Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Executarea voluntara a obligatiilor fiscale. Plata

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




Executarea voluntara a obligatiilor fiscale. Plata

Executarea obligatiei bugetare se face de catre debitorul acesteia, ca regula gene­rala, prin plata. Plata reprezinta executarea voluntara a obligatiei de catre subiectul pasiv al raportului juridic obligational.





Daca in limbajul curent plata semnifica numai remiterea unei sume de bani, in limbaj juridic, plata semnifica executarea unei obligatii.

Pe langa aceasta, plata poate fi considerata un act juridic, o conventie intre cel care o executa si cel care o primeste. Manifestarea de vointa a celui care plateste, a debitorului, se exteriorizeaza prin insasi efectuarea ei. La aceasta se adauga acordul creditorului, adica al celui care primeste plata, spre a se vedea daca ea corespunde continutului obligatiei.

In cazul stingerii obligatiei prin executare silita, nu mai putem vorbi de un astfel de acord de vointa.

Ne vom opri in continuare asupra unora dintre conditiile esentiale ale platii.

Principiul general care sta la baza acestei materii este acela ca oricine poate face plata.

Astfel, potrivit art. 26 C.proc.fisc, platitor al obligatiei bugetare este debitorul sau alta persoana care, in numele debitorului, potrivit legii, are obligatia de a plati sau de a retine si de a plati, dupa caz, impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume datorate bugetului general consolidat.

Este de observat ca, mai intai, cel tinut a face plata si care o poate face este debitorul. Acesta poate plati in mod valabil personal sau prin reprezentant.

Pentru persoanele juridice cu sediul in Romania care au sedii secundare, platitor de obligatii fiscale este persoana juridica, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii, pentru care plata impozitului se face de catre sediile secundare ale persoanei juridice.

Platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si al altor institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata.

Plata obligatiilor fiscale se efectueaza de catre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv dobanzi si penalitati de intarziere.

In documentul de plata platitorul trebuie sa mentioneze in mod obligatoriu actul prin care s-a instituit obligatia de plata, numarul si data acestuia, cuantumul obligatiei de plata, precum si organul care 1-a intocmit.

In cazul in care obligatia bugetara nu a fost achitata de catre debitor, la plata sumei datorate este obligat, in subsidiar, conform legii:

a) mostenitorul care a acceptat succesiunea contribuabilului debitor;

Nu se aplica in cazul obligatiei de plata a sumelor ce reprezinta amenzi aplicate persoanei fizice.

b) cel care preia, in tot sau in parte, drepturile si obligatiile debitorului supus divi­zarii, fuziunii ori reorganizarii judiciare, dupa caz;

c) persoana careia i s-a stabilit raspunderea in conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;

d) persoana care isi asuma obligatia de plata a debitorului, printr-un angajament de plata sau printr-un alt act incheiat in forma autentica, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata;

e) alte persoane, in conditiile legii.

Se constata ca plata poate fi facuta si de o persoana tinuta pentru debitor, adica de persoanele care isi asuma obligatia de plata printr-un angajament de plata sau printr-un alt act, incheiat in forma autentica.

Pentru obligatiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil in conditiile Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, raspund solidar cu acesta urmatoa­rele persoane:

a)  persoanele fizice sau juridice care, in cei 3 ani anteriori datei declararii insol­vabilitatii, cu rea-credinta, cumpara sau dobandesc in alt mod active de la debitorii care isi provoaca astfel insolvabilitatea;

b) administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea cu rea-credinta, sub orice forma, a bunurilor mobile si imobile proprietatea acesteia.

Raspunderea asociatilor si actionarilor la societatile comerciale debitoare se stabileste potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cu privire la termenul de plata, retinem ca plata urmeaza a se face atunci cand obligatia fiscala a ajuns la scadenta, a devenit exigibila.

Creantele fiscale, statueaza art. 111 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, sunt scadente la expirarea termenelor prevazute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementeaza.

Pentru diferentele de obligatii fiscale principale si pentru obligatiile fiscale acce­sorii, stabilite potrivit legii, termenul de plata se stabileste in functie de data comuni­carii acestora, astfel:

a)   daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1-15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare;

b)  daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16-31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.

Pentru obligatiile fiscale esalonate sau amanate la plata, precum si pentru acce­soriile acestora termenul de plata se stabileste prin documentul prin care se acorda inlesnirea respectiva.

Pentru creantele fiscale, administrate de Ministerul Economiei si Finantelor, care nu au prevazute termene de plata, acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

Pentru creantele fiscale ale bugetelor locale care nu au prevazute termene de plata, acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului internelor si reformei administrative si al ministrului economiei si finantelor publice.

Contributiile sociale administrate de Ministerul Economiei si Finantelor, dupa calcularea si retinerea acestora conform reglementarilor legale in materie, se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor salariale.

Prin derogare de la dispozitiile legale in vigoare privind termenele de plata, impozitele si contributiile aferente veniturilor din salarii, precum si impozitul retinut la sursa potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se platesc astfel:

a) trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului, de catre contribuabilii persoane juridice platitoare de impozitul pe veniturile microintreprinderilor, asocierile fara personalitate juridica constituite intre persoane fizice, precum si de catre persoanele fizice care desfasoara activitati independente;

b) semestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare semestrului, de catre asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, cu exceptia institutiilor publice.



Acesti contribuabili au obligatia sa declare impozitele si contributiile aferente venitului din salariu pana la termenul de plata.

Sediile secundare platitoare de obligatii fiscale potrivit legii indeplinesc obliga­tiile de plata si de declarare la aceleasi termene cu cele aplicabile in cazul persoanei in structura careia functioneaza.

Exercitarea de catre platitori a cailor de atac la organele competente, cu privire la stabilirea obligatiilor bugetare, nu suspenda obligatia acestora de plata. La cererea debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, autoritatile administratiei publice, prin organul lor competent in solutionarea contestatiilor, pot dispune suspen­darea obligatiei de plata a creantelor bugetare, pana la solutionarea contestatiei, cu constituirea unei garantii la nivelul sumei contestate.

Garantia poate fi sub forma de scrisoare de garantie bancara, gaj ori ipoteca, precum si orice alta forma de garantie prevazuta de lege. Garantia se restituie sau se ridica, dupa caz, de catre organele competente numai in cazul in care contestatia a fost admisa.

Obligatia debitorului la plata unei garantii - prevederi similare cu cele cuprinse in art. 403 alin. (3) C.proc.civ. - au caracterul unei garantii instituite in favoarea credi­torului pentru acoperirea pagubelor care i s-ar putea aduce ca urmare a suspendarii executarii silite.

Aceste prevederi favorizeaza circuitul economic, prin descurajarea tergiversarii executarii obligatiilor pe calea exercitarii abuzive a contestatiilor la executarea silita, in cazul stingerii prin plata a obligatiilor fiscale, momentul platii este:

a) in cazul platilor in numerar, data inscrisa in documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal;

b) in cazul platilor efectuate prin mandat postal, data postei, inscrisa pe mandatul postal;

c) in cazul platilor efectuate prin decontare bancara data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, astfel cum aceasta informatie este transmisa prin mesajul electronic de plata catre institutia bancara initiatoare, potrivit reglementarilor specifice in vigoare, cu exceptia situatiei prevazute la art. 121, data putand fi dovedita prin extrasul de cont al contribuabilului;

d) pentru obligatiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data inregistrarii la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus si anulat timbrele datorate potrivit legii.

Pentru creantele fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile subordonate, organul fiscal, la cererea debitorului, va efectua indreptarea erorilor din documentele de plata intocmite de acesta si va considera valabila plata de la momentul efectuarii acesteia, in suma si din contul debitorului inscrise in documentul de plata, cu conditia debitarii contului acestuia si a creditarii unui cont bugetar.

Debitorii vor efectua plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, intr-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru obligatiile datorate bugetului de stat si a unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligatii de plata.

Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, dupa caz, proportional cu obligatiile datorate.

In cazul in care suma platita nu acopera obligatiile fiscale datorate, distribuirea, in cadrul fiecarui buget sau fond, de tip de impozit, contributie sau alta suma reprezen­tand creanta fiscala se face mai intai pentru impozitele si contributiile cu retinere la sursa si apoi pentru celelalte obligatii fiscale, proportional cu obligatiile datorate.

Metodologia de distribuire a sumelor platite in contul unic si de stingere a obli­gatiilor fiscale se aproba prin ordinal presedintelui Agentiei Nationale de Adminis­trare Fiscal.

Plata obligatiilor fiscale, altele decat cele prevazute anterior, se efectueaza de e debitori, distinct pe fiecare impozit, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat.

In situatia in care plata se efectueaza de catre o alta persoana decat debitorul, dispozitiile art. din Codul civil se aplica in mod corespunzator.

Ordinea stingerii datoriilor. Daca un contribuabil datoreaza mai multe timpuri de impozite, taxe, contributii si alte sume reprezentand creante fiscale, iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala pe care o stabileste contribuabilul sau care este distribuita potrivit prevederilor art. C.proc.fisc, de organul fiscal competent, dupa caz, stingerea efectuandu-se, de drept, in urmatoarea ordine:

a)   sumele datorate in contul ratei din luna curenta din graficul de plata a obliga­tiei fiscale pentru care s-a aprobat esalonare la plata, precum si majorarea de intar­ziere datorata in luna curenta din grafic sau suma amanata la plata, impreuna cu majorarile de intarziere datorate pe perioada amanarii, in cazul in care termenul de plata se implineste in luna curenta, precum si obligatiile fiscale curente de a caror plata depinde mentinerea valabilitatii inlesnirii acordate;

b)  obligatiile fiscale principale sau accesorii, in ordinea vechimii, cu exceptia cazului in care s-a inceput executarea silita, cand se aplica prevederile art. 169 C.proc.fisc. in mod corespunzator;

c)   sumele datorate in contul urmatoarelor rate din graficul de plata a obligatiei fiscale pentru care s-a aprobat esalonare, pana la concurenta cu suma achitata, dupa caz, precum si suma amanata la plata impreuna cu majorarile de intarziere datorate pe perioada amanarii, dupa caz;

d) obligatiile cu scadente viitoare, la solicitarea contribuabilului.

Vechimea obligatiilor fiscale de plata se stabileste astfel:

a)  in functie de scadenta, pentru obligatiile fiscale principale;

b)  in functie de data comunicarii, pentru diferentele de obligatii fiscale principale stabilite, precum si pentru obligatiile fiscale accesorii;

c)  in functie de data depunerii la organul fiscal a declaratiilor fiscale rectificative pentru diferentele de obligatii fiscale principale stabilite de contribuabil.

Pentru debitorii care se afla sub incidenta Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile ulterioare, ordinea de stingere este urmatoarea:

a)  obligatii fiscale cu termene de plata dupa data confirmarii planului de reorga­nizare, in ordinea vechimii;



b) sume datorate in contul ratelor din programele de plati a obligatiilor fiscale, cuprinse in planul de reorganizare judiciara confirmat, precum si obligatiile accesorii datorate pe perioada reorganizarii, daca in plan s-au prevazut calcularea si plata acestora;

c)  obligatii fiscale datorate si neachitate cu termene de plata intre data deschiderii procedurii insolventei, pana la data confirmarii planului de reorganizare, in ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora, altele decat cele prevazute la lit. b).

Organul fiscal competent va comunica debitorului modul in care a fost efectuata stingerea datoriilor pana la urmatorul termen de plata a obligatiilor fiscale.

Pentru creantele fiscale administrate de autoritatile administratiei publice locale, orice plata facuta dupa comunicarea somatiei in cadrul executarii silite va stinge mai intai obligatiile fiscale cuprinse in titlul executoriu.

Executarea obligatiei bugetare prin retinere la sursa se realizeaza prin calcularea, retinerea si varsarea veniturilor bugetare de catre o alta persoana decat contribuabilul.

Suntem in fata existentei a doua raporturi juridice diferite:

- unul nascut intre o persoana fizica si stat, ca raport juridic obligational izvorat din faptul realizarii de venituri impozabile si altul existent intre persoana fizica res­pectiva si angajator, izvorand, spre exemplu, dintr-un contract de munca.

In aceasta ipoteza angajatorul devine platitorul impozitului cuvenit pentru salariul angajatului sau, impozit retinut la sursa si virat la bugetul public.

Obligatia de a calcula, retine si vira la buget sumele reprezentand obligatie buge­tara, revine altei persoane decat aceea a contribuabilului.

Potrivit art. 117 C.proc.fisc, se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume:

a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;

b) cele platite in plus fata de obligatia fiscala;

c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;

d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;

e) cele de rambursat de la bugetul de stat;

f)cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;

g)cele ramase dupa efectuarea distribuirii sumelor realizate din executarea silita;

h)cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin
poprire, dupa caz, in temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea
executarii silite.

Prin exceptie de la cele de mai sus, sumele de restituit reprezentand diferente de impozite rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente, in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere.

In cazul restituirii sumelor in valuta confiscate, aceasta se realizeaza conform legii, in lei la cursul de referinta al pietei valutare pentru euro, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care se dispune restituirea.

Daca debitorul inregistreaza obligatii fiscale restante, sumele se vor restitui numai dupa efectuarea compensarii potrivit legii.

In cazul in care suma de rambursat sau de restituit este mai mica decat obligatiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pana la concurenta sumei de rambursat sau de restituit.

In cazul in care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decat suma repre­zentand obligatii fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pana la concurenta obligatiilor fiscale restante, diferenta rezultata restituindu-se debitorului.

Procedura de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobanzilor aferente, se aproba prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

Obligatii fiscale accesorii

Pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza dupa acest termen majorari de intarziere.

Nu se datoreaza majorari de intarziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligatii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silita, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum si sumele reprezentand echiva­lentul in lei a bunurilor si sumelor confiscate care nu sunt gasite la locul faptei.

Majorarile de intarziere se fac venit la bugetul caruia ii apartine creanta princi­pala. Acestea se stabilesc prin decizii intocmite in conditiile aprobate prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

Majorarile de intarziere se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu cea imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv

Pentru diferentele suplimentare de creante fiscale rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere, majorarile de intarziere se datoreaza incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei creantei fiscale pentru care s-a stabilit diferenta si pana la data stingerii acesteia inclusiv.

In situatia in care diferentele rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative in raport cu sumele stabilite initial, se dato­reaza majorari de intarziere pentru suma datorata dupa corectare ori modificare, ince­pand cu ziua imediat urmatoare scadentei si pana la data stingerii acesteia inclusiv.

Prin exceptie de la prevederile se datoreaza majorari de intarziere dupa cum urmeaza:

a)  pentru impozitele, taxele si contributiile stinse prin executare silita, pana la data intocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv. in cazul platii pretului in rate, majorarile de intarziere se calculeaza pana la data intocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma ramasa de plata, majorarile de intarziere sunt datorate de catre cumparator;

b) pentru impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat de catre debitorul declarat insolvabil care nu are venituri si bunuri urmaribile, pana la data trecerii in evidenta separata, potrivit legii.

Modul de calcul al majorarilor de intarziere aferente sumelor reprezentand even­tuale diferente intre impozitul pe profit platit la data de 25 ianuarie a anului urmator celui de impunere si impozitul pe profit datorat conform declaratiei de impunere intocmite pe baza situatiei financiare anuale va fi reglementat prin norme metodo­logice aprobate prin ordin al ministerului economiei si finantelor.



Pentru obligatiile fiscale neachitate la termenul de plata, reprezentand impozitul pe venitul global, se datoreaza majorari de intarziere dupa cum urmeaza:

a)  pentru anul fiscal de impunere majorarile de intarziere pentru platile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plati anticipate se calculeaza pana la data platii debitului sau, dupa caz, pana la data de 31 decembrie;

b) majorarile de intarziere pentru sumele neachitate in anul de impunere, potrivit lit. a), se calculeaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator pana la data stingerii acestora, inclusiv;

c)  in cazul in care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuala este mai mic decat cel stabilit prin deciziile de plati anticipate, majorarile de intarziere se recalculeaza, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui de impunere, la soldul neachitat in raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuala, urmand a se face regularizarea majorarilor de intarziere in mod corespunzator.

Nivelul majorarii de intarziere este de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere, si poate fi modificat prin legile bugetare anuale.

Nedecontarea de catre unitatile bancare a sumelor cuvenite bugetului general consolidat, in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului platitorului, nu il exonereaza pe platitor de obligatia de plata a sumelor respective si atrage pentru acesta majorari de intarziere dupa termenul de 3 zile.

Pentru recuperarea sumelor datorate bugetului si nedecontate de unitatile bancare, precum si a majorarilor de intarziere prevazute la alin. (1), platitorul se poate indrepta impotriva unitatii bancare respective.

In cazul creantelor fiscale stinse prin compensare, majorarile de intarziere se datoreaza pana la data stingerii inclusiv, astfel:

a)  pentru compensarile la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare;

b)  pentru compensarile din oficiu, data stingerii este data inregistrarii operatiei de compensare de catre unitatea de trezorerie teritoriala, conform notei de compensare intocmite de catre organul competent;

c)  pentru compensarile efectuate ca urmare a unei cereri de restituire sau de rambursare a sumei cuvenite debitorului, data stingerii este data depunerii cererii de rambursare sau de restituire.

In cazul in care in urma exercitarii controlului sau analizarii cererii de compen­sare s-a stabilit ca suma ce urmeaza a se compensa este mai mica decat suma cuprinsa in cererea de compensare, majorarile de intarziere se recalculeaza pentru diferenta ramasa de la data inregistrarii cererii de compensare.

Pentru obligatiile fiscale stinse prin procedurile de compensare prevazute de actele normative speciale, data stingerii este data la care se efectueaza compensarea prevazuta in actul normativ care o reglementeaza sau in normele metodologice de aplicare a acestuia, aprobate prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

Pe perioada pentru care au fost acordate inlesniri la plata obligatiilor fiscale restante se datoreaza majorari de intarziere.

Pentru creantele fiscale nascute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii insolventei nu se datoreaza si nu se calculeaza majorari de intarziere dupa data deschiderii procedurii insolventei.

Constituirea de garantii

Organele fiscale vor solicita constituirea unei garantii in urmatoarele ipoteze:

a)suspendarea executarii silite aprobate la solicitarea debitorului executat silit prin poprire, executare care genereaza imposibilitatea acestuia de a-si desfasura activitatea;

b) ridicarea masurilor asiguratorii;

c) asumarea obligatiei de plata de catre alta persoana prin angajament de plata;

d)in alte cazuri prevazute de lege.
Garantiile se pot constitui prin:

a) consemnarea de mijloace banesti la o unitate a Trezoreriei Statului;

b) scrisoare de garantie bancara;

c) ipoteca asupra unor bunuri imobile din tara;

d) gaj asupra unor bunuri mobile.

e) fidejusiune.   

Contractele de ipoteca si/sau de gaj trebuie incheiate cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de lege.

Daca nu s-a realizat scopul pentru care s-au solicitat garantiile, organul competent se va putea indestula din garantiile depuse procedand la valorificarea acestora prin modalitatile si procedura prevazute de Codul de procedura fiscala.

Creantele principale sau accesorii privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabililor precum si sumele afectate garantarii executarii unei obligatii fiscale pot fi cesionate numai dupa stabilirea lor potrivit legii.

Cesiunea produce efecte fata de organul fiscal competent numai de la data la care aceasta i-a fost notificata.

Desfiintarea cesiunii sau constatarea nulitatii acesteia ulterior stingerii obligatiei fiscale nu este opozabila organului fiscal.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 929
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site