numai
daca s-a constituit parte civila;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

38. Persoana vatamata:

a. dobandeste in mod automat calitatea de parte vatamata daca a sesizat
savarsirea infracĐiunii
b. dobandeste in mod automat calitatea de parte civila daca a indicat
cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit
c. trebuie chemata de organele judiciare pentru a fi intrebata daca se
constituie parte vatamata sau parte civila, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

39. Este parte in faza de judecata a procesului penal:

a. partea responsabila civilmente;
b. invinuitul;
c. procurorul
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

40. Are calitatea de inculpat:

a. numai persoana faĐa de care s-a pus in miscare acĐiunea penala;
b. numai persoana citata in aceasta calitate de instanĐa penala
c. persoana faĐa de care s-a dispus inceperea urmaririi penale
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

41. Parte vatamata in procesul penal poate fi:

a. numai victima infracĐiunii;
b. numai o persoana fizica
c. o persoana fizica sau o persoana juridica
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

42. CompetenĐa dupa calitatea persoanei:

a. stabileste numai instanĐa judecatoreasca imputernicita sa judece in prima
instanĐa
b. stabileste instanĐa judecatoreasca imputernicita sa judece in prima instanĐa
si, implicit, instanĐele care judeca in apel si in recurs
c. stabileste numai parchetul competent sa efectueze urmarirea penala
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

43. SecĐii maritime si fluviale funcĐioneaza:

a. numai la tribunale si curĐi de apel;
b. nu numai la judecatorii, tribunale, curĐi de apel, ci si la Inalta Curte de
CasaĐie si JustiĐie
c. la unele judecatorii, tribunale si curĐi de apel;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

44. SecĐii maritime si fluviale funcĐioneaza pe langa instanĐele din:

a. GalaĐi;
b. Braila
c. Calarasi;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

45. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din:

a. trei judecatori la tribunal si la curtea de apel;
b. trei judecatori la curtea de apel si Completul de 9 judecatori la Inalta
Curte de CasaĐie si JustiĐie;
c. doi judecatori la tribunal si la curtea de apel
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

46. Sunt considerate forme subsidiare ale competenĐei in materie penala:

a. competenĐa dupa calitatea persoanei, competenĐa materiala, competenĐa
teritoriala;
b. competenĐa speciala si competenĐa personala;
c. competenĐa funcĐionala si competenĐa materiala
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

47. CompetenĐa speciala:

a. este prevazuta sub sancĐiunea nulitaĐii absolute si nu poate fi invocata
oricand pe parcursul procesului penal, pana la ramanerea definitiva a
hotararii;
b. reprezinta o forma de competenĐa subsidiara;
c. se intalneste numai la instanĐele si parchetele militare
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

48. InstanĐele militare judeca:

a. numai infracĐiunile savarsite de militari;
b. numai infracĐiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atribuĐiilor de serviciu
c. numai anumite infracĐiuni prevazute de Codul penal si de legi speciale si numai infracĐiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atribuĐiilor de serviciu;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

49. InfracĐiunea de omor savarsita asupra unui magistrat de la tribunal va fi
judecata de:

a. Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie;
b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

50. InfracĐiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi
judecata de:

a. Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie
b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

51. Conflictele de competenĐa intre tribunalele militare:

a. se soluĐioneaza de Curtea Militara de Apel;
b. pot interveni numai cu privire la cauzele in care se judeca infracĐiuni
contra ordinii si disciplinei militare;
c. sunt date in competenĐa tribunalului militar teritorial;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

52. Curtea Militara de Apel:

a. judeca numai in prima instanĐa si in recurs;
b. judeca in fond, in apel si in recurs;
c. judeca in prima instanĐa infracĐiunile savarsite de judecatorii militari si de procurorii militari;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

53. InfracĐiunea de fals material in inscrisuri oficiale savarsita de un avocat:

a. presupune, in vederea inceperii urmaririi penale, avizul ministrului
justiĐiei;
b. este de competenĐa curĐii de apel;
c. implica o judecata care se poate desfasura pe trei grade de jurisdicĐie:
fond, apel, recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

54. In cazul in care un avocat a savarsit o infracĐiune, competenĐa de
soluĐionare a cauzei aparĐine:

a. curĐii de apel, daca infracĐiunea are legatura cu atribuĐiile de serviciu ale inculpatului;
b. instanĐei competente dupa gravitatea infracĐiunii savarsite;
c. curĐii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

55. Completul de 9 judecatori al Inaltei CurĐi de CasaĐie si JustiĐie judeca:

a. apelurile declarate impotriva hotararilor pronunĐate in prima instanĐa de SecĐia penala;
b. recursurile declarate impotriva hotararilor pronunĐate in prima instanĐa de
SecĐia penala;
c. recursurile in interesul legii
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

56. SecĐiile Unite ale Inaltei CurĐi de CasaĐie si JustiĐie:

a. sesizeaza Curtea ConstituĐionala pentru a se pronunĐa asupra
constituĐionalitaĐii legilor inainte de promulgarea acestora
b. judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronunĐate in prima
instanĐa de SecĐia penala;
c. judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronunĐate in prima
instanĐa de Completul de 9 judecatori;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

57. Sunt calitaĐi si funcĐii care atrag competenĐa de judecata a Inaltei CurĐi de CasaĐie si JustiĐie ca instanĐa de fond:

a. judecatorii de la tribunale si cei de la curĐile de apel;
b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

58. Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie nu judeca:

a. in fond;
b. in apel;
c. in recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

59. InfracĐiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca
in prima instanĐa de:


a. curtea de apel;
b. Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie;
c. instanĐa corespunzatoare din punct de vedere teritorial dupa calitatea
persoanei
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

60. In situaĐia infracĐiunilor continuate:

a. instanĐa de la locul unde s-a produs rezultatul este competenta sa judece
cauza;
b. instanĐa de la locul unde s-a comis primul act material este competenta sa
judece cauza;
c. oricare dintre instanĐele de la locul unde s-au comis oricare din actele
materiale sau instanĐa de la locul unde s-a produs rezultatul
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

61. Regulile de stabilire a competenĐei teritoriale:

a. se aplica in ordinea in care acestea sunt prevazute in art. 30 C. proc. pen.;
b. se aplica in ordinea in care acestea sunt prevazute in art. 30 C. proc. pen.
numai daca sesizarile sunt simultane
c. nu exista o ordine de prioritate intre criteriile prevazute in art. 30 C. proc.
pen., indiferent de data sesizarii
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

62. Cand urmarirea penala s-a efectuat de un organ central caruia ii
corespund mai multe instanĐe competente potrivit criteriilor prevazute in art.
30, judecarea cauzei revine:

a. instanĐei in circumscripĐia careia s-a savarsit infracĐiunea
b. instanĐei in circumscripĐia careia isi are sediul organul de cercetare
penala;
c. instanĐei stabilite de procuror
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

63. Prin locul savarsirii infracĐiunii se poate inĐelege:

a. locul unde a fost prins faptuitorul
b. locul unde s-a desfasurat activitatea infracĐionala, in totul sau in parte;
c. locul unde au fost desfasurate actele premergatoare savarsirii infracĐiunii;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

64. Cauzele sunt reunite:

a. numai in faĐa primei instanĐe de judecata
b. in faĐa primei instanĐe de judecata, chiar dupa desfiinĐarea hotararii cu
trimitere de catre instanĐa de apel sau dupa casarea cu trimitere de catre
instanĐa de recurs, in faĐa instanĐei de apel sau a instanĐei de recurs, daca se
afla in acelasi stadiu de judecata;
c. in faĐa instanĐei de apel sau de recurs, dar numai prin prorogare de
competenĐa
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

65. Exista indivizibilitate:

a. cand la savarsirea unei infracĐiuni au participat mai multe persoane;
b. cand doua sau mai multe infracĐiuni au fost savarsite in timp si loc diferit,
dar dupa o prealabila inĐelegere intre infractori;
c. cand intre doua sau mai multe infracĐiuni exista legatura, iar reunirea
cauzelor se impune pentru o mai buna infaptuire a justiĐiei
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

66. Exista conexitate:

a. in cazul infracĐiunii continue sau continuate;
b. in cazul in care la savarsirea unei infracĐiuni au participat mai multe
persoane;
c. cand doua sau mai multe infracĐiuni au fost savarsite prin acelasi act;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

67. Cauzele trebuie reunite intotdeauna:

a. in cazurile de conexitate in care o infracĐiune a fost savarsita pentru a
ascunde sau a inlesni savarsirea unei alte infracĐiuni
b. in toate cazurile de conexitate in care la savarsirea unei infracĐiuni au
participat mai multe persoane;
c. in cazul infracĐiunii continuate sau in orice alte cazuri cand doua sau mai
multe acte materiale alcatuiesc o singura infracĐiune;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

68. In cazul normelor de competenĐa teritoriala:

a. excepĐiile pot fi invocate numai pana la citirea actului de sesizare;
b. excepĐiile pot fi invocate oricand, in orice stadiu al procesului, de catre
oricare dintre parĐi;
c. excepĐiile pot fi invocate de catre oricare dintre parĐi, numai pana la
inceperea dezbaterilor;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

69. ExcepĐiile privind competenĐa instanĐei pot fi ridicate:

a. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competenĐei teritoriale
b. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competenĐei materiale
c. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competenĐei dupa calitatea
persoanei
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

70. In situaĐia in care, dupa savarsirea unei infracĐiuni, o persoana
dobandeste calitatea de senator, cauza va fi judecata:

a. de Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie;
b. de curtea de apel
c. de instanĐa competenta material
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

71. In situaĐia in care un amiral savarseste o infracĐiune, iar ulterior nu mai
deĐine aceasta calitate:

a. cauza va fi judecata de Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie in orice situaĐie;
b. cauza va fi judecata de Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie daca s-a dat o
hotarare in prima instanĐa
c. cauza va fi judecata de instanĐa competenta material
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

72. In situaĐia declinarii de competenĐa determinate de competenĐa
teritoriala:

a. actele indeplinite ori masurile dispuse se menĐin
b. actele indeplinite ori masurile dispuse pot fi menĐinute;
c. actele indeplinite ori masurile dispuse nu pot fi menĐinute
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

73. Cand instanĐa sesizata cu soluĐionarea conflictului de competenĐa
constata ca acea cauza este de competenĐa altei instanĐe decat cele intre care
a intervenit conflictul:

a. daca faĐa de a treia instanĐa nu este instanĐa ierarhic superioara comuna,
trimite dosarul instanĐei superioare comune
b. trimite dosarul instanĐei competente, chiar daca faĐa de a treia instanĐa nu
este instanĐa ierarhic comuna
c. desfiinĐeaza hotararea instanĐei care a declansat conflictul de competenĐa,
pentru a se dispune declinarea in favoarea instanĐei competente
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

74. In cazul unui conflict de competenĐa pozitiv:

a. soluĐionarea are ca efect suspendarea judecaĐii, cu excepĐia actelor si
masurilor care reclama urgenĐa;
b. sesizarea instanĐei ierarhic superioare se face de instanĐa care si-a declarat
prima competenĐa;
c. sesizarea instanĐei ierarhic superioare se face de instanĐa care si-a declinat
ultima competenĐa;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

75. Conflictul de competenĐa intre doua organe de cercetare penala:

a. trebuie soluĐionat de procurorul care supravegheaza activitatea de
cercetare penala efectuata de aceste organe;
b. va fi soluĐionat de conducatorul parchetului caruia i-ar reveni competenĐa
sa instrumenteze dosarul;
c. se rezolva de catre seful ierarhic superior din punct de vedere
administrativ al celor doua organe de cercetare penala
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

76. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca:

a. intr-o discuĐie intre prieteni a afirmat ca apelul declarat de un inculpat in
cauza respectiva va fi admis;
b. a schimbat incadrarea juridica prin incheiere, inainte de soluĐionarea
cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs impotriva unei incheieri privind o
masura preventiva, pronunĐandu-se asupra vinovaĐiei inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

77. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca:

a. este soĐ, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu una din parĐi
b. este soĐ, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilalĐi
judecatori care face parte din complet
c. este soĐ, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu procurorul
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: D

78. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca:

a. este soĐ, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus
reĐinerea invinuitului;
b. este soĐ, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general
adjunct al parchetului care a intocmit rechizitoriul
c. este soĐ, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a
intocmit citaĐiile in dosarul de urmarire penala
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

79. Se reĐine existenĐa unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situaĐie:

a. judecatorul a fost reprezentant sau aparator al interpretului
b. judecatorul este soĐ, ruda sau afin cu unul din avocaĐi
c. judecatorul a primit liberalitaĐi de la mandatarul unei parĐi;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

80. In cazul in care partea afla cazul de incompatibilitate dupa pronunĐarea
hotararii:

a. poate formula cererea de recuzare in apel;
b. nu mai poate formula cererea de recuzare, dar poate declara apel pentru
acest motiv;
c. poate formula cererea de recuzare, chiar daca hotararea a ramas definitiva
prin neapelare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

81. Cererea de recuzare poate fi formulata:

a. numai de catre parĐi;
b. de catre parĐi sau de procuror
c. de orice persoana interesata si de procuror
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

82. Daca in cauza sunt arestaĐi preventiv, iar partea vatamata formuleaza o
cerere de recuzare a judecatorului:

a. cererea este inadmisibila
b. cererea va fi soluĐionata de un alt complet, dar completul in faĐa caruia s-a
formulat cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuzat, hotaraste
asupra masurilor preventive;
c. cererea va fi soluĐionata de un alt complet, care va hotari si asupra
masurilor preventive;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

83. Cererea de abĐinere formulata de procurorul de sedinĐa:

a. este inadmisibila, intrucat acesta nu soluĐioneaza cauza si nici nu
efectueaza acte necesare desfasurarii procesului penal;
b. se depune la conducatorul parchetului, care o inainteaza presedintelui
instanĐei, iar acesta o admite sau o respinge prin rezoluĐie;
c. se soluĐioneaza de instanĐa
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

84. Constituie motiv de recuzare:

a. participarea expertului de mai multe ori in aceeasi cauza;
b. audierea martorului de mai multe ori in aceeasi cauza
c. judecatorul a fost expert sau martor in cauza
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

85. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta:

a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii
b. numai de Ministrul JustiĐiei;
c. de presedintele instanĐei superioare in grad celei la care se afla cauza;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: D

86. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca:

a. imparĐialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor
locale;
b. nu a fost citit actul de sesizare;
c. a fost terminata cercetarea judecatoreasca
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

87. Stramutarea unei cauze se poate cere:

a. numai cand aceasta se afla pe rolul instanĐei de fond;
b. numai cand aceasta se afla pe rolul unei instanĐe
c. numai daca aceasta nu se afla in apel;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

88. Cererea de stramutare:

a. se adreseaza instanĐei care a primit cauza spre judecare
b. se adreseaza instanĐei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre
judecare;
c. se adreseaza Inaltei CurĐi de CasaĐie si JustiĐie;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

89. Cererea de informaĐii in cazul stramutarii:

a. este obligatorie in toate cazurile;
b. este facultativa in toate cazurile;
c. este facultativa in situaĐia in care se formuleaza o noua cerere de
stramutare in aceeasi cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

90. ParĐile sunt anunĐate despre formularea cererii de stramutare de catre:

a. Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie, prin citare;
b. instanĐa in faĐa careia se afla cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c. instanĐa superioara celei la care se afla cauza pe rol;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

91. Stramutarea:

a. se dispune de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie
in cauzele aflate in curs de urmarire penala;
b. examinarea cererii se face in sedinĐa publica, cu citarea parĐilor;
c. se dispune prin incheiere motivata impotriva careia se poate declara
recurs;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: D

92. Desemnarea altei instanĐe pentru judecarea cauzei:

a. se dispune de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de CasaĐie si JustiĐie
in cauzele aflate in curs de urmarire penala
b. examinarea cererii se face in sedinĐa publica, fara citarea parĐilor
c. se dispune prin incheiere motivata impotriva careia se poate declara
recurs
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: D

93. Stramutarea poate fi ceruta din nou:

a. oricand;
b. dupa trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare
c. numai daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, necunoscute
Inaltei CurĐi de CasaĐie si JustiĐie la data soluĐionarii cererii anterioare, sau
daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, ivite dupa respingerea
cererii anterioare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

94. Probele indirecte:

a. sunt intotdeauna obĐinute din alta sursa decat cea originala
b. dovedesc in mod direct fapta
c. sunt intotdeauna obĐinute din sursa originala
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: D

95. Probele directe:

a. sunt probele prin care se constata faptele probatorii;
b. sunt probele care se refera la faptul principal;
c. sunt elemente de fapt care ajung la cunostinĐa autoritaĐilor judiciare dintrun
izvor nemijlocit;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

96. Sarcina administrarii probelor in procesul penal aparĐine:

a. organelor judiciare;
b. poliĐiei judiciare si procurorului
c. parĐilor, poliĐiei judiciare, procurorului si instanĐei
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

97. Dreptul la tacere:

a. poate fi folosit de invinuit sau inculpat cu privire la datele sale de
identitate;
b. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa
raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare
c. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa
raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare cu
privire la invinuirea care i se aduce;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

98. Probele in procesul penal:

a. nu pot fi administrate decat in faza cercetarii judecatoresti
b. pot fi propuse numai pana la inceperea dezbaterilor;
c. trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

99. DeclaraĐia invinuitului sau inculpatului:

a. are o valoare probatorie absoluta
b. are o valoare probatorie relativa
c. este indivizibila;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

100. DeclaraĐiile invinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea
adevarului:

a. necondiĐionat, daca invinuitul sau inculpatul a acceptat sa fie
audiat;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta
din ansamblul probelor administrate in cauza
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

101. Reprezinta probe concludente in procedura penala:

a. probele care au legatura cu faptele sau imprejurarile ce fac obiectul
probaĐiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala
c. probele care sunt necesare pentru soluĐionarea cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

102. Ascultarea invinuitului sau inculpatului:

a. se face separat daca sunt mai mulĐi invinuiĐi sau inculpaĐi, in faza
de urmarire penala;
b. se face separat daca sunt mai mulĐi invinuiĐi sau inculpaĐi,
indiferent de faza in care se afla procesul penal;
c. invinuitul poate prezenta o declaraĐie scrisa personal mai inainte,
daca aceasta cuprinde amanunte greu de reĐinut;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

103. DeclaraĐiile invinuitului sau inculpatului:

a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audiovideo;
b. se consemneaza in scris;
c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre
avocatul acestuia
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

104. DeclaraĐiile parĐii vatamate pot servi la aflarea adevarului:

a. necondiĐionat;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta
din ansamblul probelor administrate in cauza;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

105. Ascultarea invinuitului sau inculpatului:

a. se face numai la sediul parchetului sau poliĐiei;
b. se face numai la sediul organului judiciar;
c. se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla in
imposibilitate de deplasare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

106. Partea vatamata poate declara ca participa in aceasta calitate in
procesul penal:

a. pana la terminarea cercetarii judecatoresti
b. pana la citirea actului de sesizare
c. pana la punerea in miscare a acĐiunii penale
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

107. Partea civila:

a. poate fi reprezentata in procesul penal, dar numai daca este lipsita
total de capacitate de exerciĐiu
b. este introdusa din oficiu in procesul penal
c. poate declara ca participa in procesul penal in aceasta calitate
numai pana la citirea actului de sesizare
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

108. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:

a. nu este obligata sa declare ca martor
b. nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile
de care a luat cunostinĐa in exerciĐiul profesiei, fara incuviinĐarea persoanei
sau a unitaĐii faĐa de care este obligata sa pastreze secretul
c. nu poate sa fie ascultata ca martor in nicio cauza
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

109. In situaĐia in care soĐia inculpatului este audiata in calitate de
martor:

a. poate savarsi infracĐiunea de marturie mincinoasa daca declara
necorespunzator adevarului
b. poate savarsi infracĐiunea de marturie mincinoasa numai daca este
audiata in legatura cu fapte de corupĐie, iar marturia e mincinoasa
c. poate savarsi infracĐiunea de favorizare a infractorului, daca
marturia e mincinoasa
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

110. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitaĐi
fizice:

a. este interzisa, deoarece persoana respectiva nu poate sa redea
constient cunostinĐele pe care le are
b. nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care
le-a perceput cu simĐurile sanatoase
c. este permisa in orice condiĐii si cu privire la faptele percepute in
orice mod;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

111. SoĐul si rudele apropiate ale invinuitului:

a. nu pot fi audiate ca martori
b. nu sunt obligate sa declare ca martori
c. nu pot savarsi infracĐiunea de marturie mincinoasa daca au fost
audiate;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

112. Minorul care nu a implinit 14 ani:

a. nu poate fi audiat ca martor in procesul penal
b. poate fi audiat numai in sedinĐa secreta;
c. poate fi audiat, dar numai in prezenĐa unuia dintre parinĐi sau a
persoanei careia ii este incredinĐat spre crestere si educare
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

113. Minorul:

a. nu poate fi ascultat ca martor in procesul penal;
b. nu este obligat sa declare ca martor in procesul penal
c. poate fi ascultat ca martor
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

114. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal:

a. rudele inculpatului si rudele parĐii vatamate;
b. parĐile civile;
c. minorii;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

115. Persoana vatamata:

a. nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal
b. poate fi obligata sa declare ca martor
c. poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila sau nu
participa in proces ca parte vatamata
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

116. Nu depune juramant:

a. preotul;
b. ateul;
c. minorul care nu a implinit 14 ani
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

117. Pot fi audiaĐi ca martori cu identitate protejata:

a. procurorul care a supravegheat urmarirea penala;
b. investigatorii sub acoperire;
c. minorii, in cazul infracĐiunilor privind violenĐa in familie;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

118. Confruntarea poate fi efectuata:

a. numai intre martorii ale caror declaraĐii sunt contradictorii;
b. numai intre invinuit sau inculpat si martori;
c. intre persoanele ascultate in aceeasi cauza, daca intre declaraĐiile
acestora exista contradicĐii;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

119. In cazul confruntarii:

a. persoanele sunt ascultate cu privire la faptele si imprejurarile in
privinĐa carora declaraĐiile date anterior se contrazic;
b. declaraĐiile se consemneaza in scris, in procese-verbale separate
pentru fiecare persoana;
c. persoanele confruntate trebuie sa isi puna reciproc intrebari
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

120. Una din parĐi prezinta o inregistrare video in procesul penal ca
proba:

a. inregistrarea video efectuata de parte este inadmisibila ca mijloc de
proba, daca a fost facuta fara autorizarea instanĐei;
b. inregistrarea video poate servi ca mijloc de proba, chiar daca a fost
efectuata de parte, cu condiĐia ca infracĐiunea sa fie cercetata la plangere
prealabila;
c. inregistrarea poate servi ca mijloc de proba daca nu este interzisa de
lege sau daca priveste inregistrari ale propriilor convorbiri sau comunicari
ale parĐii purtate cu terĐi;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

121. Convorbirile si comunicarile parĐii vatamate pot fi interceptate:

a. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului,
indiferent de natura infracĐiunii;
b. indiferent de natura infracĐiunii, dar numai cu autorizarea
judecatorului;
c. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea procurorului,
indiferent de natura infracĐiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

122. Mijloacele de proba administrate ca urmare a interceptarilor
convorbirilor si comunicaĐiilor:

a. pot fi supuse expertizei numai la cererea inculpatului;
b. pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a parĐilor sau din
oficiu;
c. nu pot fi supuse expertizei;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

123. Nu pot fi martori asistenĐi:

a. vecinii persoanei al carei domiciliu este percheziĐionat;
b. persoanele care au asistat la savarsirea faptei
c. persoanele interesate in cauza
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

124. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune:

a. numai de catre instanĐa;
b. numai de catre procuror;
c. de catre executorul judecatoresc
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

125. PercheziĐia poate fi:

a. numai domiciliara;
b. corporala sau domiciliara
c. numai corporala;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

126. Comisia rogatorie se poate adresa:

a. parchetului ierarhic superior;
b. parchetului ierarhic inferior;
c. instanĐei egale in grad;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

127. Sunt masuri preventive:

a. reĐinerea;
b. obligarea la tratament medical;
c. sechestrul;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

128. Impotriva ordonanĐei procurorului prin care se dispune reĐinerea:

a. invinuitul poate formula plangere care se soluĐioneaza de
procurorul ierarhic superior procurorului care a dispus reĐinerea;
b. invinuitul poate formula plangere care se soluĐioneaza de instanĐa
in termen de 3 zile de la data sesizarii;
c. invinuitul nu poate formula plangere;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

129. Impotriva ordonanĐei organului de cercetare penala prin care se
dispune reĐinerea:

a. invinuitul poate formula plangere, inainte de expirarea termenului
de 24 de ore, plangere care se soluĐioneaza de procuror;

b. invinuitul poate formula plangere, inainte de expirarea termenului
de 24 de ore, plangere care se soluĐioneaza de instanĐa in termen de 3 zile de
la data sesizarii;
c. invinuitul nu poate formula plangere;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

130. In cazul comisiei rogatorii:

a. instanĐa care efectueaza comisia rogatorie va dispune desemnarea
unui aparator din oficiu pentru inculpatul arestat;
b. comisia rogatorie se poate adresa unei instanĐe inferioare;
c. prezentarea materialului de urmarire penala se poate realiza prin
comisie rogatorie daca se asigura transportarea dosarului;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

131. Masurile preventive pot inceta de drept:

a. la data soluĐionarii plangerii impotriva masurii preventive luate de
procuror;
b. cand s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii
preventive;
c. la data pronunĐarii hotararii de achitare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

132. In cazul reĐinerii:

a. masura nu poate fi luata daca pedeapsa prevazuta de lege pentru
infracĐiunea savarsita este amenda;
b. masura nu poate fi luata decat daca pedeapsa prevazuta de lege
pentru infracĐiunea savarsita este inchisoarea, chiar si alternativ cu amenda;
c. masura poate fi luata oricare ar fi pedeapsa prevazuta de lege;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

133. ReĐinerea poate fi dispusa de:

a. judecator;
b. comandantul navei sau aeronavei pentru infracĐiunile savarsite la
bordul navelor sau aeronavelor;
c. agenĐii poliĐiei de frontiera in ipoteza constatarii unor infracĐiuni la
regimul frontierei de stat;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

134. Masurile preventive pot fi dispuse prin:

a. rezoluĐia organului de cercetare penala
b. rezoluĐia procurorului;
c. ordonanĐa procurorului;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

135. Cazurile prevazute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.:

a. nu prezinta nicio relevanĐa in cazul obligarii de a nu parasi
localitatea;
b. nu prezinta nicio relevanĐa in cazul arestarii preventive;
c. nu prezinta nicio relevanĐa in cazul reĐinerii
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

136. Urmatoarea masura preventiva poate fi prelungita:

a. reĐinerea, numai de catre procuror, pentru o perioada de 24 de ore
b. arestarea preventiva, numai de catre instanĐa;
c. obligarea de a nu parasi Đara, numai de catre instanĐa;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

137. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi
localitatea se comunica:

a. poliĐiei de frontiera;
b. administraĐiei financiare in a carei circumscripĐie locuieste
invinuitul sau inculpatul;
c. parĐii vatamate
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

138. Arestarea preventiva se dispune prin:

a. ordonanĐa procurorului;
b. incheierea judecatorului
c. mandatul de arestare emis de judecator
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

139. Arestarea preventiva a invinuitului:

a. se poate dispune de catre procuror, in cursul urmaririi penale, si de
catre instanĐa de judecata, in cursul judecaĐii;
b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale;
c. presupune punerea in miscare a acĐiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: D

140. Masura preventiva a reĐinerii:

a. nu poate fi luata daca infracĐiunea savarsita este pedepsita numai cu
amenda;
b. poate dura mai mult de 24 de ore in cazul in care persoana a fost
reĐinuta administrativ;
c. poate fi luata chiar daca nu s-a inceput urmarirea penala faĐa de
persoana respectiva;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

141. In situaĐia in care acĐiunea penala se pune in miscare faĐa de
invinuitul arestat preventiv:

a. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru o perioada de maxim 30
de zile;
b. inculpatul nu mai poate fi arestat preventiv;
c. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru perioada care a mai
ramas din termenul maxim de 30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

142. In cazul in care instanĐa admite propunerea de arestare
preventiva:

a. mandatul de arestare preventiva este emis de judecator
b. mandatul de arestare preventiva este emis de procuror
c. mandatul de arestare preventiva este emis de grefier;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

143. Poate fi prelungita:

a. reĐinerea inculpatului;
b. arestarea preventiva a invinuitului;
c. arestarea preventiva a inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

144. Arestarea inculpatului major:

a. nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronunĐat o hotarare de
prima instanĐa;
b. nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale;
c. nu poate depasi 180 de zile in fiecare faza a procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

145. Sunt masuri procesuale reale:

a. liberarea provizorie pe cauĐiune si restituirea lucrurilor;
b. masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor;
c. liberarea provizorie pe cauĐiune si masurile asiguratorii;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

146. Sunt acte procesuale:

a. introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata,
trimiterea in judecata, punerea in miscare a acĐiunii penale;

b. inmanarea citaĐiei, efectuarea unei percheziĐii, ascultarea unui
martor;
c. impacarea parĐilor, cercetarea la faĐa locului, inmanarea citaĐiei
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

147. Nerespectarea dispoziĐiilor privind incompatibilitatea
judecatorilor este sancĐionata cu:

a. nulitatea relativa;
b. nulitatea absoluta;
c. nulitatea relativa, care poate fi invocata la termenul urmator;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

148. Daca organele de cercetare ale poliĐiei judiciare apreciaza ca
inculpatul nu isi poate face singur apararea:

a. asistenĐa juridica este obligatorie;
b. asistenĐa juridica nu este obligatorie, cu excepĐia situaĐiilor
prevazute de art. 171 C. proc. pen. in care se afla inculpatul;
c. nu exista o prevedere legala referitoare la aceasta situaĐie;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

149. Sunt faze ale procesului penal:

a. urmarirea penala, procesul penal si punerea in executare a
hotararilor penale ramase definitive;
b. urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor
penale definitive;
c. urmarirea penala si judecata;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

150. Sunt corpuri delicte:

a. obiectele care conĐin o urma a faptei savarsite;
b. obiectele care poarta o urma a faptei savarsite;
c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la
savarsirea unei infracĐiuni, precum si obiectele care sunt produsul
infracĐiunii;

d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

151. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare
preventiva:

a. este obligatorie, indiferent de infracĐiune;
b. este obligatorie, dar numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru
infracĐiunea savarsita este de 4 ani sau mai mare;
c. este obligatorie, dar numai daca inculpatul este minor ori
infracĐiunea savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 4 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A











Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1328
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site