Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


OCROTIREA MINORILOR IN CAZURI SPECIALE

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Nulitatea casatoriei
POLITICA COMERCIALA COMUNA
Principiile fundamentale ale procesului penal
SITUATIA LEGALA A COPILULUI
Repere particulare vizand marturia si martorul
DREPT ADMINISTRATIV test grila
Prescriptia raspunderii penale
TEORIA GENERALA A IMPOZITELOR SI A TAXELOR
IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE (PROPRIU-ZIS sau MUTUUM)
INTREBARI SI RASPUNSURI DREPTUL EUROPEAN


OCROTIREA MINORILOR IN CAZURI SPECIALE

1. Tutela minorului (art. 113 - 141 C. fam.)




Tutela minorului reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza ocrotirea unui minor lipsit de ocrotire parinteasca prin intermediul unui tutore care isi exercita atributiile sub supravegherea autoritatii tutelare.

Potrivit art. 113 C. fam., tutela se instituie atunci cand minorul este lipsit de ocrotire parinteasca din partea ambilor parinti, deoarece acestia sunt morti sau declarati morti, necunoscuti sau disparuti, pusi sub interdictie ori decazuti din drepturile parintesti.

Numirea tutorelui se face de catre instanta judecatoreasca, conform art. 38-39 si art. 42 din Legea nr. 272/2004, desi art. 116 C. fam. inca neabrogat expres (doar in mod tacit) prevede ca organ competent in numirea tutorelui autoritatea tutelara. Alegerea tutorelui se face in scopul ocrotirii intereselor minorului, fiind preferabila numirea unei rude.

Conform art. 117 C. fam., nu pot fi tutore urmatoarele persoane:

minorul sau cel pus sub interdictie;

persoana decazuta din drepturile parintesti sau declarata incapabila de a fi tutore;

cel caruia i s-a restrans exercitiul unor drepturi politice sau civile, in baza legii sau prin hotarare judecatoreasca, si cel cu rele purtari;

cel care, potrivit legii speciale, este lipsit de dreptul de a alege si de a fi ales;

cel care, exercitand o alta tutela, a fost indepartat din aceasta;

cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului, nu ar putea indeplini sarcina tutelei.

In mod provizoriu se poate numi un curator, daca numirea unui tutore necesita un timp mai indelungat.

Tutela are urmatoarele caractere juridice:

se exercita numai in interesul minorului art. 114 C. fam.;

este o sarcina legala si obligatorie, cel numit tutore neputand refuza aceasta sarcina

decat daca are varsta de 60 ani, este o femeie insarcinata sau mama a unui copil mai mic de 8 ani, exercita o alta tutela sau curatela, creste sau educa 2 sau mai multi copii ori nu poate indeplini tutela datorita bolii, infirmitatii, felului indeletnicirii, indepartarii domiciliului de locul unde se afla bunurile minorului sau din alte motive intemeiate art. 118 C. fam.;

este o sarcina gratuita, autoritatea tutelara, tinand seama de munca depusa de tutore,

de starea materiala a minorului si a tutorelui, putand dispune in favoarea acestuia din urma o remuneratie care nu va depasi 10 % din veniturile minorului art. 121 C. fam.;

este o sarcina personala, neputand fi transmisa;

se exercita sub supravegherea, indrumarea si controlul autoritatii tutelare,

reprezentantii acestei institutii avand dreptul sa viziteze copii la locuinta lor si sa se informeze pe orice cale despre modul de ingrijire, crestere si educare a copiilor minori art. 136 C. fam.

Tutela se exercita asupra persoanei minorului intocmai ca si modul de exercitare a ocrotirii parintesti.

In ce priveste patrimoniul minorului, daca acesta nu are 14 ani, tutorele ii administreaza bunurile si il reprezinta in actele civile. Tutorele poate face si acte de dispozitie sau sa permita plata creantelor pe care el le are fata de minor, sotul, o ruda in linie dreapta sau fratii si surorile acestuia, insa numai cu incuviintarea autoritatii tutelare. Legea ii interzice tutorelui incheierea, in numele minorului, de contracte de donatie sau cele care garanteaza obligatia altuia si de acte juridice intre el, sotul, o ruda in linie dreapta sau fratii si surorile sale, de o parte, si minor, de cealalta parte.

Minorul intre 14-18 ani poate incheia singur acte juridice, dar are nevoie de incuviintarea prealabila a tutorelui. Acest minor poate incheia singur, fara incuviintarea tutorelui, urmatoarele acte juridice: - minora de 16 ani se poate casatori; - minorul de 10 ani isi da consimtamantul la adoptie; - minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumatate din averea sa, poate accepta o donatie fara sarcini, poate incheia un contract individual de munca si poate realiza singur acte de administrare si de conservare. El nu poate incheia acte de dispozitie fara incuviintarea tutorelui, iar, in cazul actelor ce l-ar putea prejudicia, are nevoie de incuviintarea autoritatii tutelare.

Tutorele este obligat sa prezinte autoritatii tutelare dari de seama periodice privind activitatea sa si o dare de seama generala la incetarea tutelei.

Tutela poate inceta la implinirea varstei de 18 ani a persoanei ocrotite, in cazul casatoriei minorei de 16 ani, in situatia in care parintii firesti au fost identificati, au reaparut sau li s-a ridicat sanctiunea decaderii din drepturile parintesti ori interdictia judecatoreasca, sau daca minorul moare sau este declarat judecatoreste mort.

Asupra tutorelui opereaza raspunderea civila patrimoniala in baza art. 998-999 C. civ., chiar si in cazul in care autoritatea tutelara a dat descarcare de gestiune, deoarece tutorele raspunde pentru prejudiciile cauzate minorului sau tertilor prin fapta sa. De asemenea, tutorele raspunde administrativ, in cazul savarsirii unor contraventii, sau penal, in cazul savarsirii unor fapte care constituie infractiunea de rele tratamente aplicate minorului sau punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji.

Autoritatea tutelara are urmatoarele atributii in legatura cu tutela minorului

trimiterea unui delegat pentru intocmirea inventarului bunurilor minorului care va fi supus aprobarii autoritatii tutelare;

stabilirea unei sume anuale necesare intretinerii minorului si administrarii bunurilor

sale, suma acoperita din veniturile minorului, din vanzarea bunurilor minorului, aprobata de autoritatea tutelara, sau, daca acestea lipsesc, din banii alocati de Directia judeteana pentru probleme de munca si ocrotire sociala;

incuviintarea actelor privind bunurile minorului care depasesc dreptul de

administrare, facute de tutore pentru minorul sub 14 ani sau de minorul intre 14 18 ani;



incuviintarea ridicarii sumelor depuse la banca pe numele minorului care intrec nevoile intretinerii lui si administrarii bunurilor sale;

incuviintarea data minorului pentru schimbarea felului invataturii sau a locuintei;

acordarea unei remuneratii tutorelui;

controlul activitatii tutorelui;

primirea darilor de seama si verificarea gestiunii.

2. Curatela minorului (art. 152 - 157 C. fam.)

Curatela reprezinta o institutie de ocrotire a minorului cu caracter temporar si subsidiar, care intervine in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu si in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu, nu isi pot ingriji interesele din diferite motive.

Curatorul unui minor inlocuieste parintii firesti sau tutorele la incheierea anumitor acte juridice sau a tuturor actelor juridice privind ocrotirea minorului, dar in mod provizoriu.

Astfel, curatela minorului se instituie in urmatoarele cazuri:

cand exista contrarietate de interese intre parinte sau tutore si minor;

cand parintele sau tutorele este vremelnic impiedicat sa isi indeplineasca indatoririle parintesti, din diferite motive;

cand pentru numirea sau inlocuirea tutorelui este nevoie de o perioada mai indelungata de timp;

pana la solutionarea cererii de punere sub interdictie a minorului.

Regulile de exercitare ale tutelei se aplica si in cazul curatelei. Cand dispar cauzele care au dus la instituirea sa curatela inceteaza.

Autoritatea tutelara are urmatoarele atributii in legatura cu curatela minorului

instituie si ridica curatela, inlocuieste curatorul. Totusi, Legea nr. 272/2004

prevede la art. 38 lit. a ca instanta de judecata numeste persoana care exercita ocrotirea parinteasca pentru copilul lipsit temporar sau permanent de ocrortire parinteasca, dar nu abroga expres prevederile art. 152 C. fam. Asadar, consideram ca in viitor ar trebui corelate de legiuitor dispozitiile Codului familei cu cele din noua lege si ar trebui clarificata competenta autoritatii tutelare sau a instantei de judecata in numirea curatorului.

da instructiuni curatorului, in anumite cazuri;

incuviinteaza unele acte privind bunurile minorului;

controleaza activitatea curatorului.

Interdictia judecatoreasca a minorului (art. 142 151 C. fam.)

Minorul debil sau alienat mintal poate fi pus sub interdictie judecatoreasca si va fi ocrotit de parinti pana cand devine major (art. 150 alin. 1 C.fam.), dupa care i se va numi un tutore. Daca la data punerii sub interdictie a minorului acesta se afla sub tutela, autoritatea tutelara hotaraste mentinerea sa ori schimbarea cu un alt tutore. Tutela interzisului functioneaza dupa regulile tutelei minorului sub 14 ani, in masura in care legea nu dispune altfel. Scopul acestei tutele este insanatosirea minorului si imbunatatirea conditiilor de viata ale acestuia. Atributiile autoritatii tutelare privind tutela minorului interzis judecatoresc sunt aceleasi ca la tutela minorului.

4. Protectia speciala a copilului

Organismele competente in realizarea protectiei speciale a copilului sunt stabilite de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului (care a abrogat O.U.G. nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate) si Legea nr. 275/2004 (care a modificat O.U.G. nr. 12/2001 privind infiintarea Autoritatii nationale pentru protectia copilului si adoptie). Astfel, din 1 ianuarie 2005, organismul competent in materie este Autoritatea nationala pentru protectia drepturilor copilului, iar atributiile vechiului organism in privinta adoptiilor sunt preluate de noul Oficiu roman pentru adoptii. De la 1 ianuarie 2005 a intrat in vigoare si noua Lege nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei (care a abrogat dispozitiile O.U.G. nr. 25/1997 privind adoptia si O.U.G. nr. 121/2001 pentru suspendarea temporara a tuturor procedurilor referitoare la adoptiile internationale). Din 26 iunie 2004 s-a abrogat si Legea nr. 47/1993 cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii.

Potrivit art. 100-114 din Legea nr. 272/2004, coordonarea si controlul activitatii de protectie si promovare a drepturilor copilului revine Autoritatii nationale pentru protectia drepturilor copilului (A.N.P.D.C.), organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. H.G. nr. 1432/2004 reglementeaza atributiile, organizarea si functionarea A.N.P.D.C.

In subordinea consiliului judetean si, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza Comisia pentru protectia copilului (C.P.C.), ca organ de specialitate al acestora, fara personalitate juridica, avand printre atributii stabilirea masurilor de protectie speciala a copilului si solutionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal. H.G. nr. 1437/2004 prevede modul de organizare si metodologia de functionare a C.P.C.

Serviciul public specializat pentru protectia copilului si serviciul public de asistenta sociala existente in subordinea consiliilor judetene si a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se reorganizeaza ca Directia generala de asistenta si protectie a copilului (D.G.A.S.P.C.), institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea acelorasi organe. H.G. nr. 1434/2004 prevede atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare al D.G.A.S.P.C. Aceasta intocmeste raportul de evaluare initiala a copilului si a familiei lui si propune stabilirea, modificare sau incetarea unei masuri de protectie speciala, identifica, evalueaza si monitorizeaza familiile si persoanele care au luat in plasament un copil si asigura formarea de asistenti maternali profesionisti.



Serviciul public de asistenta sociala (S.P.A.S.) organizat la nivelul municipiilor si oraselor, precum si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale indeplinesc in domeniul protectiei copilului urmatoarele atributii:

identifica si evalueaza situatiile care impun acordarea de servicii sau prestatii pentru

prevenirea separarii copilului de familia sa si elaboreaza documentatia necesara pentru acordarea lor;

realizeaza activitatea de prevenire a separarii copilului de familia sa;

viziteaza periodic la domiciliu familiile si copiii care beneficiaza de servicii si prestatii;

inainteaza propuneri primarului, in cazul in care este necesara luarea unei masuri de protectie speciala;

urmaresc evolutia dezvoltarii copilului care a beneficiat de o masura de protectie speciala si a fost reintegrat in familia sa.

Planul de servicii urmareste prevenirea separarii copilului de parintii sai, in acest sens S.P.A.S. sau D.G.A.S.P.C. sprijinind accesul copilului si al familiei sale la serviciile si prestatiile de acest tip. Doar daca se constata ca mentinerea copilului alaturi de parintii sai nu este posibila, planul de servicii poate prevedea instituirea unei masuri de protectie speciala a copilului.

Planul individualizat de protectie planifica serviciile, prestatiile si masurile de protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii urgente a copilului separat de parintii sai intr-un mediu familial stabil.

Masurile de protectie speciala a copilului se pot stabili pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu de catre copil, insa pot fi prelungite pana la implinirea varstei de 26 de ani, daca copilul isi continua studiile intr-o forma de invatamant de zi.

Pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si pentru realizarea protectiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, se organizeaza si functioneaza urmatoarele tipuri de servicii:

servicii de zi;

servicii de tip familial;

servicii de tip rezidential.

Prin serviciile de zi se asigura mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor copilului si ale parintilor sai, pentru depasirea situatiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa, accesul la acestea realizandu-se in baza planului de servicii sau a planului individualizat de protectie. Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii masurii plasamentului. In sfarsit, serviciile de tip rezidential asigura protectia, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii aceleiasi masuri. Prin H.G. nr. 1438/2004 s-au aprobat Regulamentele-cadru de organizare si functionare a fiecarui tip de serviciu.

Din categoria serviciilor de tip rezidential fac parte centrele de plasament, centrele de primire a copilului in regim de urgenta si centrele maternale. Serviciile de tip rezidential care apartin autoritatilor administratiei publice se organizeaza numai in structura D.G.A.S.P.C., in regim de componente functionale ale acestora, fara personalitate juridica.

Pentru asigurarea prevenirii separarii copilului de parintii lui, consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti au obligatia sa organizeze, in mod autonom sau prin asociere, servicii de zi, potrivit nevoilor identificate in comunitatea respectiva, iar consiliul judetean si consiliul local al sectorului municipiului Bucuresti - servicii de tip familial si de tip rezidential.

Organismele private care desfasoara activitati in domeniul protectiei drepturilor copilului si al protectiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial, constituite si acreditate in conditiile legii. Acestea pot organiza servicii de prevenire a separarii copilului de familia sa si de protectie speciala a copilului numai pe baza licentei eliberate de A.N.P.D.C.

Potrivit vechii reglementari, organismele prin care se realiza protectia copilului aflat in dificultate erau Autoritatea nationala pentru protectia copilului si adoptie, Comisia pentru protectia copilului, Serviciul public specializat si Organismul privat autorizat.

Din noua lege reiese aplicarea in continuare a dispozitiilor legale privind asistentii maternali profesionisti. Acestia sunt persoane fizice atestate care asigura la domiciliul lor, cresterea, ingrijirea si educarea copiilor pe care ii primesc in plasament. Pot dobandi aceasta calitate numai persoanele cu capacitate deplina de exercitiu, care, prin comportamentul in societate, starea sanatatii si profilul lor psihologic, prezinta garantii pentru indeplinirea corecta a obligatiilor ce revin unui parinte, au in folosinta o locuinta si au urmat cursurile de formare profesionala organizate de serviciul public care efectueaza evaluarea pentru acordarea atestatului de asistent maternal profesionist.

Activitatea persoanelor atestate ca asistent maternal profesionist se desfasoara in baza unui contract individual de munca cu caracter special, specific protectiei copilului, incheiat cu un serviciu public specializat pe perioada de valabilitate a atestatului. Asistentii maternali profesionisti beneficiaza de salariul de baza stabilit pentru asistentul social cu pregatire medie, in functie de vechimea in munca, un spor de 15% calculat la salariul de baza pentru incordare psihica ridicata si conditii de munca deosebite in care se desfasoara activitatea, un spor de 15% calculat la salariul de baza pe perioada in care au in plasament sau incredintare cel putin 2 copii si un spor de 25% calculat la salariul de baza, pentru fiecare copil cu handicap, dizabilitati sau infectat cu HIV. Plata sumelor necesare acoperirii cheltuielilor pentru copilul la asistentul maternal profesionist se face prin avansarea acestora de catre serviciul public specializat. Decontarea sumelor de bani se realizeaza pe baza documentelor justificative, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a avansat suma.



Legea nr. 272/2004 prevede in art. 118-123 ca finantarea sistemului de protectie a copilului se realizeaza din bugetul local al comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, din bugetul de stat si din donatii, sponsorizari si alte forme private de contributii banesti, permise de lege. A.N.P.D.C. poate finanta programe de interes national pentru protectia si promovarea drepturilor copilului, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, precum si din alte surse, in conditiile legii.

Pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului sau a tutelei se acorda o alocatie lunara de plasament, care se plateste persoanei sau reprezentantului familiei care a luat in plasament copilul sau tutorelui si se suporta de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizatiilor asistentilor maternali se suporta de la bugetul judetului, respectiv de la bugetul sectorului municipiului Bucuresti, si se gestioneaza de catre D.G.A.S.P.C.

In ce priveste litigiile privind stabilirea masurilor de protectie speciala, in art. 124-131 din lege se arata ca acestea sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului sau a tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul si se solutioneaza in regim de urgenta, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a D.G.A.S.P.C., cu participarea obligatorie a procurorului si audierea copilului de 10 ani. Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile, iar partile sunt legal citate daca citatia le-a fost inmanata cel putin cu o zi inaintea judecarii. Hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile si numai in situatii deosebite pronuntarea poate fi amanata cel mult doua zile. Hotararea instantei de fond este executorie si definitiva si se comunica partilor in termen de cel mult 10 zile de la pronuntare. Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii. Cauzele sunt scutite de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

In toate aceste cauze, D.G.A.S.P.C. de la domiciliul copilului sau in a carei raza administrativ-teritoriala a fost gasit copilul intocmeste si prezinta instantei raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind personalitatea, starea fizica si mentala a copilului, antecedentele sociomedicale si educationale ale copilului, conditiile in care copilul a fost crescut si propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidential in care ar putea fi plasat copilul. In toate cauzele care privesc masuri de protectie speciala pentru copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal se va intocmi un raport si din partea serviciului de reintegrare si supraveghere de pe langa instanta judecatoreasca.

Potrivit art. 54 si 55 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, masurile de protectie speciala a copilului sunt plasamentul, plasamentul in regim de urgenta si supravegherea specializata, de acestea beneficiind copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela, copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora, copilul abuzat sau neglijat, copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama in unitati sanitare si copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal.

In ce priveste prima masura de protectie speciala prevazuta de noua lege in art. 58-63 plasamentul la o persoana sau familie, la un asistent maternal sau in cadrul unui serviciu de tip rezidential, aceasta are un caracter temporar. Masura plasamentului se stabileste de catre Comisia pentru protectia copilului (C.P.C.), in situatia in care exista acordul parintilor, pentru copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora si pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal. In schimb, atunci cand nu exista acordul parintilor sau, dupa caz, al unuia dintre parinti, pentru instituirea acestei masuri, ea va fi stabilita de catre instanta judecatoreasca, la cererea Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului (D.G.A.S.P.C.). De asemenea, instanta dispune instituirea plasamentului in cazul copilului ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela, copilului abuzat, neglijat, gasit sau abandonat in unitati sanitare.

Plasamentul copilului cu o varsta mai mica de 2 ani intr-un serviciu de tip rezidential nu este permisa, decat daca are grave handicapuri ce impun ingrijiri specializate.

Drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe toata durata masurii plasamentului dispus de catre C.P.C., iar in situatia copilului pentru care instanta a dispus masura plasamentului, acestea sunt exercitate de catre presedintele consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului municipiului Bucuresti. Pe toata durata plasamentului, domiciliul copilului se afla, dupa caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidential care il are in ingrijire. C.P.C. sau, dupa caz, instanta care a dispus plasamentul copilului va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a parintilor la intretinerea acestuia, sumele astfel incasate constituindu-se venit la bugetul judetului de unde provine copilul

A doua masura speciala de protectie a copilului cu caracter temporar prevazuta in art. 64-66 din lege plasamentul copilului in regim de urgenta la o persoana sau familie, la un asistent maternal sau in cadrul unui serviciu de tip rezidential se stabileste in situatia copilului abuzat sau neglijat, precum si in situatia copilului gasit sau a celui abandonat in unitati sanitare. Pe toata durata masurii se suspenda de drept exercitiul drepturilor parintesti, pana cand instanta judecatoreasca va decide cu privire la mentinerea sau la inlocuirea acestei masuri si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. Drepturile si obligatiile parintesti privitoare la persoana copilului sunt exercitate si indeplinite de catre persoana, familia, asistentul maternal sau de catre seful serviciului de tip rezidential care a primit copilul in plasament in regim de urgenta, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate si indeplinite de catre presedintele consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului municipiului Bucuresti.

Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre directorul D.G.A.S.P.C. din unitatea administrativ-teritoriala in care se gaseste copilul gasit sau cel abandonat de catre mama in unitati sanitare ori copilul abuzat sau neglijat, in situatia in care nu se intampina opozitie din partea reprezentantilor persoanelor juridice si fizice care au in ingrijire sau asigura protectia copilului respectiv. In cazul in care aceste persoane se opun, masura se stabileste de catre instanta judecatoreasca.

Ultima masura de protectie speciala prevazuta in art. 67 si 80-84 din lege este supravegherea specializata a copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal. In cazul in care exista acordul parintilor sau al reprezentantului legal, masura supravegherii specializate se dispune de catre C.P.C., iar, in lipsa acestui acord, de catre instanta judecatoreasca. Aceasta consta in mentinerea copilului in familia sa, plasamentul in familia extinsa (rude pana la gradul IV inclusiv) ori substitutiva (persoane, altele decat cele din familia extinsa, care asigura cresterea si ingrijirea copilului in conditiile legii) sau intr-un serviciu de tip rezidential, cu respectarea de catre copil a unor obligatii, precum frecventarea cursurilor scolare, utilizarea unor servicii de ingrijire de zi, urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie si interctia de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite persoane. Prin H.G. nr. 1439/2004 au fost reglementate serviciile destinate copilului in aceasta situatie.

Conform art. 68 si 70 din lege, imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dispuse de C.P.C. sau de instanta judecatoreasca, sunt verificate trimestrial de D.G.A.S.P.C. si, daca acestea s-au modificat, ea este obligata sa sesizeze de indata comisia sau instanta, in vederea modificarii sau incetarii masurii. La incetarea masurilor prin reintegrarea copilului in familia sa, S.P.A.S. de la domiciliul sau resedinta parintilor au obligatia de a urmari evolutia dezvoltarii copilului si modul in care parintii isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile, in acest scop intocmindu-se rapoarte lunare pe o perioada de minimum 3 luni.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1043
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site