Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


MANDATUL CU REPREZENTARE

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




MANDATUL CU REPREZENTARE

§ 1. Notiunea si caracterele juridice ale contractului de mandat

A. Notiunea contractului de mandat





Contractul de mandat este acel act juridic prin care o parte, numita mandant, insarcineaza o alta parte, numita mandatar, sa incheie acte juridice pe seama si in numele ei.

Contractul de mandat este reglementat in Codul Civil, Cartea a III-a, Titlul IX (Despre mandat), in art. 1532-1559. Codul civil se refera doar la mandatul cu reprezentare, insa este admis ca mandatul poate fi si fara reprezentare.

Contractul de mandat mai este denumit si procura, imputernicire sau delegatie.

B. Caracterele juridice ale contractului de mandat

a. Mandatul este un contract consensual. Potrivit art. 1533 alin. 1 C. civ., mandatul poate fi si tacit.

b. Mandatul este un contract intuitu personae, deoarece el se bazeaza esentialmente pe increderea pe care mandantul o are in mandatar.

c. Contractul de mandat este, in principiu, cu titlu gratuit (art. 1532 C. civ.). Gratuitatea este insa doar de natura contractului, nu si de esenta acestuia, astfel incat partile pot deroga de la aceasta regula (art. 1534 C. civ.), stipuland in favoarea mandatarului o remuneratie, caz in care mandatul devine cu titlu oneros.

d. Contractul de mandat este, de regula, unilateral. Daca, insa, in favoarea mandatarului s-a stipulat o retributie, mandatul devine sinalagmatic (bilateral).

§ 2. Asemanari si deosebiri intre contractul de mandat si alte contracte civile

A. Asemanari si deosebiri intre contractul de mandat si contractul de antrepriza

Contractul de mandat cu titlu oneros se aseamana cu contractul de antrepriza. Cu toate acestea, intre cele doua contracte exista deosebiri esentiale. Astfel:

- mandatarul este insarcinat cu incheierea de acte juridice pe seama si in numele mandantului; antreprenorul obligandu-se sa execute acte materiale pentru client (de exemplu, construirea unei case);

- mandantul este tinut de actele pe care mandatarul le-a incheiat cu tertii (daca s-au respectat limitele imputernicirilor primite), pe cand, in cazul antreprizei, clientul nu raspunde pentru actele incheiate de antreprenor cu tertii;

- de asemenea, raspunderea mandatarului este supusa unor reguli diferite de cele prin care este reglementata raspunderea antreprenorului.

B. Asemanari si deosebiri intre contractul de mandat si contractul de munca

Contractul de mandat cu titlu oneros se aseamana si cu contractul de munca, intre cele

doua contracte existand si deosebiri:

- mandatarul are calitatea de reprezentant al mandantului, pe cand salariatul nu este reprezentantul angajatorului (patronului);

- angajatul nu poate fi reprezentat, el trebuind sa presteze personal munca la care s-a

obligat, pe cand mandatarul isi poate substitui o alta persoana care sa indeplineasca unele din actele juridice la care s-a obligat;

- mandatarul este insarcinat sa incheie acte juridice, pe cand salariatul (angajatul) realizeaza, in principiu, acte materiale prin punerea fortei de munca la dispozitia celeilalte angajatorului;

- intre salariat si angajator exista un raport de subordonare (de prepusenie), raport care nu se regaseste in cazul mandatului.

§ 3. Conditiile de validitate ale contractului de mandat

A. Capacitatea partilor

Mandatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, concluzie care rezulta din interpretarea per a contrario a art. 1552 pct. 3 C. civ., conform caruia „mandatul se stinge prin interdictia mandantului ori a mandatarului”.

Mandantul trebuie sa fie el insusi capabil sa incheie personal actul pentru care l-a imputernicit pe mandatar, intrucat respectivul act juridic ii va profita si va suporta toate consecintele juridice ale acestuia. Asadar, capacitatea mandantului se va aprecia in raport de natura actului juridic care face obiectul contractului. Daca, mandatul este cu titlu oneros, mandantul trebuie sa aiba, in toate situatiile, capacitate deplina de exercitiu.

B. Consimtamantul partilor trebuie sa fie liber exprimat, neafectat de vreun viciu (art. 953 C. civ.), in caz contrar contractul fiind lovit de nulitate relativa.

C. Obiectul contractului de mandat il reprezinta incheierea de acte juridice.

Obiectul trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil, sa fie licit, moral si posibil.



Exista o serie de actele juridice strict personale care nu pot fi facute prin mandatar (de exemplu, testamentul, casatoria sau divortul).

In raport de intinderea obiectului, mandatul poate fi

- general (mandatarul a fost imputernicit sa incheie orice acte juridice pe seama si in numele mandantului);

- special (mandatarul a primit insarcinarea de a incheia un act juridic determinat sau mai multe acte juridice precis determinate).

D. Cauza contractului de mandat trebuie sa fie posibila, licita si morala (art. 966-968 C. civ.).

E. Forma contractului de mandat

Mandatul poate fi dat in forma scrisa sau verbala, putand fi si tacit (art. 1533 C. civ.).

In cazul in care actul juridic care urmeaza sa fie incheiat de catre mandatar trebuie sa imbrace forma autentica ad validitatem, si procura trebuie data in aceasta forma (regula simetriei de forma).

F. Dovada contractului de mandat

In principiu, indiferent de valoarea si de obiectul sau, doveda mandatului se face prin insasi executarea sa (art. 1533 C. civ.).

In ceea ce ii priveste pe terti (altii decat cei care au contractat cu mandatarul), ei pot face dovada mandatului prin orice mijloace de proba (inclusiv martori si prezumtii), intrucat pentru ei contractul este un fapt juridic.

§ 4. Efectele contractului de mandat

A. Efectele contractului intre parti

a. Obligatiile mandatarului

Obligatia de a indeplini mandatul primit. Principala obligatie a mandatarului este

de a executa mandatul (obligatie de a face) in limitele si cu respectarea imputernicirii pe care a primit-o de la mandant (art. 1539 alin. 1 C. civ., potrivit caruia „mandatarul este indatorat a executa mandatul atat timp cat este insarcinat” cu acesta)

Obligatia mandatarului de a indeplini mandatul este una de mijloace (de diligenta), si nu de rezultat.

Culpa mandatarului in executarea mandatului va fi apreciata diferit, in raport de natura contractului: daca mandatul este cu titlu oneros, raspunderea pentru culpa a mandatarului va fi apreciata mai sever (in abstracto), avandu-se in vedere criteriul abstract al persoanei prudente si diligente, iar daca mandatul este gratuit, culpa lui va fi apreciata mai ingaduitor (in concreto), prin raportare la diligenta pe care acesta o dovedeste fata de propriile afaceri.

Obligatia de a da socoteala mandantului despre indeplinirea mandatului. Conform art. 1541 C. civ., „mandatarul este dator, oricand i se va cere, a da seama mandantului de lucrarile sale si de a-i remite tot ceea ce ar fi primit in puterea mandatului, chiar cand ceea ce ar fi primit nu s-ar fi cuvenit mandantului”. Prevederile art. 1541 C. civ. se explica prin faptul ca mandatul este dat, de regula, in interesul mandantului.

Obligatia de a raspunde pentru persoana substituita in executarea mandatului. Fiind un contract intuitu personae, in principiu, mandatul trebuie sa fie executat personal de catre mandatar. Totusi, prin clauza expresa, partile pot stabili posibilitatea mandatarului de a-si substitui o alta persoana in indeplinirea obligatiilor, caz in care mandatarul nu va fi tinut sa raspunda pentru faptele persoanei substituite, cu exceptia situatiei in care persoana substituita era incapabila sau insolvabila in mod notoriu (art. 1542 alin. 1 C. civ.).

Daca nu a avut acordul mandantului, mandatarul va raspunde pentru toate faptele substituitului.

b. Obligatiile mandantului

Obligatia de a-l dezdauna pe mandatar pentru toate cheltuielile facute cu indeplinirea mandatului. De asemenea,mandantul este tinut sa repare toate pierderile suferite de mandatar in cursul executarii contractului, evident, daca acestea nu se datoreaza culpei acestuia din urma (art. 1549 C. civ.).

Obligatia mandatarului fiind una de diligenta, mandantul este obligat la dezdaunari chiar daca mandatul nu a fost finalizat (art. 1548 C. civ.), cu exceptia cazului cand i se poate imputa vreo culpa.

Obligatia de plata a retributiei, atunci cand mandatul este cu titlu oneros (art. 1547 C. civ.). Exceptand situatia in care mandatarul este culpabil, mandantul nu poate refuza plata

onorariului pe motiv ca mandatul nu a fost indeplinit (art. 1548 C. civ.).



B. Efectele contractului fata de terti

a. Efectele care se produc intre mandant si terti. Efectele actelor incheiate de mandatar cu tertii se vor produce intre acestia din urma si mandant, deoarece mandatarul actioneaza ca reprezentant al celui din urma.

Mandantul va fi tinut sa execute obligatiile contractate in numele sau de catre mandatar, daca acesta a actionat in limitele imputernicirii conferite. In aceeasi masura, el va

raspunde si pentru actele incheiate cu tertii de catre persoana care l-a substituit pe mandatar.

b. Efectele care se produc intre mandatar si terti. Daca mandatarul isi respecta limitele imputernicirii, intre acesta si terti nu se naste nici un raport juridic. In schimb, daca a contractat cu tertii, depasindu-si atributiile, pana la si sub rezerva ratificarii de catre mandant a acestor acte, intre mandatar si terti se formeaza un raport juridic, astfel incat primul va fi tinut sa garanteze ultimilor validitatea actelor incheiate.

§ 5. Incetarea contractului de mandat

A. Consideratii generale

Contractul de mandat va inceta ca urmare a interventiei a doua categorii de cauze:

- cauze generale: executarea obligatiei pentru care a fost incheiat, clauza speciala a partilor, ajungerea la termen etc.

- cauze specifice: revocarea mandatarului de catre mandant, renuntarea mandatarului la mandat, moartea uneia dintre parti, precum si punerea sub interdictie, insolvabilitatea sau falimentul mandatarului sau mandantului.

B. Cauzele specifice de incetare a contractului de mandat

a.       Revocarea mandatului de catre mandant (art. 1553-1555 C. civ.)

Mandatul fiind dat in folosul mandantului, acesta poate sa-l revoce ori de cate ori considera ca interesele sale sunt lezate sau nu sunt urmarite in mod corespunzator.

Revocarea poate fi expresa (de exemplu, solicitarea restituirii procurii) sau tacita, cand rezulta din faptele mandantului, ce exprima neechivoc intentia de revocare a mandatu-lui (de exemplu, numirea altui mandatar pentru incheierea aceluiasi act - art. 1555 C. civ.).

Conform art. 1554 C. civ., revocarea mandatului va produce efecte fata de mandatar din momentul in care mandantul l-a instiintat printr-o notificare. In ceea ce ii priveste pe terti, atat timp cat ei au contractat cu mandatarul, fara a cunoaste ca mandatul acestuia a fost revocat de catre mandant, revocarea nu le este opozabila (art. 1554 C. civ.).

b.      Renuntarea mandatarului la mandat (art. 1556 C. civ.)

In cazul in care mandatarul nu intelege sa continue executarea contractului, renuntand la acesta, el are obligatia de a notifica intentia sa mandantului (art. 1556 C. civ.).

Mandatarul va fi obligat sa repare eventualul prejudiciu pe care l-a cauzat mandantului prin renuntarea intempestiva la mandat, cu exceptia cazului in care demonstreaza ca, daca ar continua contractul, aceasta imprejurare i-ar produce pagube importante.

c.       Moartea uneia dintre parti

Fiind un contract intuitu personae, mandatul inceteaza, in principiu, prin moartea uneia dintre parti (art. 1552 pct. 3 C. civ.).

Conform art. 1559 C. civ., in cazul decesului mandatarului, mostenitorii acestuia trebuie sa-i aduca la cunostinta mandantului faptul mortii. De asemenea, pana la numirea unui nou mandatar, ei vor trebui sa execute mandatul.

In situatia in care moare mandantul, dar mandatarul nu cunoaste aceasta imprejurare si contracteaza cu tertii, obligatiile care rezulta din actele juridice incheiate sunt valabile, cu conditia ca tertii sa fi fost si ei de buna-credinta.

d.      Alte cauze de incetare a contractului de mandat

Conform art. 1552 pct. 3 C. civ., mandatul se stinge si prin punerea sub interdictie, insolvabilitatea sau falimentul uneia dintre parti. Punerea sub interdictie va atrage incetarea mandatului doar daca este efectiva, iar insolvabilitatea sau falimentul uneia dintre

parti conduce la stingerea mandatului, indiferent de izvorul acestuia (contract sau lege).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 763
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site