Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


EXERCITAREA RECURSULUI

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT – TEST GRILA
Izvoarele formale ale Dreptului Constitutional
Principiul legalitatii
Apararea informatorilor impotriva deconspirarii
Contractele comerciale
CREATIILE ARTSITICE SI ORNAMENTALE - Drept de autor, drepturi conexe si baze de date
Programul Operational Sectorial - Transport (POS-T)
Drepturile garantii
Prescriptia executarii pedepsei
IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL


EXERCITAREA RECURSULUI

Cererea de recurs

a. Cuprinsul cereri de recurs.




Dispozitiile care reglementeaza recursul cu exceptia prevederii din art 303 alin. 3 C.proc.Civ., conform caruia cererea de recurs va cuprinde aratarea motivelor de casare si dezvoltarea lor, nu contin reguli speciale cu privire la cuprinsul cererii, in acest caz devenind aplicabile dispozitiile art 82 alin ;art 83 si art 287 C.proc.Civ. Combinand prevederile art 303 C.proc.Civ. cu cele ale art 82, 83 si 287 rezulta ca cererea de recurs va cuprinde :

Numele , domiciliul sau resedinta partilor (art. 287 pct.1 C.proc.Civ.)

In cerere trebuie sa se arate numele , domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor , precum si, dupa caz , numarul de inmatriculare la Registrul Comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal, contul bancar. Daca recurentul nu sta personal in proces , se va arata de asemenea numele reprezentantului si domiciliul acestuia , alaturandu-se dovada corespunzatoare. Ar fi suficient si numai numele recurentului, deoarece elementele prin care se identifica intimatul se afla la dosar. Daca a existat o coparticipare procesuala , iar recursul este introdus numai impotriva unora dintre partile adverse trebuie indicat numele intimatului altminteri recursul se considera indreptat impotriva tuturor adversarilor de la judecata in care s-a pronuntat hotararea atacata. Daca recurentul si-a schimbat domiciliul avut , el va indica noul domiciliu, domiciliul ales, precum si persoana abilitata sa primeasca actele de procedura.

Hotararea care se ataca

Hotararea trebuie individualizata prin aratarea instantei care a pronuntat-o, numarul ei si data pronuntarii eventual si numarul dosarului. Dreptul de recurs exista numai in ceea ce priveste hotarari definitive , date fara drept de apel sau data in apel precum si , in conditiile prevazute de lege , hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala neexistand posibilitatea sa se declare recurs si impotriva unei hotarari date in recurs.

3 .Motive de recurs

Conform art. 303 alin 3 C.proc.Civ cererea de recurs va cuprinde aratarea motivelor de casare, cand motivarea se face prin insasi cererea de recurs. Acestea sunt expres si limitativ determinate de art 304 C.proc.Civ. Motivarea trebuie sa fie concisa clara si precisa si trebuie sa cuprinda o dezvoltare a fiecarui motiv de recurs. Legea nu impune conditia dezvoltarii motivelor de recurs in ordinea in care sunt prezentate in art 304 C.proc.Civ. , prin urmare recurentul putand aprecia asupra ordinii in care sa prezinte motivele de recurs. Potrivit 306 alin 3 C.proc.Civ. indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage dupa sine nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prezentate de art 304 C.proc.Civ. Daca motivele de recurs se depun separat ele trebuie semnate de recurent.

4.Indicarea probelor

Potrivit art. 305 C.proc.Civ in instanta de recurs nu se por produce probe noi cu exceptia inscrisurilor. Astfel daca este cazul la cererea de recurs vor fi alaturate probe noi admisibile in recurs (inscrisuri noi)care trebuie indicate cu prilejul motivarii . De asemenea recurentul va trebui sa se conformeze si dispozitiilor art 288 alin 1C.proc.Civ. in sensul de a alatura cererii atatea copii cati intimati sunt ,plus un exemplar pentru instanta.

Art. 306 alin 2 C.proc.Civ. stabileste ca motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs , situatie in care instanta este obligata sa le puna in dezbaterea partilor.

5.Semnatura

Este si ea o formalitate importanta caci in lipsa ei nu se poate stabili daca motivarea recursului a fost facuta de persoana care are legitimare procesuala. Daca cererea

nu a fost semnata lipsa semnaturii se poate acoperi in tot cursul judecatii. Daca intimatul invoca lipsa de semnatura , recurentul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare iar cand este prezent in instanta poate semna chiar in sedinta in care a fost invocata nulitatea. Se face asadar aplicarea corespunzatoare a art. 133 alin 2 C.proc.Civ. Semnarea recursului de catre avocat in lipsa unei imputerniciri nu indeplineste conditiile de regularitate prevazute de art 83 C.proc.Civ..



Presedintele instantei care primeste cererea de recurs va putea sa o inapoieze partii prezente daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.

b. Timbrarea recursului

Sub sanctiunea nulitatii , cererea de recurs trebuie timbrata. In principiu , taxa de timbru este de 50% din taxa ce s-ar plati pentru cererea de chemare in judecata, dar numai in raport cu suma pentru care s-a exercitat recursul. Taxele de timbru se percep anticipat, dar judecatorul care a primit cererea este indreptatit sa amane plata taxei pana la primul termen de judecata, punand in vedere partilor sa-si timbreze cererea pana la aceea data. Exista si unele situatii in care recursul nu se timbreaza cum ar fi recursul declarat de procuror.

In cazul unora dintre hotararile atacate recursul este supus unei taxe speciale:

-Incheierea de scoatere la vanzare a imobilelor in actiunea de partaj.

-Incheierea de suspendare a judecatii cauzei

-Hotararea de declinare a competentei si dezinvestire .

-Recursul declarat pentru gresita compunere a instantei.

-Recursul impotriva hotararii de anulare a cererii netimbrata sau nesemnata.

-Recursul impotriva hotararii prin care s-a respins actiunea ca prematura, inadmisibila, prescrisa sau pentru autoritate de lucru judecat.

Alaturi de taxa de timbru se datoreaza si timbrul judiciar in conditiile stabilite de art 3 din Ordonanta Guvernului nr. 32/1995, aprobata si modificata prin legea nr 106/1995, si modificata prin legea nr.123/1997 .

c. Efectele cererii de recurs

Cerea de recurs are in principal urmatoarele efecte:

a) Investirea instantei de recurs. Pentru declansarea controlului judiciar este nevoie de sesizarea instantei care se realizeaza tocmai prin cererea de recurs. Daca la prima judecata de fond, in mod exceptional, instanta se poate sesiza si din oficiu in cazul recursului este intotdeauna nevoie de o cerere care sa indreptateasca instanta de recurs sa exercite controlul judiciar..

b)Suspenda executarea hotararii atacate, dar numai in cazurile expres prevazute de lege. Potrivit art 300 alin 1 C.proc.Civ. recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa precum si in cazurile prevazute de lege. Rezulta ca in toate celelalte cazuri hotararea definitiva este executorie. Totusi , la cerere ,instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune motivat, suspendarea executarii recurate si in alte cazuri. Suspendarea la cerere poate fi acordata cu depunerea unei cautiuni ce se va stabili, prin incheiere cu ascultarea partilor citate in camera de consiliu (art 300 alin 3 C.proc.Civ.),scop in care acestea vor fi citate in termen scurt, chiar inaintea primului termen de judecata, daca este cazul. Pentru motive temeinice instanta de recurs poate reveni asupra suspendarii acordate. Cautiunea se elibereaza recurentului de indata , daca intimatul declara in mod expres ca nu urmareste obligarea recurentului la despagubiri pentru prejudiciile cauzate in urma exercitarii recursului.

2. Termenul de recurs.

Art 301 C.proc.Civ. arata ca : Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune astfel. Dispozitiile art 284 alin 2-4 se aplica in mod corespunzator. Art 303 alin 1si 2 C.proc.Civ. care intereseaza de asemenea in acest context arata cat priveste motivele de recurs , ca acestea se vor formula in cererea de recurs.

Analiza celor doua articole din lege conduce la urmatoarele concluzii, explicite sau implicite:



1. Termenul de recurs de 15 zile, prevazut de art 301 C.proc.Civ. este un termen comun aplicabil in toate situatiile in care “legea nu dispune astfel”. Prin urmare rezulta ca prin legea de procedura sau prin legi speciale, expres si strict, pot fi stabilite si alte termene de recurs mai scurte sau mai lungi decat cel comun. Exemplificativ vom enumera cateva dintre acestea:

-termenul de recurs impotriva hotararii prin care se solutioneaza conflictele de competenta este de 5 zile - art 22 alin 5 C.proc.Civ.

-termenul de recurs impotriva ordonantei presedintiale este de 5 zile – art 582 alin 2 C.proc.Civ. – si termenul curge de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele lipsa.

-termenul de recurs in materia conflictelor de drepturi este de 10 zile – art 80 din Legea nr 168 /1999.

-termenul de recurs impotriva hotararii de divort este de 30 zile de la comunicarea hotararii – art 619 C.proc.Civ.

- termenul de recurs impotriva ordonantei de adjudecare este de 40 zile – art 552 C.proc.Civ.

2. Daca legea nu prevede altfel termenul de recurs curge de la comunicarea hotararii atacate. Acest lucru este stabilit de art 301 ca o aplicatie concreta a regulii generale din art 102 alin 1 C.proc.Civ. potrivit careia “Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel.”. Exista insa si derogari de la aceasta regula generala:

-termenul de exercitare a recursului impotriva hotararii de constatare a perimarii cererii de chemare in judecata sau a apelului curge de la pronuntare – art 252 alin 2 C.proc.Civ.

-pentru procuror termenul de recurs curge de la pronuntare in afara de cazurile in care el a participat la judecarea pricinii, cand termenul curge de la comunicarea hotararii- art 284 alin ultim C.proc.Civ.

- termenul de recurs de 24 de ore impotriva incheierii tribunalului data in conditiile prevazute de art 7 al Ordonantei Guvernului nr 94/1999 curge de la pronuntarea incheierii.

3. In aplicarea principiului echipolentei, in baza art 102 alin 2 si a art. 301 C.proc.Civ. care face trimitere la art 284 C.proc.Civ., actul comunicarii in vederea exercitarii recursului este inlocuit cu alte acte echivalente:

a. Cererea adresata instantei de catre o parte pentru ca hotararea sa se comunice celorlalte parti. In acest caz termenul de recurs incepe sa curga de la data cand s-a cerut comunicarea.

b. Comunicarea hotararii odata cu somatia de executare – art 284 alin 2 C.proc.Civ. Utilitatea practica a acestei reguli se invedereaza in situatia in care comunicarea nu a fost facuta dintr-o omisiune sau fiind facuta cu incalcarea legii, partea interesata nu a aflat de existenta hotararii decat odata cu somatia de executare, precum si atunci cand comunicarea nu a ajuns sa se faca de instanta, hotararea pronuntata fiind executorie de drept sau ea dandu-se, la cerere cu executie vremelnica.

c. Declararea recursului inainte de comunicarea hotararii -art 284 alin 3 C.proc.Civ. Partea introducand recurs inaintea comunicarii hotararii se considera ca hotararea i s-a comunicat la data depunerii cererii de recurs. Prin aceasta posibilitate se evita ca actul de diligenta al partii care a declarat recurs fara sa astepte indeplinirea procedurii comunicarii, sa se intoarca impotriva ei si ca un recurs eventual gresit sai paralizeze dreptul de a obtine verificarea hotararii de catre instanta de recurs.

4.Termenul general de 15 zile sau celelalte termene prevazute de normele speciale sunt in acelasi timp si termenele in care trebuie sa se motiveze recursul. Aceasta este regula generala. Uneori termenul pentru declararea recursului nu coincide cu termenul pentru motivarea acestuia, primul sfarsindu-se inaintea celui de-al doilea:

a. Cand potrivit legii termenul de recurs curge de la pronuntare

b. Cand potrivit legii, termenul de recurs curge de la comunicare, dar partea a declarat recurs inainte de a se comunica hotararea.

5. Termenul de recurs este un termen legal si ca atare el ar trebui sa fie un termen fix. Totusi art 303 alin 4 C.proc.Civ. permite presedintelui instantei care primeste cererea si motivele de recurs sa-l prelungeasca cu 5 zile in cazul in care cererea nu indeplineste conditiile prevazute de lege.

6. Termenul de recurs si cel de motivare fiind termene pe zile , se calculeaza pe “zile libere” in conformitate cu prevederile art 101 alin 1 C.proc.Civ. „Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul.”



7. Termenul de recurs curge in principiu continuu, fara posibilitate de intrerupere sau suspendare. Cu toate acestea se considera si in materia recursului sunt aplicabile dispozitiile art 103 C.proc.Civ. si ale art 285-286 C.proc.Civ. care consacra posibilitatea intreruperii termenului de apel prin moartea uneia dintre parti sau prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. De asemenea, termenul de recurs se intrerupe si in cazul in care partea a fost impiedicata dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa sa exercite calea de atac in termenul fixat de lege. Solutia se impune in baza dispozitiilor art 316 C.proc.Civ. care prevede „Dispozitiile de procedura privind judecata de apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol”.

Toate aceste situatii sunt cazuri de forta majora. Articole 103, 285 si 286 precizeaza pentru fiecare caz in parte momentul de la care incepe sa curga noul termen in care se poate exercita recursul.

8. Termenul de recurs ca si cel pentru motivarea recursului sunt termene legale imperativ-onerative asa incat nerespectarea lor atrage sanctiuni ferme.

Neexercitarea recursului in termenul prevazut de lege atrage decaderea si pe cale de consecinta hotararea devine irevocabila pe data expirarii termenului de recurs conform art 103 alin 1C.proc.Civ.Exceptia de tardivitate poate fi invocata de orice parte, de procuror , de instanta din oficiu si in orice stare a recursului.

Art 310 C.proc.Civ. prevede „- Daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen”.

3.Depunerea cererii de recurs

Art 302 C.proc.Civ. precizeaza ca sub sanctiunea nulitatii, recursul se depune l

Instanta a carei hotarare se ataca. Legea poate insa sa prevada expres alte reguli cu privire la depunerea recursului.

Cererea de recurs si eventual memoriul care cuprinde motivele de recurs se depun in atatea exemplare cati intimati sunt – precum si un exemplar pentru instanta de recurs- intrucat in sensul celor aratate de art 308 alin 1 C.proc.Civ. presedintele instantei fixand termenul de judecata si dispunand citarea partilor trebuie sa comunice intimatilor motivele de recurs. Tot la cererea de recurs se vor anexa si inscrisurile ce se folosesc ca mijloace de proba.

Conform art 303 alin 3 C.proc.Civ.” In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror. „

Dupa implinirea termenului de motivare a recursului pentru toate partile instanta a carei hotarare este recurata va inainta dosarul instantei de recurs impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii- art 303 alin final C.proc.Civ.

4.Instanta competenta sa solutioneze recursul.

Competenta este stabilita de art 2,3,4 C.proc.Civ. si de Legea 92/1992 art 25 si 28, in favoarea instantei superioare celei care a pronuntat hotararea atacata dupa cum urmeaza:

Tribunalul – daca se ataca o hotarare pronuntata in ultima instanta de judecatorie.

Curtea de apel – cand se ataca hotarari pronuntate de tribunale in apel , precum si in alte cauze prevazute de lege. Dupa cum am mai aratat aceasta formulare include si acele situatii in care tribunalul pronunta hotarari fara drept de apel.

Curtea Suprema de Justitie – daca se ataca o hotarare a Curtii de Apel sau alte hotarari prevazute de lege. Ex. potrivit art 23 1 din Legea 56/93 introdus prin Legea 79/96 un complet de 9 judecatori solutioneaza recursurile exercitate impotriva pronuntate in prima instanta de sectiile Curtii Supreme.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1089
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site