Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Dreptul si statul. Functiile dreptului

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Dreptul si statul. Functiile dreptului




Introducere

Aceasta a doua prelegere arata relatiile care exista intre drept si stat, precum si esentialele functii ale dreptului.

Obiective

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea :

- sa isi insuseasca problematica statului (definitii, forme) etc. relevanta pentru relatia existenta intre stat si drept;

- sa isi insuseasca problematica functiilor dreptului;

- sa recunoasca aspectul aplicativ al studiului dreptului;

Continut si tematizare

1. Notiunea de stat. Statul este principala institutie politica a societatii.

Exercitiu: Pe baza cunostintelor dumneavoastra generale, incercati sa realizati o incursiune teoretica in istoria statului.

Statul

instrument de conducere sociala

aparator al unor interese sociale de grup sau ale societatii ca intreg

cadru de desfasurare al relatiilor sociale de un anumit tip, configurate istoric

relatia cu societatea civila – fata de aceasta, statul este o necesitate exterioara si scop imanent al societatii civile

2. Continut si scop al statului. Criteriul de organizare al statului este unul teritorial. Teritoriul capata in acest context o semnificatie politica.

Exercitiu: In cazul in care teritoriul dispare ca criteriu de definire a statului, mai putem vorbi despre stat sau nu Argumentati gandindu-va la transformarile care au loc in lumea contemporana.

Disputele intre state, care iau adesea forma razboiului, au drept obiect acapararea de teritorii, de prizonieri, de bogatii aflate pe acele teritorii.

Exercitiu: Credeti ca in lumea contemporana acest mobil, considerat altadata aproape unicul intr-un conflict intre state, este inca valabil in aceasta conditie ? Argumentati.

Elementele statului sunt, deci:

- teritoriul;

- populatia;

-forta publica denumita si putere de stat sau putere de constrangere.

Diferite conceptii despre stat – Kant, curentul liberalismului etc. – configureaza in mod diferit raportul intre cetatean si stat, accentuand, in esenta, pe apararea drepturilor cetateanului, pe promovarea intereselor acestuia.

Ruptura in aceasta directie o constituie materialismul istoric, care accentueaza pe considerarea statului ca instrument de dominatie al unei clase asupra alteia.

Contextul contemporan a schimbat perceptia asupra statului. Revolutia stiintifica si tehnica, transformarea claselor si a raporturilor dintre acestea intr-o lume creata de om pune problema unui nou rol jucat de stat. Noul stat asistential se caracterizeaza, din punct de vedere juridic, prin trecerea de la un drept cu o functie preponderent protectiv-represiva la un drept cu o functie mai mult promotionala. Acest stat trebuie sa-si conserve numai monopolul asupra fortei legitime, a carei exercitare este limitata de recunoasterea si garantarea drepturilor omului. Este larg raspandita ideea ca acest nou stat are ca functii principale:



-asumarea sarcinii de realizare a unei societati mai integrate;

-respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

-asigurarea principiilor separarii puterilor;

-respectarea regulilor democratice apte sa genereze decizii adecvate;

-asigurarea democratiei si a justitiei (Duverger).

3. Puterea de stat si exercitarea puterii de stat prin organele sale.

Institutiile statului. Puterea de stat este o forma istoriceste determinata si variabila de autoritate. In orice societate exista forme multiple de autoritate, de fixare si consolidare a unui sistem de valori.

Tema: A se citi despre fundamentele statului de drept.

Puterea de state are :

-caracter politic;

-sfera generala de aplicabilitate;

-agenti specializati care o realizeaza;

-este suverana, atat din punct de vedere exterior

-orice stat are dreptul de a stabili propriile relatii cu alte state, cat si din punct de vedere interior, in sensul ca orice stat poate sa comande cu privire la supusii proprii, ordine care se concretizeaza in elaborarea unor norme cu caracter general-obligatoriu si in urmarirea aplicarii lor in practica sociala

Exercitarea puterii de stat difera conform tipurilor de organizare statala.

Exemplificati

Intr-un stat democratic, puterea emana de la popor si apartine acestuia. Exercitarea puterii, organizarea canalelor prin care circula puterea sunt incredintate statului. In planul activitatii statale are loc o divizare, o separare a puterilor. Separatia puterilor:

-este fundamentata de Montesquieu;

-postuleaza existenta a trei puteri - legiuitoare, executiva si judecatoreasca;

-este fundamentul libertatii politice.

Separarea puterilor nu insemana lipsa de corespondenta intre ele. Acest principiu, al separatiei puterilor, nu trebuie sa introduca o stare de independenta absoluta care sa constituie raportul puterilor ca ceva negativ, in sensul ca tot ce face una fata de celalalta devine un act ostil, cu destinatia sa i se impotriveasca. In ameliorarea unei astfel de viziuni, un rol important ii revine dreptului. Acesta fixeaza cadrul legal de functionare a fiecarei puteri, cadru in care trebuie sa se regleze raporturile firesti de cooperare ale puterilor si de integrare a acestora in sistemul social - politic de organizare sociala.

Institutiile statului sunt organizate intr-o forma sistematica si constituite instrumentul de realizare a functiilor statului. Modul de functionare, repartizarea competentelor, atribuirea unor prerogative specifice sunt continute in legi, in Constitutie, in legile organice si in legile subsecvente acestora.

Activitatea institutiilor este reglata normativ. Normele juridice dimensioneaza competenta organelor de stat – atat cea materiala, cat si cea teritoriala sau personala.

2. Forma statului

a. Exprima modul de organizare a continutului puterii, structura interna si externa a acestui continut.

b. Laturile componente ale formei de stat sunt:

b1. forma de guvernamant - modul de constituire a organelor centrale ale statului, exercitarea puterii prin intermediul acestor organe si impartirea competentei intre ele.

Exercitiu: Pe baza cunostintelor dumneavostra generale, dati exemple de forme de guvernamant.

b2. structura de stat – state simple sau unitare si state compuse sau federative;



Exercitiu: Care sunt avantajele si dezavantajele statelor federative fata de cele simple ?

b3. regimul politic – ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societatii, cu referire imediata la raporturile dintre stat si individ, la modul concret in care un stat asigura si garanteaza, in volum si intensitate, raporturile subiective.

5. Principalele functii ale dreptului. Functiile dreptului sunt acele directii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic la indeplinirea carora participa intregul sistem al dreptului, precum si instantele sociale special abilitate cu atributii in domeniul realizarii dreptului.

Principalele functii ale dreptului, intr-o prezentare analitica, sunt:

a. functia de institutionalizare sau formalizarea juridica a organizarii social-politice. Organizarea si functionarea puterilor publice, precum si a institutiilor politice fundamentale, sunt concepute in maniera juridica, iar mecanismul raporturilor ce se nasc in procesul conducerii politice este reglat prin intermediul dreptului;

b. functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii. Prin aceasta se implica activ in dezvoltarea sociala, deoarece dreptul, ca ansamblu de norme, institutii si sanctiuni formalizate, stabileste principiile de baza ale convietuirii sociale;

c. functia de conducere a societatii. Actul normativ juridic este un act de conducere sociala. Legea este forma universala de exprimare a dezideratelor sociale majore;

d. functia normativa. Ea deriva din rolul superior al dreptului, din faptul ca, nefiind un scop in sine, dreptul este destinat sa asigure subordonarea actiunilor individuale fata de o conduita – tip. Aceasta functie este una de sinteza, implicandu-le pe toate celelalte.

& Teme pentru recapitulare

notiunea de stat

continutul si scopul statului

puterea de stat si exercitarea puterii de stat

instrumente ale exercitarii puterii de stat - institutiile statului

forma statului

notiunea de functie a dreptului

principalele functii ale dreptului

A Termeni - expresii-cheie

◘ autoritate

◘ stat

◘ institutie

◘ stat – legalitate – oportunitate

◘ principiile dreptului

◘ functie a dreptului

& Bibliografie recomandata

a) Obligatorii

N.Popa, Teoria generala a dreptului, Bucuresti, 2002.

M. Djuvara, Teoria generala a dreptului (Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995

Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940

I.Ceterchi, I.Craiovan, Introducere in Teoria generala a dreptului, Bucuresti, 1992

Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului, Bucuresti, 1999.

Gheorghe Bobos, Teoria generala a dreptului, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 1999

Ioan Craiovan, Tratat elementar de teoria generala a dreptului, Ed. All Beck, 2001.

a)     Facultativa

Jean-Louis Bergel, Théorie générale du droit, Paris, 1985.

Giorgio del Vecchio, Lectii de filosofie juridica, Ed.Europa Nova, Bucuresti, 1995






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1074
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site