| CATEGORII DOCUMENTE |
PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL (I)
I. Consideratii generale
II. Instanta de judecata
Notiuni introductive
Rolul si pozitia instantei in procesul civil
Compunerea instantei de judecata
Constituirea instantei
III. Incidente procedurale privind compunerea si constituirea instantei:
2.1. Incompatibilitatea
Abtinerea si recuzarea
IV. Participarea procurorului in procesul civil
Pozitia procurorului in procesul civil
Formele participarii
I. Consideratii generale
Solutionarea litigiilor civile implica participarea la activitatea judiciara a unor autoritati statale si a unor persoane fizice.Toate aceste organe si persoane poarta denumirea de participanti la procesul civil. Dintre acestia, unii influenteaza in mod hotarator existenta si desfasurarea procesului civil, astfel incat in literatura sunt numiti subiecti ai procesului civil. Au aceasta calitate: instanta partile, organul de executare si procurorul. Trei dintre acesti subiecti sunt indispensabili procesului civil: instanta si cele doua parti; in sens generic, reclamantul si paratul.
In afara de subiectii procesului civil, exista insa si alti participanti care prin activitatea lor isi aduc o contributie specifica la buna desfasurare a procesului civil: martori, experti, interpreti, avocati etc. Acestia sunt insa participanti procesuali auxiliari.
In ceea ce priveste rolul Ministerului Public, acesta participa la activitatea judiciara atat in calitate de subiect procesual, cat si ca organ de stat specializat in asigurarea si garantarea legalitatii.
II. Instanta de judecata
Notiuni introductive
Notiunea de instanta are in legislatie si doctrina mai multe intelesuri:
- organul imputernicit de lege sa rezolve un litigiu intervenit intre parti. In acest sens, notiunea de instanta include toate organele de jurisdictie infiintate prin lege;
- instantele judecatoresti, care, potrivit art.2 alin.2 Lg. 304/2004(r) sunt: Inalta Curte de Casatie si Justitie, curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile;
- un anumit grad de jurisdictie;
- organul in functiune, adica judecatorul, completul de judecata.
Rolul si pozitia instantei in procesul civil
Instanta ca organ al statului, are sarcina de a solutiona litigiile care apar in circuitul civil. Sesizata fiind cu o cerere de chemare in judecata, instanta are obligatia sa o rezolve, deoarece potrivit art.3 C.Civ.: " judecatorul care va refuza sa judece, sub cuvant ca legea nu prevede, sau ca este intunecata sau neandestulatoare, va putea fi urmarit drept culpabil pentru denegare de dreptate".
Activitatea instantei de judecata cuprinde doua importante functii procesuale:
- cercetarea cauzei - functie care duce la stabilirea, pe baza de probe, a situatiei de fapt;
- solutionarea cauzei cercetate.
Sub aspect procedural, activitatea judecatorului se concretizeaza in importante acte procedurale: rezolutii, incheieri, procese-verbale, sentinte, decizii etc.
Compunerea instantei de judecata
Prin compunerea instantei se intelege alcatuirea sau formarea acesteia cu numarul de judecatori prevazut de lege.
Sediul materiei enuntate: art.24-26 Lg.304/2004, art.31-34 Lg.304/2004, art. 45-55 Lg. 304/2004, Lg.275/2004 privind regimul juridic al adoptiei, Lg.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului etc.
Potrivit art. 54 Lg. 304/2004(r): " cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca de un singur judecator.
Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori. Recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori.
In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in conditiile legii.
Completul de divergenta se constituie prin includerea in completul de judecata a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei ori a judecatorului-inspector sau a presedintelui de sectie ori a unui alt judecator desemnat de presedintele instantei."
Compunerea completelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie este reglementata distinct (a se vedea articolele la care am facut trimitere mai sus).
Tot de legala compunere a completului de judecata tine si alcatuirea completului cu judecatori care au competenta individuala sa judece anumite cauze. Astfel, potrivit art. 23 Lg.303/2004(r), judecatorii stagiari pot judeca doar anumite litigii, strict prevazute in textul mentionat, sub sanctiunea nulitatii hotararii pronuntate.
Sunt, de asemenea, infiintate prin lege si complete specializate, cu o compunere diferita. Astfel, spre exemplu, potrivit art.55 Lg.304/2004(r): " Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din doi judecatori si doi asistenti sociali".
Normele privind compunerea instantei sunt norme de organizare judecatoreasca, avand, deci, caracter imperativ, cu consecintele pe care legea le impune regimului lor juridic.
4. Constituirea instantei
Constituirea instantei semnifica alcatuirea ei complexa cu toate organele si persoanele cerute de lege.
Alaturi de completul de judecata , in instanta, la solutionarea pricinilor civile, mai participa si grefierul ( magistrat asistent la nivelul ICCJ.);
In sfarsit, vorbind de constituirea completului de judecata avem in vedere si participarea procurorului, alaturi de acesta, fie atunci cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale(ex: art.1 alin.9 Lg.554/2004 a Contenciosului administrativ; art.125 Lg.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului), fie atunci cand, in temeiul legii, porneste procesul civil, pune concluzii sau exercita caile de atac (art.145C.proc.civ., art.1 alin.4,5 Lg.554/2004).
III. Incidente procedurale privind compunerea si constituirea instantei
Incompatibilitatea
Incompatibilitatea reprezinta situatia in care un judecator este oprit, in cazurile expres delimitate de lege, sa participe la solutionarea unei cauze civile concrete.
Cazurile de incompatibilitate sunt prevazute de art.24 C.proc.civ. conform cu care: " Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare.
De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pricina".
In legatura cu incompatibilitatea mai sunt de facut doua sublinieri de esenta:
- incompatibilitatea este reglementata de norme imperative de organizare judecatoreasca, oricare din parti putand ridica exceptia incompatibilitatii (si procurorul sau instanta din oficiu), in orice stare a pricinii, in fata instantei de fond, in apel sau chiar in recurs; procedura de solutionare a exceptiei este similara procedurii de solutionare a exceptiilor de recuzare si abtinere;
- incompatibilitatea priveste numai pe judecator, nu si pe procuror sau grefier (art.36 C.proc.civ.).
Fiind de stricta interpretare, incompatibilitatea nu poate fi extinsa la alte cazuri.
Observatii:
- daca un judecator este chemat ca martor intr-un proces in curs de judecata, el trebuie sa se retraga de la judecata cauzei, devenind incompatibil;
- incompatibilitatile prevazute de Lg.303/2004 privind Statutul magistratilor se refera la exercitarea functiei de magistrat si nu la impiedicarea unui judecator de a solutiona o anumita pricina (art. 6).
Abtinerea si recuzarea
In anumite situatii in care ar exista posibilitatea ca judecatorul sa nu fie obiectiv cu ocazia judecarii pricinii, datorita interesului, a legaturilor de rudenie, a afinitatii sau a starii conflictuale in care se afla cu una din parti, legea a prevazut posibilitatea ca judecatorul respectiv sa se abtina sau sa poata fi recuzat. Recuzarea este, deci, dreptul pe care il au partile din proces de a cere, in cazuri determinate de lege ca judecatorul sa se retraga de la judecarea respectivei pricini; abtinerea nu este altceva decat o autorecuzare a judecatorului. In vreme ce pentru parte, recuzarea constituie o facultate, pentru judecator abtinerea este o obligatie.
Cazurile de abtinere si recuzare sunt prevazute limitativ in art.27 C.proc.civ.
Cu exceptia cazului prevazut la pct.7., sunt obligati sa se abtina sau pot fi recuzati si procurorii, grefierii si magistratii asistenti de la Inalta Curte de casatie si Justitie(art.36 C.proc.civ.).
Recuzarea este reglementata de norme dispozitive (art.27 C.proc.civ.). Reamintim si pentru aceste situatii ca, normele fiind de stricta interpretare, cazurile de abtinere si recuzare nu pot fi extinse prin analogie la alte situatii.
Pentru ca abtinerea si recuzarea sa nu fie deturnate de la scopul pentru care au fost reglementate, legiuitorul a prevazut in mod amanuntit procedura de solutionare a acestor incidente (art.26, 30-34 C.proc.civ.).
Potrivit art.108 pct.1 litera b.: "formularea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare se pedepseste cu o amenda judiciara de la 500.000 la 7.000.000 lei".
Procurorul, pastrand calitatea de organ al statului care vegheaza la respectarea legii in activitatea de judecata si tocmai pentru a-si indeplini aceasta calitate, are pozitia de parte in procesul civil.
Rolul si atributiile procurorului in procesul civil sunt reglementate in art. 45 C.proc.civ.
Formele de participare a procurorului in procesul civil
Acestea sunt evidentiate de art.45 C.proc.civ.:
a. Pornirea procesului civil
Potrivit art.45 alin1: " Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege".
b. Participarea la judecata procesului civil, precum si punerea de concluzii
Putand pune concluzii pe exceptii, pe probe, pe fond, procurorul poate participa la derularea intregului proces in sedinta publica, incepand cu prima zi de infatisare ai pana la inchiderea dezbaterilor.
Art. 45 alin.4 C.proc.civ. evidentiaza acele situatii in care participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii potrivit legii ( spre exemplu, in cazul punerii sub interdictie si ridicarii interdictiei; in cazul judecarii contestatiei impotriva hotararii comisiei medicale, in cazul asistentei bolnavilor psihici periculosi; declararea disparitiei si a mortii etc.).
c. Exercitarea cailor de atac
Din analiza dispozitiilor art.45 alin. ultim C.proc.civ. nu rezulta nici o limitare in ceea ce priveste dreptul procurorului de a exercita caile legale de atac, el putand uza de acest drept procesual indiferent daca a pornit sau nu actiunea sau daca a pus concluzii in cauza.
d. Cererea de a se pune in executare hotararile civile
Potrivit ultimului aliniat, teza aIIa din art.45 procurorul, in cazurile prevazute de aliniatul 1 poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor prevazute la acel aliniat.
TEME DE VERIFICARE
1. Notiunea de compunere a completului de judecata.Compunerea completelor de judecata in prima instanta, apel si recurs, precum si in cadrul completelor specializate pentru judecarea litigiilor de munca;
2. Cazuri de abtinere si recuzare;asemanari si deosebiri intre cele doua institutii;
3. Procedura de solutionare a cererilor de abtinere si recuzare;
4. Forme de participare a procurorului in procesul civil.
SPETE
. La data de 27 martie 1998, Curtea de Apel Suceava a solutionat in fond recursul declarat de recurentul C.I. si a amanat pronuntarea pentru data de 3 aprilie 1998.
In data de 30 martie 1998, aceeasi instanta a fost sesizata cu cererea de recuzare a presedintelui completului de judecata, cerere formulata de recurent, care a invocat subiectivitatea judecatorului, deoarece acesta a insistat in mod deosebit pe ideea ca recurentul nu are bani sa plateasca contravaloarea bunurilor.
Cerinte
1. Ce act a pronuntat instanta asupra cererii de recuzare?
2. Care este regimul juridic al incheierii pe care o pronunta instanta asupra abtinerii si recuzarii?
3. Ce solutie a pronuntat instanta?
. Prin cererea depusa in sedinta publica din 18 februarie1998, in cursul solutionarii contestatiei in anulare formulate de F.A. imporiva deciziei civile nr. 907/22.10.1997 a Curtii de Apel Suceava, contestatorul F.S., prin mandatara F.A., in temeiul art. 27 pct. 7 C. proc. civ., a cerut recuzarea judecatorului C.C., membru al completului de judecata, considerand ca acesta si-a spus punctul de vedere cu privire la litigiu, intrucat a participat si la judecarea recursului la Curtea de Apel Suceava, care avea ca obiect anularea unui contract autentic.
Prin incheierea data in camera de consiliu, la 19 februarie 1998, instanta de recuzare a respins, ca nefondata, cererea.
Cerinte
1. Care este instanta competenta sa solutioneze cererea de recuzare?
2. Care este deosebirea dintre art. 24 si art. 27 pct. 7 C. proc. civ.?
Este corecta solutia instantei?
A.B. si A.C. formuleaza o cerere prin care solicita instantei sa rectifice actul de stare civila al minorului F.R., in sensul ca, la rubrica nume, in loc de " Radu" sa fie trecut "Alexandrescu".
In motivarea actiunii, cei doi petenti arata ca in momentul nasterii minorului, ei nu erau casatoriti, din neglijenta, tatal nerecunoscand copilul in termenul legal. Cauza, potrivit obiectului stabilit de parti, este repartizata unui judecator stagiar. Acesta judeca si pronunta o solutie de admitere a actiunii, dispunand rectificarea actului de stare civila.
Procurorul declara apel.
Cerinte
Care sunt motivele de apel?
Ce solutie va pronunta instanta superioara?
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:
CURS IV
PARTICIPANTI LA PROCESUL CIVIL (II)
PARTILE IN PROCESUL CIVIL
I. Notiuni introductive. Pozitia procesuala a partilor
II. Coparticiparea procesuala
Notiune
Felurile coparticiparii
Efectele coparticiparii
III. Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor
Drepturi si obligatii procesuale
Abuzul de drept procesual civil
IV. Conditii pentru a fi parte in proces :
Afirmarea unui drept
Justificarea unui interes
Capacitatea procesuala
Calitatea procesuala
4.1. Definitie
4.2. Justificarea calitatii procesuale
4.3. Transmiterea calitatii procesuale
Notiuni introductive. Pozitia procesuala a partilor
Procesul civil nu este de conceput in absenta a cel putin trei participanti: instanta de judecata, persoana care pretinde ceva si persoana care se apara impotriva acestor pretentii.
Totusi, trebuie aratat faptul ca nu intotdeauna in cadrul procesului partile se numesc reclamant si parat, denumirea lor fiind specifica mijlocului procesual de care uzeaza: reclamant si parat in cererea de chemare in judecata, apelant si intimat in apel, recurent si intimat in recurs, contestator si intimat in cazul contestatiei in anulare, creditor si debitor in faza executarii silite etc.
Din faptul ca in cadrul procesului una din parti pretinde ceva, iar cealalta se apara, decurge si pozitia partilor care, in procedura de drept comun, contencioasa, este contradictorie.
Pozitia ofensiva dintr-o forma procesuala se poate transforma intr-o pozitie defensiva intr-o alta forma procesuala, sau dimpotriva. Astfel, daca reclamantul din cererea de chemare in judecata a obtinut castig de cauza, in apelul paratului el va dobandi pozitia de intimat.
Pe de alta parte, in tratarea pozitiei partilor in cadrul procesului civil trebuie sa avem in vedere faptul ca ele se afla, spre deosebire de procesul penal, intr-o pozitie de egalitate juridica.
Coparticiparea procesuala
Notiune
Legislatia noastra procesuala permite ca mai multe persoane sa fie reclamante sau parate in cadrul unui proces civil. Aceasta situatie in care procesul civil se desfasoara intre mai multi reclamanti si parati poarta denumirea de coparticipare sau litisconsortiu procesual.
Sediul materiei: art. 47- 48 C.proc.civ.
Potrivit art.47: "mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza".
Felurile coparticiparii procesuale
Dupa pozitia partilor coparticiparea procesuala poate fi:
- activa - cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata, prin aceeati cerere un singur parat;
- pasiva - cand un reclamant isi indreapta pretentiile prin aceeasi cerere impotriva mai multor parati; - mixta- daca mai multi reclamanti actioneaza in judecata prin aceeasi cerere mai multi parati.
In functie de rolul vointei partilor in formarea sa, coparticiparea poate fi:
- facultativa
- necesara
Din redactarea art.47 C.proc.civ. ar rezulta ca intotdeauna coparticiparea procesuala este facultativa, dar coroborand aceste dispozitii si cu alte texte din legislatia civila trebuie sa tragem concluzia ca exista si cazuri de coparticipare necesara, obligatorie.
Spre exemplu, in situatia prevazuta de art.797 C. civ.
2.3. Efectele coparticiparii
Raporturile dintre coparticipanti, in cazul coparticiparii facultative, sunt guvernate de principiul independentei procesuale.
Potrivit art. 48 alin 1C.proc.civ. : "Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti nu pot folosi sau pagubi pe ceilalti".
De la regula inscrisa in alin. 1 se deroga insa prin alin. 2 conform cu care: ". daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile".
Cele doua derogari mentionate mai sus, poarta denumirea de:
principiul avantajului sigur;
principiul aprecierii finalitatii actului.
Potrivit alin. ultim al art 48 C.proc.civ.: "daca reclamantii sau paratii nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen, vor continua totusi sa fie citati".
Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor
3.1. Drepturi si obligatii procesuale
Pentru a garanta exercitiul liber al actiunii civile, legea procesuala acorda partilor o serie de drepturi procesuale dintre care mentionam:
Dreptul partilor de a adresa cereri instantei;
Dreptul de a participa la judecarea pricinii, deci dreptul la citare;
Dreptul la aparare;
Dreptul de a recuza pe judecatori, grefieri, procurori etc.;
Dreptul de a face acte de dispozitie;
Dreptul de a exercita caile de atac;
Dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata in cazul castigarii procesului etc.
Legea prevede insa si o serie de indatoriri procesuale pentru parti dintre care mentionam cu titlu de exemplu:
- indeplinirea actelor de procedura in conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderii etc.
- exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege (art.723 alin.1 C.proc.civ.).
3.2. Abuzul de drept procesual
Cel care nu respecta prevederile art. 723 C.proc.civ. savarseste abuz de drept procesual.
Formele acestuia de manifestare presupun existenta a doua elemente:
- elementul subiectiv - exercitarea cu rea-credinta a dreptului procesual;
- elementul obiectiv - deturnarea dreptului procedural de la scopul socio-economic pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala.
Mentionam cu titlu de exemplu:
- introducerea cu rea-credinta a unei cereri vadit netemeinice, cu scopul de a-l sicana, de a-l discredita pe parat sau rezistenta cu rea-credinta a paratului in fata unei cereri a carei temeinicie este evidenta ;
- introducerea unei cereri fara punerea in intirziere a paratului daca acesta recunoaste la primul termen pretentiile reclamantului;
- introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare, de stramutare, de acordare a asistentei juridice gratuite, de verificare de scripte etc.
Aprecierea exercitarii abuzive a drepturilor procedurale revine judecatorului, respingerea unei cereri de chemare in judecata sau a unei cai de atac, a unei cereri de recuzare sau de stramutare neconducand automat la concluzia ca partea a exercitat abuziv dreptul procedural.
Exercitarea cu rea-credinta a unor drepturi procesuale, atrage o serie de sanctiuni specifice: amenzi judiciare catre stat (art.108 C.proc.civ.) si, eventual, despagubiri la cerere pentru prejudiciul cauzat (art.1083,4 C.proc.civ.).
In afara sanctiunilor cu caracter general mentionate mai sus exista si o serie de sanctiuni specifice: spre exemplu, neacordarea cheltuielilor de judecata - nepunerea cu rea-credinta in intarziere a paratului care la prima zi de infatisare recunoaste pretentiile reclamantului; nulitatea tuturor actelor de procedura efectuate intr-un proces in care citarea prin publicitate s-a facut cu rea-credinta etc.
Conditii pentru a fi parte in proces
Pot exercita actiunea civila si figura ca parti in procesul civil, persoanele care indeplinesc cumulativ urmatoarele patru conditii:
Afirma un drept subiectiv civil;
Justifica un interes;
Au capacitate procesuala;
Au calitate procesuala.
4.1. Afirmarea unui drept subiectiv civil
Intrucat actiunea civila este in corelatie cu dreptul subiectiv, pentru declansarea actiunii civile (pentru ca persoana interesata sa ajunga parte intr-un proces) se cere ca, in primul rand, sa se afirme ( pretinda ) un drept subiectiv civil ce se cere a fi protejat, sau un interes legitim ce nu se poate realiza decat pe calea justitiei(in materie de divort, filiatie etc.).
Astfel, potrivit art.109 alin. 1 C.proc.civ. : "oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente".
Dreptul subiectiv care se cere a fi protejat trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
sa fie recunoscut si ocrotit de lege, adica sa nu intre in continutul unui raport juridic ilegal, care sa contravina ordinii publice si bunelor moravuri;
sa fie exercitat in limitele sale externe si interne;
sa fie exercitat cu buna-credinta;
sa fie actual, adica sa nu fie supus unui termen sau unei conditii suspensive.
Aceasta cerinta nu trebuie sa fie insa inteleasa in mod absolut; drepturile afectate de termen sau conditie nefiind cu totul lipsite de protectie juridica:
- creditorul poate cere anumite masuri de asigurare sau conservare (masurile asiguratorii - art. 591-596, 597, 598-601C.proc. civ.) sau poate proceda la o asigurare a dovezilor (art.235-241C.proc.civ);
- se poate intenta actiune preventiva, hotararea obtinuta urmand a fi pusa in executare la implinirea termenului - art.110 C.proc.civ.
Sanctiunea care intervine in cazul lipsei invocarii oricarui drept, echivalenta cu lipsa oricarei prestatii, este anularea actiunii. Daca insa se dovedeste ca dreptul invocat nu exista sau ca nu sunt indeplinite cerintele acestuia, la sfarsitul procesului, dupa dezbateri contradictorii, cererea va fi respinsa.
In cazul in care se invoca faptul ca dreptul nu este actual, deci se ridica exceptia de prematuritate, cererea va fi respinsa ca prematura fara a se mai intra in cercetarea fondului; in acest caz reclamantul putand-o reitera la momentul implinirii termenului sau conditiei.
4.2. Justificarea unui interes
Definitie
Interesul poate fi definit ca fiind folosul practic pe care o parte il urmpareste prin punerea in miscare a procedurii judiciare pentru valorificarea dreptului subiectiv ce se cere protejat.
Interesul poate fi material sau moral.
Conditia interesului trebuie sa existe in legatura cu toate formele procedurale care alcatuiesc continutul actiunii ( judecata in fond, cai de atac, executarea silita), altfel actiunea este lipsita de interes.
Cerintele interesului
sa fie legitim, adica sa nu vina in conflict cu legea;
sa fie personal - in folosul celui care recurge la forma procedurala. Aceasta cerinta subzista si atunci cand forma procedurala nu este promovata de titularul dreptului, ci de alte persoane sau organe carora legea le recunoaste legitimare procesuala activa, deoarece folosul practic se produce asupra titularului;
sa fie nascut si actual, in sensul ca daca cel interesat nu ar recurge la actiune s-ar expune la un prejudiciu. In general, daca dreptul este actual si interesul este actual. Exista insa si situatii de exceptie cand desi dreptul nu este actual, exista interesul de a actiona in justitie (art.110 C.proc.civ., procedura asigurarii dovezilor etc.).
Sanctiunea care intervine in cazul in care instanta constata lipsa de interes sau neandeplinirea uneia din cerintele interesului, este respingerea actiunii ca urmare a admiterii exceptiei procesuale de fond, peremptorii, a lipsei interesului. Ea poate fi invocata in orice stare a pricinii, de partea interesata, procuror sau instanta din oficiu.
4.3. Capacitatea procesuala
In dreptul civil, capacitatea civila este definita ca fiind acea parte a capacitatii juridice a persoanei care consta in aptitudinea de a avea si de a-si exercita drepturile civile si de a avea si a-si asuma obligatii civile, prin incheierea de acte juridice si ea cuprinde in structura sa doua elemente: capacitatea de folosinta si capacitate de exercitiu.
Capacitatea procesuala de folosinta
- consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual.
Potrivit art.41 C.proc.civ : " orice persoana care are folosinta drepturilor civile, poate sa fie parte in judecata", in alin. 2 precizandu-se ca "asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate daca au organe proprii de conducere".
Potrivit art.7 D.31/54, capacitatea de exercitiu a persoanelor fizice incepe la nasterea si inceteaza la moartea acestora.
Potrivit legii, nimeni nu poate fi lipsit de capacitate de folosinta, unele persoane putand fi insa ingradite in aceasta capacitate, in limitele acestei ingradiri persoana fizica nu va putea sa dobandeasca drepturi si sa-si asume obligatii pe plan procesual.
In cazul persoanelor juridice, capacitatea de folosinta se dobandeste diferit, dupa cum sunt supuse sau nu inregistrarii. Cele supuse acestei proceduri dobandesc capacitate de folosinta de la data inregistrarii, celelalte, dupa caz: de la data actului de dispozitie care le infiinteaza, de la data recunoasterii sau autorizarii infiintarii lor sau de la data indeplinirii orcarei alte cerinte prevazute de lege.
Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei juridice are loc pe data incetarii persoanei juridice prin comasare, divizare totala sau dizolvare. Mai mult decat atat, potrivit art.34 D.31/54 : " persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut", deci capacitatea de folosinta este dominata de principiul specialitatii.
Capacitatea procesuala de exercitiu
Definitie
- consta in aptitudinea unei persoane care are folosinta drepturilor sale, de a le valorifica in justitie singura, exercitandu-le personal si indeplinind tot astfel obligatiile procesuale, cu alte cuvinte, este capacitatea de a sta in judecata.
In cazul persoanelor fizice capacitatea de exercitiu incepe de la implinirea varstei de 18 ani sau, in cazul minorei care se casatoreste de la implinirea varstei de 16 ani, ori, in anumite conditii la 15 ani (art.8 alin.1,2 D.31/54).
Potrivit art.42 C.proc.civ.: " persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor". Prin urmare, articolul citat, face referire la trei situatii:
Reprezentarea - pentru persoanele care nu au capacitate de exercitiu si nu pot sta singure in judecata (minorii sub 14 ani si persoanele puse sub interdictie). Acestia nu stau singuri in proces, ci numai prin reprezentantii lor legali: parintii, tutorele, curatorul.
Potrivit art.44 alin1 teza I si II si alin.2 C.proc.civ: " in caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate va putea numi un curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea numi un curator special, in caz de conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat(.)
Dispozitiile alin.1 se aplica in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa
Asistarea - intrervine in cazul minorilor cu capacitate de exercitiu restransa - 14-18 ani (art.105, 124 c.fam. si art. 9 D.31/54).Acestia vor fi citati si vor sta personal in proces, dar asistati de reprezentantii lor legali care vor fi citati si vor participa la proces, semnand alaturi de minor. Daca un minor implinette 14 ani in cursul judecatii reprezentarea va fi inlocuita de asistare cu toate consecintele ce decurg de aici.
Autorizarea - intervine in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe minorul cu capacitate de exercitiu restransa face acte procesuale de dispozitie, precum: renuntarea la actiune sau la drept, renuntarea sau retragerea unei cai de atac, achiesarea, tranzactia. Pentru asemenea acte este necesara autorizarea prealabila a organului competent, de regula autoritatea tutelara.
Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice - se dobandeste in temeiul legii de la data infiintarii lor si sfarseste odata cu incetarea persoanelor juridice. Este, de asemenea, limitata de principiul specializarii, persoana juridica neputand sa exercite drepturi si sa-si asume obligatii care exced scopului in vederea caruia a fost creata.
Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile procesuale prin intermediul organelor sale, in limita puterilor ce le-au fost conferite, aceste organe fiind reprezentantii legali ai persoanei juridice.
Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale
Actele de procedura facute de o persoana fizica sau juridica lipsita de capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta. Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta poate fi ridicata de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu in orice stare a pricinii.
Ca urmare a admiterii exceptiei, cererea introdusa de o astfel de persoana sau impotriva unei asemenea persoane va fi respinsa.
Actele de procedura facute de o persoana fizica sau juridica fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa sunt anulabile. Conform art.43 C.proc.civ.: "lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.
Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte". Asadar, nulitatea nu intervine in mod automat, potrivit art.161 alin.1 C.proc.civ.:
" instanta putand acorda un termen pentru ca partea sau reprezentantul sau sa faca dovada capacitatii de exercitiu". Daca lipsurile nu se implinesc in termenul acordat de instanta in acest sens, judecatorul va anula cererea (art161 alin.2 C.proc.civ.).
Calitatea procesuala
4.4.1. Definitie
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care se pretinde (este) titular al dreptului subiectiv in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala activa) si intre persoana paratului si cel obligat in acel raport juridic (calitate procesuala pasiva).
Sarcina indicarii calitatii procesuale a partilor revine reclamantului, care trebuie sa justifice in cadrul cererii de chemare in judecata atat calitatea sa procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva a paratului.
Regula determinarii calitatii juridice procesuale a partilor cu ajutorul raportului juridic litigios nu este exclusiva, existand si o serie de exceptii. Astfel, legea recunoaste legitimare procesuala activa sau pasiva si altor categorii de organe sau persoane care nu figureaza ca subiecte in raportul juridic litigios.
Exemple:
A. Calitate juridica procesuala activa:
- autoritatea tutelara;
- procurorul - conform art.45 C.proc.civ.
- creditorii chirografari pe calea actiunii oblice - art.974 c.civ.
B. Calitatea procesuala pasiva
- raspunderea pentru altul - art.1000 C.civ.;
- raspunderea fidejusorului - art.1663 C. civ.
4.4.2. Justificarea calitatii procesuale
Reclamantul, in cuprinsul cererii de chemare in judecata, prin expunerea motivelor de fapt pe care isi intemeiaza cererea si, uneori, prin anexarea unor acte doveditoare, trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa cat si pe cea pasiva.
4.4.3. Transmiterea calitatii procesuale
Drepturile si obligatiile ce intra in raportul juridic dedus judecatii pot fi transmise in cursul procesului, avand loc in acest caz o transmisiune a calitatii procesuale active sau pasive.
Transmisiunea poate fi legala sau conventionala.
Transmisiunea legala
In cazul persoanelor fizice se realizeaza pe calea succesiunii.
Mostenitorii care accepta succesiunea preiau si pozitia procesuala a autorului mostenirii (art.243 pct.1, 245, 285, 316 C.proc.civ.), cu exceptia actiunilor strict personale sau a situatiilor cand legea prevede o alta solutie, actiunea nu trece asupra mostenitorilor, dar poate fi continuata de acestia.
In cazul persoanelor juridice transmisiunea legala are loc pe calea reorganizarii persoanei juridice prin comasare sau divizare, astfel incat persoana juridica nou creata (prin fuziune), persoana juridica absorbanta (in cazul absorbtiei) sau persoanele juridice care preiau fractiunile patrimoniului divizat, dobandesc calitatea de reclamant sau parat pe care o avea persoana supusa reorganizarii.
Transmisiunea conventionala
Intervine in baza intelegerii dintre una din parti si un tert, in cazul cesiunii de creanta, a preluarii datoriei - daca exista consimtamantul creditorului si a vanzarii sau donarii bunului litigios, procesul urmand sa continuie intre creditorul cesionar (care a dobandit calitate activa) si cel care a preluat datoria (si are calitate pasiva).
Din punct de vedere al intinderii, transmisiunea poate fi:
- universala;
- cu titlu universal;
- cu titlu particular.
Indiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesuala preia procesul in starea in care se gaseste in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindu-i opozabile.
Sanctiunea lipsei calitatii procesuale
Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie de partea interesata, procuror sau instanta din oficiu, in orice stare a procesului, iar in caz de admitere atrage respingerea actiunii.
Daca pentru a se stabili existenta sau inexistenta calitatii a fost nevoie sa se uneasca exceptia cu fondul, iar instanta constata ca dreptul exista, dar actiunea a fost pornita de o persoana fara calitate sau impotriva unei persoane fara calitate, nu o va respinge ca nefondata, ci ca urmare a admiterii exceptiei lipsei de calitate. In acest caz exista posibilitatea ca procesul sa fie redeschis de o persoana care ar justifica legitimarea procesuala sau impotriva persoanei care are calitate procesuala pasiva.
TEME DE VERIFICARE
Enuntati principiul care guverneaza institutia coparticiparii procesuale si exceptiile sale. Dati exemple;
Definiti abuzul de drept procesual civil. Dati cel putin cinci exemple de exercitare cu rea-credinta a drepturilor procesuale;
Sanctiuni pentru neandeplinirea conitiilor de a fi parte in proces;
Dezvoltati institutiile reprezentarii, asistarii si autorizarii;
Cine poate avea, in cadrul procesului civil, legitimare procesuala activa?
SPETE
Pe data de 02.10.2000, D.V. l-a chemat ]n judecat[ pe P.G. pentru ca acesta din urma sa fie obligat ca la data de 15.05.2001 (data expirarii contractului de inchiriere) sa predea imobilul detinut in calitate de chirias.
Din probele administrate rezulta ca, intr-adevar, exista riscul ca la expirarea contractului de inchiriere P.G.sa refuze sa paraseasca imobilul .
Acesta din urma a invocat in timpul procesului dreptul de retentie, avand in vedere faptul ca a facut cheltuieli necesare si utile cu privire la imobilul inchiriat, dar pe care D.V. i le-a restituit, fapt dovedit de acesta in fata instantei.
Pe data de 10.03.2001 instanta pronunta o solutie prin care admite cererea si-l obliga pe parat la restituirea imobilului la data de 15.05.2000.
P.G. declara apel.
Cerinte
1. Care sunt conditiile pentru a fi parte in proces?
2. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca dreptul?
3. Cum isi va motiva P.G. apelul?
4. Ce urmeaza sa decida instanta de apel?
G.M. introduce o cerere de stabilire a pensiei de intretinere la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, pentru copilul sau G.V. care a fost admis la facultate si, prin urmare, aflandu-se in continuarea studiilor are dreptul la aceasta. Este chemat in judecata in calitate de parat tatal lui G.V., G.I.
Cerinte
1. Cum urmeaza sa solutioneze instanta de fond cererea introdusa de G.M.?
2. Care este totusi posibilitatea legala prin care G.M. ar fi putut introduce o asemenea actiune in numele si pentru G.V.?
La 15.03.2000 S.S. a chemat in judecata pe S.P., G.P., G.I, pentru a fi obligati sa-i lase in deplina proprietate si posesie, o suprafata de 4000 m.p., teren situat in orasul Buhusi si asupra caruia este coproprietar impreuna cu sora sa, M.D.
Judecatoria Buhusi, prin sentinta civila a respins ca nefondata cererea reclamantei.
Apelul declarat de reclamanta S.S. a fost admis, si a fost schimbata sentinta judecatoriei in sensul admiterii actiunii reclamantei.
Impotriva deciziei declara recurs paratii.
Cerinte
1. Ce motiv putea fi invocat prin intermediul recursului?
2. Cum urmeaza sa fie solutionat recursul? Argumentati.
P.V. si T.V. au chemat in judecata pe P.L. si minorul P.P., reprezentat prin mama, parata P.L., pentru stabilirea si predarea masei succesorale ramase de pe urma defunctului P.E., sotul lui P.L. si tatal celeilalte parti.
Tribunalul Cluj a admis in parte cererea si a stabilit masa succesorala si pasivul succesiunii.
Impotriva sentintei au declarat apel toate partile, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Instanta de apel, inainte de a cerceta apelurile declarate, a pus din oficiu in discutia partilor, ca motiv de apel, legalitatea hotararii atacate, in raport de modul de reprezentare a minorului P.P.
Cerinte:
1. Cum reglementeaza Codul de procedura civila rezolvarea unei asemenea situatii?
2. Dezvoltati motivul de apel invocat de instanta din oficiu.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:
CURS V
PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL (III)
TERTELE PERSOANE IN PROCESUL CIVIL
I. Precizari preliminare
II. Interventia si formele ei
1. Notiunea de interventie principala
2. Notiunea de interventie accesorie
Instanta competnta
Procedura de solutionare a cererii de interventie
III. Chemarea in judecata a altor persoane
Notiune
Procedura de solutionare a cererii
IV. Chemarea in garantie
Notiune
Procedura chemarii in garantie
V. Aratarea titularului dreptului
Notiune
Procedura aratarii titularului dreptului
IV.Reprezentarea judiciara conventionala a partilor in procesul civil
Reprezentarea prin mandatar neavocat
Reprezentarea prin avocat
Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridice
Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant conventional
I. Precizari preliminare
Definitie
Sunt terte persoane in procesul civil acele persoane care, printr-un act de initiativa proprie ori la cererea uneia dintre partile initiale, participa sau sunt chemate a lua parte intr-o cauza civila aflata in curs de desfasurare, dobandind calitatea de parti.
Institutia prin intermediul careia aceste persoane capata rolul de parti in proces se numeste interventie.
Clasificare
In functie de rolul pe care il are vointa partilor in privinta intrarii lor in proces, interventia este de doua feluri:
- interventia voluntara - in cadrul careia tertele persoane intra in proces din initiativa proprie;
- interventie fortata - in cadrul careia tertii sunt chemati in proces de catre una din partile initiale.
Interventia voluntara, la randul sau, este de doua feluri: interventie principala si interventie accesorie (art. 49-56 C.proc.civ.).
Interventia fortata cunoaste trei forme:
chemarea in judecata a altor persoane (art. 57-59 C.proc.civ.);
chemarea in garantie (art.60-63 C.proc.civ);
aratarea titularului dreptului(art. 64-66 C.proc.civ.).
Conditii speciale de participare a tertilor in procesul civil
O data introdus in proces, un tert capata calitatea de parte.
Prin urmare, persoana sa trebuie sa indeplineasca toate cele patru conditii generale analizate mai sus.
Pe langa acestea insa, tertii trebuie sa indeplineasca si doua conditii specifice:
- existenta unui proces civil aflat in curs de desfasurare;
- existenta unei legaturi de conexitate intre raporturile juridice litigioase.
II. Interventia si formele ei (art.49-56)
Definitie
Reprezinta institutia prin intermediul careia tert solicita instantei sa intre intr-un proces pornit de alte parti, pentru a-si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei parti din proces.
In primul caz interventia este principala, iar in cel de-al doilea accesorie (art.49 C.proc.civ.).
Interventia principala
Definitie
- este interventia facuta de o terta persoana care invoca pretentii proprii in legatura cu obiectul cauzei aflata in curs de desfasurare.
Cine o poate face.Forma cererii.Momentul pana la care poate fi primita
Se face de catre cel care urmareste realizarea sau conservarea unui drept al sau, sub forma cererii de chemare in judecata si se indreapta impotriva ambelor parti din proces(art.50 alin.1 C.proc.civ.).
Ea se poate face numai in fata primei instante, pana la inchiderea dezbaterilor asupra fondului (alin.2), si numai in mod exceptional, cu invoirea partilor initiale ale procesului, in apel (alin.3).
Sanctiunea care intervine pentru introducerea tardiva a cererii este judecarea ei separata(art.135 C.proc.civ.).
Interventia accesorie
Definitie
Este intrventia facuta de o terta persoana care doreste sa sprijine, prin apararile sale, pozitia procesuala a uneia dintre partile initiale ale procesului.
Forma cererii.Momentul pana la care poate fi primita
Fiind o simpla aparare, cererea de interventie accesorie se poate face chiar si in fata instantei de recurs(art.51 C.proc.civ.), forma fiind aceea a unei cereri simple (art.82 C.proc.civ.).
Instanta competenta
Competenta in solutionarea interventiilor accesorii sau principale, avand in vedere caracterul lor incidental, este instanta sesizata cu solutionarea cererii principale, indiferent de obiectul sau valoarea cererii de interventie in interes propriu(art.17 C.proc.civ).
Procedura de solutionare - este prevazuta in art. 52-53 C.proc.civ., la care facem trimitere.
Desi atat intervenientul principal, cat si cel accesoriu dobandesc calitatea de parti, ei au o pozitie procesuala diferita.
Astfel, intervenientul principal are o pozitie independenta atat fata de reclamant, cat si faaa de parat, in timp ce intervenientul accesoriu este subordonat partii in favoarea careia a intervenit si nu poate face decat acele acte de procedura care profita partii respective(art.54 C.proc.civ).
Datorita acestei pozitii, apelul sau recursul facut de catre intervenientul accesoriu se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat ea insasi calea de atac (art.56 C.proc.civ.).
Cererea de interventie se judeca odata cu cererea principala.
Cu privire la acest aspect, consecintele vor fi insa diferite dupa cum este vorba de o cerere de interventie principala sau accesorie:
In cazul in care cererea de interventie se judeca impreuna cu cererea principala se va pronunta o singura hotarare, care va fi opozabila tuturor partilor, deci si tertilor care au intervenit in proces.
In ce priveste interventia accesorie solutia depinde de rezolvarea data cererii principale.
Fata de cerererea de interventie principala ste de mentionat ca instantata nu poate admite in totalitate atat cererea reclamantului, cat si cererea intervenientului, atunci cand au acelasi obiect, deoarece se exclud una pe cealalta.
III. Chemarea in judecata a altor persoane (art.57-59 C.proc.civ.)
1. Notiune
Definitie
Reprezinta acea forma de participare a tertilor in procesul civil prin intermediul careia este introdusa fortat in proces o persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Cine poate sa faca cererea
Potrivit art.57 alin.1 C.proc.civ.: "Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul".
Conditii speciale
Tertul chemat in judecata trebuie sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Forma cererii. Momentul pana la care poate fi primita. Instanta competenta - vor fi identificate potrivit sediului materiei indicat.
Exemple
Se admite, cu titlu de exemplu, ca chemarea in judecata a altor persoane se poate face in situatii ca cesiunea de creanta sau pluralitatea de creditori, cand debitorul are interes sa se judece deodata cu toti cei care ar putea sa-l actioneze ulterior.
Trasaturi caracteristice:
- chemarea in judecata a altei persoane poate fi facuta numai in fata instantei de fond, intrucat tertul chemat poate invoca un drept propriu intocmai ca si reclamantul-;
- daca paratul, fiind de buna-credinta, recunoaste pretentiile impotriva sa, atunci cand este vorba despre o datorie baneasca, el poate sa depuna suma la dispozitia instantei, judecata urmand a se continua intre reclamant si persoana chemata in judecata;
- cererea principala si cererea de chemare in judecata a unei terte persoane formeaza obiectul unei singure judecati, care se solutioneaza printr-o singura hotarare.
Procedura chemarii in judecata a altei persoane
- este prevazuta in art. 57-58 C. proc.civ., la care facem trimitere.
Sanctiunea pentru nedepunerea cererii in termenul prevazut de lege este judecarea ei separata, conform dispozitiilor art.135 C.proc.civ.
IV. Chemarea in garantie (art.60-63 C.proc.civ.)
Notiune
Definitie
Putem defini, asadar chemarea in garantie ca fiind acea modalitate juridica procesuala prin care una din partile unui litigiu, in baza unei obligatii de garantie sau despagubire, solicita introducerea in cauza a unei terte persoane pentru a-I sprijini pozitia procesuala pe care o ocupa si impotriva careia, in acelasi timp, isi indreapta pretentiile sale in cazul in care ar pierde procesul (art. 60 alin.1 C.proc.civ.).
Cine poate face cererea.Forma cererii.Momentul pana la care poate fi primita.Instanta competenta.Conditii speciale - vor fi identificate potrivit sediului materiei indicat.
Procedura chemarii in garantie
- este prevazuta de art. 60-63 C.proc.civ., la care facem trimitere.
Sanctiunea nedepunerii in termen a cererii de chemare in garantie este judecarea ei separataaa, daca partile nu consimt sa se judece impreuna(art.135 C.proc.civ.).
Solutia data cererii de chemare in garantie depinde de solutia data cererii principale.
Solutia cu privire la cererea de chemare in garantie influenteaza si modul de solutionare a cailor de atac precum si judecata in fond dupa desfiintarea hotararii initiale. De exemplu, apelul declarat de chematul in garantie repune in discutie si cererea principala.Daca ambele cereri au fost respinse, insa se admite apelul reclamantului si, rejudecandu-se fondul se admite cererea principala, instanta va solutiona si cererea de chemare in garantie.
Aratarea titularului dreptului ( art.64-66 C.proc.civ.)
Notiune
Definitie
Aratarea titularului dreptului reprezinta acea modalitate juridica procesuala recunoscuta persoanei chemate in judecata printr-o actiune reala, de a contesta calitatea procesuala de parata ce i se atribuie, indicand pe o terta persoana in numele careia detine sau exercita dreptul asupra bunului aflat in litigiu, solicitand totodata introducerea acesteia in proces in aceeasi calitate, de parat.
Cine poate face cererea.Forma cererii.Momentul pana la care poate fi primita.Instanta competenta.Conditii speciale - vor fi identificate potrivit sediului materiei indicat.
Procedura aratarii titularului dreptului
Potrivit art.65 C.proc.civ. - paratul poate face aratarea titularului dreptului printr-o cerere motivata depusa odata cu intampinarea sau, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
Cererea va fi comunicata tertului impreuna cu copii de pe cererea de chemare in judecata si inscrisurile de la dosar.
Cererea de aratare a titularului care nu va fi facuta in termenul prevazut de lege nu va fi luata in considerare.
Dezbaterea ulterioara a procesului depinde de atitudinea pe care o va adopta cel indicat ca titular al dreptului, in acest sens fiind de mentionat mai multe ipoteze:
- cel aratat ca titular al dreptului se infatiseaza la judecata si recunoaste sustinerile paratului, reclamantul consimtind ca el sa ia locul paratului initial (art.66 alin.1C.proc.civ.). In aceasta situatie paratul initial va fi scos din proces si judecata se va purta intre reclamant si cel aratat ca titular.
- in aceeasi ipoteza, reclamantul nu consimte sa se judece cu cel aratat ca titular. In aceasta situatie judecata ramane sa se poarte intre reclamant si paratul initial, cererea fiind respinsa ca urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a reclamantului.
- tertul se infatiseaza, dar tagaduieste aratarile paratului sau, desi regulat citat, nu se infatiseaza (art.66 alin.2 C.proc.civ.). In aceasta ipoteza, daca reclamantul este de acord, tertul va fi introdus in proces dobandind aceleasi drepturi si obligatii ca si un intervenient principal, hotararea care se va pronunta fiindu-i totodata opozabila.
VI. Reprezentarea judiciara conventionala a partilor in procesul civil
Definitie
Prin reprezentare se desemneaza acea situatie in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil.
Reprezentarea procesuala cunoaste doua forme principale: reprezentarea legala si reprezentarea conventionala.
Reprezentarea legala a fost tratata distinct la conditia capacitatii procesuale a partilor, ne vom ocupa in continuare numai de reprezentarea conventionala.
Cu rare exceptii (chemarea la interogatoriu, divortul), partea in proces, persoana fizica sau juridica nu este obligata sa stea personal in procesul civil, ea putand fi reprezentata de catre un mandatar (art.67 C.proc.civ.)
Reprezentarea prin mandatar neavocat
Conditii
1. Orice persoana care are capacitate de exercitiu poate reprezenta in judecata o alta pesoana,cu doua precizari importane:
- mandatarul neavocat nu poate pune concluzii in fata instantei decat printr-un avocat;
- exceptiile de la regula precedenta sunt inscrise in art.68 alin.5, 68 alin.6 si 70 C.proc.civ
Mandatarul trebuie sa faca dovada calitatii sale printr-o procura speciala sau o printr-o procura generala care contine o clauza speciala in acest sens. Conform art.67 alin.2,3:" mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept I-a fost dat anume. Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat".
2.Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare expresa in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau numai la o anumita instanta (art.68 alin.3 C.proc.civ.).
3.Actele procesuale de dispozitie pot fi facute de mandatar numai in temeiul unei procure speciale (art.69 C.proc.civ.).
4.Prin derogare de la dreptul comun al mandatului, potrivit art.71 C.proc.civ.: "mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului".
5. "Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta, in prezenta partii. Mandatarul care renunta la imputernicire, este tinut sa instiinteze atat pe cel caruia i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea cailor de atac"(art.72 C.proc.civ.).
Reprezentarea prin avocat
In conformitate cu art.2 alin.3 Lg.51/95 : "mandatarul avocat are dreptul sa reprezinte si sa asiste persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor".
Potrivit art.68 alin.1 si art.83 C.proc.civ., mandatarul avocat isi dovedeste calitatea tot printr-o procura, semnatura fiind certificata potrivit legii avocatilor. Potrivit legii speciale, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte o parte in baza contractului de asistenta juridica incheiat cu aceasta in forma scrisa. Contractul prevede expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului, in baza acestuia avocatul legitimandu-se printr-o imputernicire avocatiala.
In ceea ce priveste actele de dispozisie, intrucat art. 69 alin.1C.proc.civ. nu face distinctie intre mandatarul avocat si cel neavocat, consideram ca si avocatul are nevoie de o procura speciala in acest sens.
Potrivit art.69 alin.2 C.proc.civ.: "avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea unor drepturi supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi".
Denuntarea contractului de asistenta juridica se poate face cu acordul ambelor parti sau unilateral, in conformitate cu prevederile expres mentionate in contract. In cazuri de impiedicare sau incetare a exercitarii profesiei, avocatul trebuie sa-si asigure substituirea.
Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridice
De regula, persoana juridica nu participa la procesul civil prin reprezentantii sai legali, organele de conducere, ci printr-un reprezentant conventional care este consilierul juridic, pe baza unei delegatii sau prin avocat in temeiul art.3 Lg.51/95.
In prezent, activitatea profesionala a consilierului juridic este reglementata de legea nr. 514/2003 si de Statutul profesiei de consilier juridic (publicat in M.Of. nr. 684/29.07.2004).
Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant conventional
In cazul in care reprezentantul partii - persoana fizica sau persoana juridica - nu face dovada calitatii sale, instanta poate acorda un termen pentru implinirea acestor lipsuri; daca in acest termen ele nu se implinesc, va anula cererea (art.161 C.proc.civ.).
Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant poate fi invocata in orice stare a pricinii, iar titularul dreptului poate ratifica actele facute de persoana ce nu avea calitatea de reprezentant .Solutia decurge din faptul ca art.161 C.proc.civ. trateaza aceasta exceptie la un loc cu exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu a carui regim este stabilit de dispozitiile art.43 C.proc.civ.
TEME DE VERIFICARE
Asemanari si deosebiri intr interventia principlaa si interventia accesorie;
Conditiile speciale de exercitiu pentru promovarea cererilor de introducere a tertelor persoane in proces;
Sanctiuni pentru formularea tardiva a cererilor de introducere a tertelor persoane in proces;
Posibile modalitati de solutionare a cererii de aratare a titularului dreptului;
Exceptii de la regula potrivit cu care mandatarul neavocat nu poate pune concluzii in fata instantei decat printr-un avocat;
Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant conventional.
SPETE
Reclamantul C.F. a chemat in judecata pe paratul E.S. pentru a fi obligat sa elibereze locuinta pe care o ocupa fara nici un titlu legal.
La prima zi de infatisare paratul a recunoscut ca nu poseda titlu, dar ca ocupa imobilul pe baza conventiei de schimb dintre el si G.I.
La termenul urmator, paratul a depus o cerere intemeiata pe art.57 c.proc.civ., de introducere in cauza, ca chemat in judecata, a lui G.I.
Cerinte:
Cum va proceda instanta in solutionarea cererii si ce va decide? Motivati.
B.F., in calitate de reprezentant, il cheama in judecata pe T.D. pentru a-i lasa in deplina proprietate si pasnica folosinta imobilul situat in Sectorul 2, Bucuresti.
Instanta, constatand inexistenta procurii care sa justifice calitatea de reprezentant, a anulat cererea.
Cerinte:
Este corecta solutia instantei? Motivati.
P.A., in calitate de mandatar al lui B.E., il cheama in judecata pe T.V., cerand restituirea sumei de bani (263.000.000 lei) acordata paratului cu doi ani in urma.
T.V. se apara invocand lipsa calitatii de reprezentant a lui P.A., caruia i s-a dat o procura speciala pentru a-l chema in judecata, dupa care B.E. a fost pus sub interdictie, instituindu-se tutela.
Avand in vedere ca reprezentatul B.E. este incapabil si are reprezentant legal, P.A. nu poate fi considerat reprezentant al acestuia, pentru ca mandatul sau s-a stins, conform art.1552 pct.3 C.civ.
Cerinte
Ce urmeaza sa decida instanta asupra exceptiei invocate de parat?
B.C., intervenient accesoriu, declara apel impotriva hotararii pronuntate de Judecatoria Harlau prin care paratul I.G. a fost condamnat la plata sumei de 225.000.000 lei fata de reclamantul M.V.
Cerinte
Cum urmeaza sa solutioneze instanta superioara apelul introdus de B.C. si cum isi va motiva solutia?
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:
1. V.M.CIOBANU - Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol.I - Teoria generala, Editura National, Bucuresti, 1999, p.323-348;
2. I.LES - Tratat de drept procesual civil, Editura All Beck, 2001, p.90-124;
3. FL. MAGUREANU - Drept procesual civil, Editura All Beck, editia a VII-a, p.;
4. I. DELEANU - Tratat de procedura civila, vol.II, Editura Servo-Sat, Arad, 2000, p.41-46;
5. G.BOROI, D.RADESCU - Codul de procedura civila comentat si adnotat, Editura All, editia aII-a, Bucuresti, 1996,p.113-114,125-137;
6. D.RADU, GHE.DURAC - Drept procesual civil, Editura Junimea, Iasi, 2001, p.148-162;
7. M.TABARCA -Drept procesual civil, vol.I, Editura Global Lex, Bucuresti, 2004; p.137-174;
8. V.M.CIOBANU, G.BOROI - Drept procesual civil.Curs selectiv. Teste grila, Editura All Beck, Bucuresti, 2003, p.55-93;
L.DANILA, CL. ROSU - Drept procesual civil, editia a IV-a, Editura All Beck, 2004, p. 172-180,51-69.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4415
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
