Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Regimul juridic si principiile cetateniei romane

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




Regimul juridic si principiile cetateniei romane

1. Regimul juridic. Cetatenia romana este parte componenta, intrinseca a capacitatii juridice a persoanei, pentru ca numai cel care are cetatenia romana are recunoscute si protejate toate drepturile si libertatile prevazute de legea romana - „adica are capacitate juridica generala”. Capacitatea juridica este premisa dobandirii calitatii de subiect de drepturi si obligatii in orice raport juridic. Ea este compusa din capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu si se poate constata ca difera de la o ramura de drept la alta in functie de interesele statului sau specificul obiectului de reglementare al ramurii. Spre exemplu, traditional, in dreptul public, acolo unde Parlamentul este bicameral, una dintre Camere este considerata „Camera Superioara” precum Senatul. Din acest motiv, capacitatea juridica pentru a putea fi ales senator este varsta de 33 de ani (anterior revizuirii Constitutiei varsta era de 35 de ani), iar pentru Camera Deputatilor varsta minima este de 23 de ani.



Se poate concluziona, asa cum am aratat mai inainte, ca natura juridica a cetateniei romane consta in aceea ca ea este un element al capacitatii juridice generale a persoanei fizice.

Referitor la regimul juridic al cetateniei romane vom arata ca normele juridice care reglementeaza dobandirea si pierderea cetateniei sunt norme de drept constitutional. De asemenea, normele juridice ce stabilesc intinderea drepturilor, libertatilor si a indatoririlor ce decurg din calitatea de cetatean roman sunt tot norme de drept constitutional. Analizand aceste norme juridice vom constata ca unele se regasesc in Constitutia Romaniei – art. 5, 17, 19 in Legea cetateniei romane, nr. 21/1991 cu modificarile ulterioare, sau in Conventia europeana asupra cetateniei, adoptata la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 si ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 396/2002, act de drept international ce face parte din dreptul intern in baza art. 11 (2) din Constitutie etc.

Legile romane privitoare la cetatenie au avut in vedere realitatea romaneasca, traditiile istorice, psihologia apartenentei persoanei fizice la tara de origine, la patria romana. Chiar si acele grupuri etnice minoritatile nationale care se gasesc pe teritoriul Romaniei si au cetatenia romana au credinta si implinirea apartenentei la patria romana. Ele au continuat sa dainuiasca in spatiul romanesc, iar atunci cand au plecat in alte tari, majoritatea se intorc cu nostalgie la tara lor de nastere.

2. Principiile cetateniei romane

Din continutul reglementarii constitutionale si legislative pot fi identificate cateva principii ale cetateniei romane, principii care ne conduc la a face diferentele dintre un cetatean roman si un strain sau apatrid care au domiciliul in Romania.

a. Numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute de Constitutie si legile in vigoare . Din analiza acestui principiu reiese ca strainii si apatrizii nu se bucura in egala masura de aceste drepturi si libertati ca si cetatenii romani care au deplinatatea drepturilor si libertatilor pe care le poate avea o persoana fizica in spatiul romanesc. Aceasta diferenta isi are fundamentul in legaturile juridice, politice si morale depline dintre stat si cetateanul roman, in simtamantul reciproc al celor doi subiecti stat-cetatean ca unul isi datoreaza celuilalt loialitate, protectie, garantie, fidelitate. Nu trebuie absolutizat nimic insa pentru ca exista si cetateni romani cu domiciliul in strainatate si care potrivit art. 17 din Constitutia Romaniei nu au obligatia de a indeplini acele indatoriri ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tara.

Anumite drepturi sunt recunoscute cetatenilor romani ca drepturi exclusive comparativ cu strainii si apatrizii. Astfel de drepturi au nu numai continut politic ci si unul economic, social dupa cum vom arata in continuare.

Exclusivitate de drepturi politice

Fac parte din aceasta categorie dreptul de a alege, dreptul de a fi ales, dreptul de a ocupa o functie publica sau de demnitate publica. Aceasta categorie de drepturi politice tin de exercitiul suveranitatii nationale, al puterii de stat si este firesc sa existe anumite limitari pentru cei care nu sunt cetateni romani.

O alta categorie de drepturi cu continut politic este si dreptul de a nu fi extradat sau expulzat, imprejurare de la care exista norme derogatorii exceptionale si pe baza de reciprocitate. Acest amendament constitutional reprezinta o noutate. Reglementarea suporta multe rezerve si discutii, mai ales ca pana in prezent nu a fost adoptata legea care sa detalieze conditiile de expulzare a unui cetatean roman. Si dreptul de protectie diplomatica al unui cetatean roman aflat in strainatate este tot un drept cu continut politic in conditiile in care este stiut ca sediul ambasadelor, al consulatelor si al altor reprezentante de aceasta natura ale Romaniei din strainatate, pe cale de reciprocitate se afla sub jurisdictia statului roman.




Drepturi economice si sociale

Intra aceasta categorie: dreptul de a fi proprietar de terenuri in Romania. Acest drept are un caracter tranzitoriu, in conditiile art. 44 (2) din Constitutie care stabileste ca strainii si apatrizii vor putea dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica si prin mostenire legala .

b. Numai cetatenii romani sunt obligati sa indeplineasca toate indatoririle stabilite de legislatia in vigoare.

c. Cetatenii romani sunt egali in drepturi si indatoriri, fara nici o deosebire, indiferent de modul in care au dobandit cetatenia romana. Cat priveste persoanele care au mai multe cetatenii, din care una romana, pentru ocuparea si exercitarea unor functii si demnitati publice, prin lege organica urmeaza a se stabili regimul juridic al acestora .

d. Cetatenia este o problema de stat.Numai statul este in masura sa stabileasca intinderea drepturilor si a indatoririlor cetatenilor romani in spatiul de jurisdictie al Romaniei. Cu toate acestea, in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si acceptand existenta institutiei „cetateniei europene” pe care o dobandesc toti cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Romania si-a asumat obligatia (art. 16 alin. 4 din Constitutie) ca prin lege organica sa stabileasca in ce conditii cetatenii Uniunii Europene au dreptul de a alege si de a fi alesi in Consiliile locale si judetene sau ca primari ai localitatilor din Romania, inclusiv ai sectoarelor municipiului Bucuresti .

e. Un alt principiu al cetateniei consta in faptul ca prin casatorie nu se pierde si nu se dobandeste cetatenia romana.Cetatenia romana este una personala, nu familiala, penru ca drepturile si obligatiile sunt individuale.



Legea ce reglementeaza cetatenia este o lege organica potrivit art. 5 (1) din Constitutie.

I. Muraru, op.cit., pag. 121; Tudor Draganu, Drept constitutional, Ed Didactica si Pedagogica, 1972, pag. 190.

A se vedea Legea nr. 312/2005, publicata in Monitorul Oficial, nr.1008 din 14 .11.2005.

Pana la revizuirea Constitutiei in anul 2003, functiile si demnitatile publice puteau fi ocupate de persoanele care aveau numai cetatenia romana si domiciliul in Romania.

Nu a fost adoptata o asememea lege.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1453
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site