Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Stabilirea filiatiei fata de tata – Paternitatea

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
OBLIGATIILE COMERCIALE
DREPT CONSTITUTIONAL PARTEA I – test grila
NOILE SOIURI DE PLANTE - PROCEDURA DE ACORDARE A BREVETULUI DE SOI
DREPTURILE TITULARULUI ASUPRA MARCII SI INDICATIILOR GEOGRAFICE
Auxiliarii justitiei
Pedepsele principale
GARANTAREA OBLIGATIILOR
Vatamarea corporala grava. Art. 182 C.pen.
Concurs de admitere la Institutul National al Magistraturii
TOPOGRAFIA PRODUSELOR SEMICONDUCTOARE


Stabilirea filiatiei fata de tata – Paternitatea

Notiune

Filiatia fata de tata consta in legatura juridica bazata pe conceptul care exista intre tata si copil




Clasificarea paternitatii

Paternitatea poate fi:

- din casatorie

- din afara casatoriei

In mod corespunzator, copilul este din casatorie sau din afara casatoriei.

Copilul este din casatorie daca a fost nascut in timpul acesteia, chiar daca a fost conceput inainte de incheierea ei. Este tot din casatorie si copilul conceput in timpul acesteia, dar nascut dupa incetatea ei.

Constatarea nulitatii sau anularea casatoriei daca nasterea a intervenit inainte de recasatorirea mamei sale.

Modalitati de stabilire a paternitatii

Paternitatea se stabileste in mod diferit in raport de felul acesteia, astfel paternitatea din casatorie se determina prin aplicarea prezumtiilor de paternitate.

Paternitatea din afara casatoriei se stabileste prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca.

La ambele feluri de paternitate se aplica prezumtia timpului legal al conceptiei copilului.

Prezumtia timpului legal al conceptiei copilului

Este reglementata de art 61 din Codul Familiei care prevede ca timpul cuprins intre a 300 si a 180 zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. Acest timp se socoteste de la zi la zi fiind vorba de o prezumtie absoluta. El se calculeaza pe zile si nu pe ore avand o durata de 121 de zile, calculandu-se de la data nasterii copilului inapoi pana la a 180 zi, iar de la aceasta pana la a 300 zi se intinde perioada conceptiei.

Daca cel putin o zi din aceasta perioada se situeaza in timpul casatoriei rezulta ca acel copil este conceput in timpul casatoriei si i es aplica una din prezumtiile de paternitate.

Paternitatea din casatorie

Pt tatal din casatorie, filiatia copilului acestuia se stabileste prin aplicarea prezumtiilor de paternitate. Acestea sunt reglementate de art 53 alin (1) si (2) din C Fam

Alin (1) prevede urmatoarele: copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei. Aceasta dispozitie vizeaza 2 situatii:

- copilul a fost conceput si nascut in timpul casatoriei

- copilul a fost conceput inaintea casatoriei, dar nascut in timpul acesteia

Alin (2) stabileste urmatoarele: copilul nascut dupa desfacerea, declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea sa a intervenit inainte ca mama sa se recasatoreasca.

Aplicarea acestei dispozitii presupune intrunirea urmatoarelor conditii:

- nasterea copilului sa fi avut loc inaintea de implinirea a 300 zile de la incetarea, desfacerea, declararea nulitatii sau anularea casatoriei

- mama copilului sa nu se fi recasatorit

Aceste prezumtii se aplica in virtutea legii indiferent daca sunt sau nu invocate. Ele pot fi rasturnate numai pe calea actiunii in tagaduirea paternitatii.

Conflicte de paternitate (dubla paternitate)

Conflictul de paternitate desemneaza situatia in care unui copil i se atribuie 2 paternitati datorita faptului ca este conceput in timpul primei casatorii si nascut in timpul celei de-a 2 a casatorii.

El poate sa apara in urmatoarele situatii:

1) femeia se recasatoreste si la mai putin de 300 de zile de incetare, desfacere, declararea nulitatii sau anularea primei casatorii naste un copil.

2) sotul este declarat mort prin hotarare irevocabila apoi sotia se recasatoreste si la mai putin de 300 de zile de la incheierea celei de-a 2 a casatorii naste un copil, iar sotul declarat mort reapare si anuleaza hotararea declarativa de moarte.

3) sotia incalcand principiul monogamiei se afla in acelasi timp in 2 casatorii si naste un copil.

Rezolvarea conflictelor de paternitate este in sensul ca se acorda intaietate copilului nascut in timpul casatoriei fata de cel conceput in timpul casatoriei astfel ca in situatia de mai sus este considerat tata al copilului sotul mamei din cea de-a 2 a casatorie.

Daca se inlatura aceasta prezumtie, renaste de drept, prima prezumtie fiind considerat tata al copilului sotul mamei din prima casatorie.

Tagaduirea paternitatii din casatorie (actiune in tagada paternitatii)

Tagaduirea paternitatii inseamna negarea acesteia pe cale judecatoreasca urmarindu-si rasturnarea prezumtiilor de paternitate.

Codul Familiei nu prevede cazurile in care poate fi introdusa aceasta actiune, ci stabileste doar in termeni generali ca ea este admisibila ori de cate ori este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului.

Aceasta situatie se poate datora unor imprejurari diferite cum ar fi:

1) imposibilitatea fizica de a procrea

2) imposibilitatea materiala de coabitare (datorata absentei indelungate, detentiei etc)

3) imposibilitatea morala de coabitare (conflicte grave dintre soti)

Competenta apartine judecatoriei de la domiciliul paratului.

Actiunea poate fi introdusa de sotul mamei, de mama copilului sau de copil.

De asemenea, procurorul poate introduce actiunea in conditiile codului de procedura civila.

Cu privire la calitatea de parat poate sa existe situatiile:

- cand actiunea o introduce sotul mamei, parat este copilul

- cand actiunea o introduce mama, parat este sotul acesteia

- cand actiunea o introduce copilul, parat este sotul mamei

In toate cazurile mama copilului va fi citata daca nu a introdus personal actiunea.

Actiunea in tagaduirea paternitatii, indiferent de titular se prescrie in termen de 3 ani care se calculeaza in principiu de la data nasterii copilului.

Ca exceptie, daca actiunea o introduce sotul mamei, termenul se calculeaza de la data cand a luat cunostinta de nasterea copilului.

In privinta copilului, daca actiunea nu a fost introdusa in timpul minirotatii acestuia el o poate porni in termen de 3 ani de la data cand a devenit major.

Administrarea de probe

Sub aspect probator este admisibil orice mijloc de dovada admis de lege cum ar fi interogatoriul, inscrisuri, martori etc. (proba testimoniala – cea cu martori)

Un mijloc de proba frecvent folosit in acest proces este expertiza medico-legala care imbraca mai multe forme cum ar fi:

a) expertiza serologica – ce se refera la transmiterea grupelor sanguine de la parinti la copil

b) expertiza antropologica – se refera la transmiterea unor particularitati anatomice de la parinti la copil cum ar fi fizionamia fetii, malformatii, boli ereditare etc. Aceasta expertiza se poate realiza numai dupa varsta de 3 ani a copilului.

c) expretiza dermatografica – se refera la transmiterea ereditara a desenelor papilare (se compara amprentele)

d) expertiza genetica – se refera la transmiterea proprietatilor ereditare de la parinti la copil (ce mai sigura)

In raport de probele administrate instanta admite sau dupa caz respinge actiunea in tagada paternitatii.

Hotararea irevocabila de admitere a actiunii are ca efect faptul ca acel copil devine in mod retroactiv din afara casatoriei fara paternitate stabilita. Aceasta schimbare de stare civila produce consecinte cu privire la nume, ocrotirea parinteasca, domiciliul, obligatia de intretinere etc.

Contestarea paternitatii din casatorie

Contestarea paternitatii din casatorie inseamna negarea acesteia pe cale judecatoreasca urmarind inlaturarea aplicarii gresite sau frauduloase a prezumtiilor de paternitate.

Aceasta actiune este admisibila cand copilul a fost inregistrat gresit ca fiind din casatorie si avand ca tata pe sotul mamei desi parintii nu au fost niciodata casatoriti sau copilul s-a nascut inaintea casatoriei lor ori dupa 300 de zile de la incetarea, desfacerea, constatarea nulitatii sau anularea casatoriei.

Competenta apartine judecatoriei de la domiciliul paratului.

Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata inclusiv de catre copil.

Calitatea de parat o are copilul daca actiunea este introdusa da sotul mamei, iar daca acel copil introduce actiunea este parat prezumtivul tata.

Actiunea este imprescriptibila.

In proces este permis orice mijloc de proba recunoscut legal.

Hotararea irevocabila de admitere a actiunii are ca rezultat faptul ca acel copil este considerat retroactiv ca fiind din afara casatoriei.

Aceasta schimbare de situatie juridica produce consecinte cu privire la nume, domiciliu, ocrotirea parinteasca, obligatia de intretinere etc.

Paternitatea din afara casatoriei

Filiatia fata de tata din afara casatoriei se poate stabili prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca.

Stabilirea paternitatii prin recunoastere

Recunoasterea de paternitate este actul prin care un barbat declara (marturiseste) ca un anumit copil este al sau.

Aceasta recunoastere are o natura juridica complexa de act juridic unilateral si de mijloc de proba (in ce priveste marturisirea).

Ea reprezinta urmatoarele caractere juridice:

- este irevocabila chiar cand este facuta prin testament

- este declarativa producand efecte retroactive

- este opozabila erga omnes

- este un act personal putand fi facuta si prin mandatar cu procura speciala si autentica

- este facultativa in sensul ca vointa de a-l recunoaste trebuie sa fie libera

- este un act juridic pur si simplu nesusceptibil de modalitati

- este un act juridic solemn putand fi facut numai in formele prevazute de lege



Pt recunoastere nu se cere o capacitate anume fiind suficienta existenta discernamantului.

Poate fi recunoscut numai copilul din afara casatoriei indiferent daca este minor sau major.

De asemenea, poate fi recunoscut nu numai copilul nascut, ci si cel doar conceput.

Copilul decedat poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti.

Formele recunoasterii

1) declaratia la serviciul de stare civila facuta fie la inregistrarea nasterii, fie ulterior

2) inscris autentic

3) testament

Principalul efect al recunoasterii consta in stabilirea paternitatii copilului fata de acel barbat. Acesta ramane copil din afara casatoriei cu paternitatea stabilita.

In acelasi timp se produc efecte cu privire la nume, domiciliu, ocrotirea parinteasca.

Recunoasterea de paternitate poate fi contestata daca nu corespunde realitatii. Aceasta se realizeaza pe cale judecatoreasca in fata judecatoriei de la domiciliul paratului.

Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata inclusiv de autorul recunoasterii.

Este admisibila orice mijloc de proba permis de lege, iar actiunea este imprescriptibila.

Ca regula, sarcina probei apartine reclamantului, insa cu titlu de exceptie, Codul Familiei prevede ca daca recunoasterea e contestata de mama, de cel recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada paternitatii este in sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai.

Admiterea actiunii prin hotarare irevocabila are ca efect retroactiv inlaturarea paternitatii stabilita prin acea recunoastere.

Recunoasterea e lovita de nulitate absoluta in situatiile:

- cand se refera la copiii care beneficiaza de prezumtii legale de paternitate

- cand se refera la copiii decedati din afara casatoriei care nu au lasat descendenti firesti

- cand emana de la un barbat lipsit de o vointa constienta

- cand nu a fost facuta de tata personal sau prin mandatar cu procura speciala si autentica

Nulitatea relativa a recunoasterii este atrasa de vicierea consimtamantului prin eroare, dol sau violenta.

Indiferent de natura nulitatii este necesara o actiune in justitie care se judeca de judecatoria de la domiciliul paratului. Aceasta actiune poate fi pornita de orice persoana interesata la nulitatea absoluta si doar de autorul recunoasterii la nulitatea relativa.

In primul caz, actiunea e imprescriptibila iar in cazul secund se prescrie in termen de 3 ani, care curge de la momente diferite in raport de viciul de consimtamant invocat.

In acest proces se poate administra orice mijloc de proba permis de lege.

Hotararea irevocabila de admitere a actiunii inlatura retroactiv paternitatea stabilita prin recunoastere.

Stablirea paternitatii prin hotarare judecatoreasca :

Se face pe calea unei actiuni in justitie, denumita actiune in declaratie de stare civila, aceasta actiune poate fi promovata ori de cate ori este vorba de un copil din afara casatoriei.

Este competenta judecatoria de la domiciliul paratului.

Dupa modificarea codului familiei prin lg. 288/2007, actiunea poat fi introdusa de mama sau de copil.

Minorul care a implinit 14 ani poate formula singur actiune fara sa aiba nevoie de vreo incuviintare.

Mama poate itnroduce actiunea in nume propriu sau ca reprezentant legal al copilului.

Calitatea de parat o are pretinsul tata, iar daca acesta a decedat, mostenitorii lui.

Cand mama actioneaza in nume propriu, poate introdue actiunea in termen de 1 an care se calculeaza de regula de la nasterea copilului.

Acest termen curge de la alte date decat cea a nasterii copilului in urmatoarele situatii:

1.cand copilul devine din afara casatoriei, ca urmare a tagaduirii paternitatii, termenul curge de la ramanerea irevocabila a hotararii de tagaduire.

2.cand mama copilului a convietuit cu pretinsul tata, termenul curge de la incetarea convietuirii.

3.cand pretinsul tata a prestat intretinerii copilului, termenul curge de la incetarea intretinerii.

4.cand s-a constatat nulitatea recunoasterii sau recunoasterea a fost anulata ori s-a admis actiunea in contestarea recunoasterii, termenul curge de la rmanearea irevocabila a unei astfel de hotarari sub conditia ca recunoasterea sa fi intervenit n termenul de 1 an de la nasterea copilului.

Cand titular al actiunii este copilul, aceasta actiune nu se prescrie in timpul vietii lui.

In acest proces nu este posibila renuntarea la actiune sau impacarea partilor intrucat asemenea solutii contravin intereselor copilului.

Sub aspect probator este admisibil orice mijloc legal de proba , existand unele particularitati fata de dreptul comun; astfel in primul rand pot fi audiati ca martori rudele si afinii partilor iniferent de grad cu exceptia descendentilor.

In al doilea rand, marturisirea voluntara a paratului este considerata o recunoastere voluntara de paternitate in forma autentica

Trebuie sa se dovedeasca urmatoarele aspecte :

1.nasterea copilului

2.legaturile intime dintre mama si pretinsul tata in timpul legal al conceptiei

3.faptul ca din aceste relatii a rezultat copilul

Hotararea irevocabila de admitere a actiunii are ca efect retroactiv stabilirea paternitatii acelui copil, efectele sale se produc erga omens .

Inafara stabilirii legaturii de filiatie apar o erie de consecinte cu privire la nume, domiciliu, ocrotirea parinteasca, obligatia de intretinere etc.

Aceasta hotarare are autoritate de lucru judecat, putand fi reformata numai prin exerciarea cailor de atac prevazute de lege.

Daca s-a luat act de recunoastere fara sa se administreze si alte probe, este admisibila o actiune in justitie pentru contestarea paternitatii stabilita in acest mod.

Adoptia:

Adoptia este actul juridic in temeiul caruia se stabilesc raporturi de rudenie intre adoptat si descendentii sai pe de-o parte si adoptator si rudele acestuia pe de alta parte asemanatoare celor care exista la rudenia fireasca .

Felurile adoptiei :

Codul familiei a reglementat 2 feluri de infiere, devenita ulterior adoptie si anume :

1.infierea cu efecte restranse caracterizata prin aceea ca se creau legaturi de rudenie numai intre infietor pe de-o parte si infiat si descendentii sai pe de alta parte pastrandu-se legaturile de filiatie dintre infiat si rudele sale firesti; cu toate acestea pentru incuviintarea casatoriei minorului, secerea consimtamantul parintilor adoptivi, intrucat parintii firesti nu mai exercitau drepturile si indatoririle parintesti .

2.infierea cu efecte depline la care se creau legaturi de rudenie intre infiat si descendentii sai pe de-o parte si infietor si rudele sale pe de alta parte, disparea legatura de rudenie dintre infiat si descendentii sai pe de-o parte si parintii si celelalte rude firesti pe de alta parte,pastrandu-se insa impedimentul la casatorie.

Adoptia cu efecte restranse nu a mai fost reglementata din 1997, ramanand insa in fiinta adoptiile incuviintate pana la acel moment

Conditiile adoptiei:

Se impart in 3 categorii :

1.conditii de fond

2.impedimente la adoptie

3.conditii de forma

1. Conditiile de fond ale adoptiei :

Consitamantul, manifestarea de vointa a persoanelor prevazute de lege

Acest consimtamant trebuie sa fie liber, neviciat.Deasemenea legea nr.273/2004 prevede ca nu este valabil consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau efectuarii unei contra-prestatii, indiferent de natura acesteia fie ca este anterioara sau ulterioara.

La adoptie trebuie sa consimta in primul rand parintii firesti chiar in situatia in care sunt divortati, iar copilul a fost incredintat unei alte persoane sau famili.

Daca unul dintre parintii firesti, este in imposibilitate de a-si manifesta vointa (mort, disparut, pus sub interdictie etc.) este suficient consimtamantul celuilalt parinte. Daca ambii parinti se afla in aceasta situatie se cere consimtamantul tutorelui.

Parintii pastreaza dreptul de a consimte la adoptie chiar daca sunt decazuti din drepturile parintesti ori li s-a aplicat sanctiunea interzicerii drepturilor parintesti.

In mod exceptional instanta de judecata poate trece peste refuzul parintilor firesti sau al tutorelui de a consimti la adoptie daca se dovedeste ca acesta este abuziv, iar adoptia este in interesul superior al copilului, tinandu-se seama si de opinia copilului daca a implinit 10 ani.

Consimtamantul parintilor firesti sau dupa caz a tutorelui, poate fi dat numai dupa trecerea unui termen de 60 de zile de la nasterea copilului.

Acest consimtamant poate fi revocat in 30 de zile de la exprimarea lui, ulterior devenind irevocabil.

Consimtamantul copilului care a implinit 10 ani se exprima in fata instantei de judecata dupa ce directia generala de asistenta sociala si protectia copiului il va informa pe acesta cu privire la consecintele adoptiei.

Adoptatorul:

Adoptia se poate realiza fie de o persoana necasatorita , fie de unul dintre soti, fie de ambii soti.

Consimtamantul adoptatorului sau familia adoptatoare, se da in fata instantei de judecata odata cu incuviintarea adoptiei.

Consimtamantul sotului adoptatorului :

Aceasta cerinta se justifica prin aceea ca adoptia nu trebuie sa creeze relatii incompatibile cu o viata normala de familie.

Prin exprimarea consimtamantului, sotul respectiv nu devine adoptator

Capacitatea deplina de exercitiu a adoptatorului: este indiferent faptul daca adoptatorul mai are si alti copii.

Diferenta de varsta dintre adoptator si adoptat:

Trebuie sa fie de cel putin 18 ani. Legea permite insa ca pentru motive temeinice aceasta diferenta de varsta sa fie si mai mica de 18 ani, dar nu mai putin de 15 ani.

Adoptatul sa nu implinit varsta majoratului sau dupa caz sa nu dobandit capacitate deplina de exercitiu.

Cu titlu de exceptie, persoan majora poate fi adopata daca a fost crescuta in timpul minoritatii de catre adoptator.

Adoptia sa fie in interesul superior al copilului:

Intelegandu-se prin aceasta ca scopul principal al adoptiei este acela de a oferi copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca sau de ocrotire corespunzatoare de a fi crescuti si educati in familia adoptatorului.

Aptitudinea de a adopta :

Presupune faptul ca adoptatorul prezinta garantiile morale si conditiile materiale necesare pentru adoptie.



Indeplinirea acestei cerinte se constata de autoritatile competente in cursul procedurii adoptiei.

Adoptia fratilor de catre acelasi adoptator :

Constituie regula in materie de adoptie, existand insa si situatii cand pentru satisfacerea interesului superior al copiilor este posibila adoptia fratilor de adoptatori diferiti.

Calitatea de bunic al adoptatorului sau a unuia dintre sotii din familia adoptatoare in cazul adoptiei internationale :

Aceasta conditie trebuie indeplinita doar la adoptia internationala cand adoptatorul are domiciliul in Romania.

2. Impedimente la adoptie :

Sunt acele imprejurari care opresc incheierea adoptiei.

1.rudenia in linie colaterala de gradul 2

-adoptia intre frati este interzisa, indiferent daca acestia sunt din casatorie sau din afara ei ori daca sunt frati buni, cosanguini sau couterini.

2.calitatea de sot sau de fost sot

3.adoptia sotilor de catre acelasi adoptator

4.adoptia fostilor soti de catre acelasi adoptator

5.adoptia de catre mai multe persoane; aceasta conditie se refera la faptul ca este interzisa adoptia de mai multi adoptatori, nici simultan, nici succesiv cu exceptia situatiei in care, adoptatorii sunt casatoriti, caz in care pot incheia o adoptie simultana sau adoptii succesive.

6.adoptia anterioara constituie piedica pentru incheierea unei alte adoptii afara de cazul in care adoptatorul/-ii au decedat sau adoptia anterioara a incetat dintr-un alt motiv

7.boala psihica; nu poate adopta o persoana psihic indiferent de natura sau gravitatea tulburarilor psihice si fara a tine seama daca s-a instituit sau nu interdictia judecatoreasca

8.handicapul mintal; constituie impediment la adoptie simplul fapt al existentei al handicapului mintal chiar daca persoana respectiva nu a parcurs procedura legala pentru incadrarea intr-o categorie de persoane cu handicap.

9.existenta unor solicitari similare intemeiate din partea rudelor copilului pana la gradul 4 cu domiciliul in Romania in cazul adoptiei internationale .

3. Conditiile de forma ale adoptiei :

Acestea se refera la forma actelor juridice ale partilor si procedura adoptiei.

Forma actelor juridice ale partilor :

Adoptia este un act juridic solemn care presupune indeplinirea unor formalitati.

In primul rand se cer consimtamantul anumitor persoane care trebuie exprimat in forma prevazuta de lege .

In al doilea rand, cererea de adoptie se formuleaza in scris si la aceasta cerere se anexeaza actele prevazute de lege. Aceste acte sunt partial diferite in cazul adoptiei internationale.

Procedura adoptiei:

Parcurge 2 faze si anume :

1.faza prealabila incuviintari adoptiei

2.faza incuviintari adoptiei

Ca exceptiei faza prealabila lipseste in 2 situatii si anume :

1.in cazul adoptiei persoanei majore

2.in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv

Faza prelabila incuviintarii adoptiei presupune interventia anumitor organe cu atributii legale specifice.Acestea sunt urmatoarele :

1.oficiul roman pentru adoptii

2.directia generala de asistenta sociala si protectia copilului

3.instanta judecatoreasca

Faza prealabila vizeaza 2 planuri si anume :

1.cel privind adoptatorul

2.cel privind adoptatul

Sub aspectul continutului sau, aceasta faza presupune indeplinirea urmatoarelor formalitati:

1.atestarea adoptatorului

2.deschiderea procedurii adoptiei interne

3.incredintarea copilului in vederea adoptiei

Atestarea adoptatorului :

Persoana sau familia care doreste sa adopte va solicita in scris directiei generale de la domiciliul sau, sa evalueze faptul daca are aptitudini de a adopta,adica daca indeplineste conditia existentei garantiilor morale si conditiilor materiale pentru adoptie.

In acest scop, dupa inregistrarea cererii este desemnat un responsabil de caz care impreuna cu solicitantul stabilesc programul activitatilor (vizite, interviuri, intalniri etc.) in vederea obtinerii informatiilor necesare .

Procesul de evaluare cuprinde evaluare din punct de vedere social, evaluare psihologica si evaluarea pregatirii in vederea asumarii rolului de parinte .

Aceasta operatiune trebuie sa aiba in vedere mai multe aspecte cum ar fi:personalitatea, starea sanatatii si situatia materiala, aptitudinea de a adopta etc.

Dupa strangerea informatiilor necesare, se intocmeste un raport de evaluare care se prezinta directorului general competent sa emita dispozitia respectiva .

Daca raportul este favorabil, se va emite atestatul de persoana apta sa adopte care este valabil pe termenului unui an.

Daca raportul este nefavorabil, se poate cere reevaluarea, situatie in care se desemneaza un alt reponsabil de caz.

Deschiderea proceduri adoptiei interne :

Pe baza planului individualizat de protectie, directia generala de la domiciliul copilului, efectueaza demersuri pentru reintegrarea copilului, iar daca acestea au esuat, se propune adoptia interna.In aceasta situatie, directia generala sesizeaza instanta de judecata pentru a incuviinta deschiderea procedurii adoptiei interne.

Competenta apartine tribunalului de la domiciliul copilului care va solutiona cererea dupa regulile procedurii necontenciase cu anumite derogari prevazute de legea 273/2004.

Instanta poate administra orice fel de probe admise de lege si este obligata sa asculte minorul care a implinit 10 ani.

Instanta se pronunta prin incheiere supusa doar recursului.

Hotararea irevocabila de admitere a cererii produce urmatoarele efecte:

1.drepturile si indatoririle parintesti exercitate de parintii firesti sau dupa caz de alte persoane fizice sau juridice, se suspenda

2.aceste drepturi si indatoriri vor fi exercitate in continuare de consiliul judetean sau dupa caz consiliul local al sectoruli Municipiului Bucuresti de la domiciliul copilului.

Aceste efecte inceteaza de drept in termen de 1 an de la ramanerea irevocabila a hotararii daca nu a fost identificata o persoana potrivita pentru adoptie.

Daca dupa ramanea irevocabila a hotararii de admitere dispare cauza care s-a opus la exprmarea consimtamantului de catre parintii firesti, impotriva hotararii se poate face cerere de revizuire care are ca efect suspendarea procesului in stadiul in care se afla.

Incredintarea copilului in vederea adoptiei :

In 30 de zile de la ramanearea irevocabila a hotararii de deschidere a procedurii adoptiei interne, directia generala de la domiciliul copilului efectueaza demersurile necesare pentru identificarea celui mai potrivit adoptator.

Procesul de stabilire a compatibilitatii intre adoptator si adoptat, se realizeaza in primul rand pe baza unei potriviri teoretice ce trebuie sa tina seama de informatiile stranse si-nal doilea rand pe baza unei potriviri practice .

Este analizata cu prioritate posibilitatea incredintarii copilului in vederea adoptiei unei rude din familia extinsa, asistentului maternal profesionist sau persoanei careia i-a fost plasat copilul.

Daca nu exista solicitari din partea acestora, directia generala are in vedere lista centralizata a nivel national a persoanelor atestate si inscrise in registrul national pentru adoptii.

Daca in urma verificarilor efectuate se constata existenta compatibiliati, directia generala va sesiza instanta de judecata pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei.

Aceasta masura se dispune pe o perioada de 90 de zile de catre tribunalul de la domiciliul copilului.

Cererea se judeca dupa regulile procedurii necontencioase cu derogarile prevazute de legea adoptiei.

In proces se poate administra orice proba admisa de lege . instanta se pronunta printr-o incheiere care poate fi atacata numai cu recurs.

Masura incredintarii nu este necesara in situatiile prevazute de lege, ca de exemplu in cazul adoptiei persoanei majore sau a adoptei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptator.

Pe perioada increditarii directia generala urmareste evolutia copilului, intocmind rapoarte bilunare , iar la sfarsit intocmeste un raport final .

Masura incredintarii poate fi revocata sau prelungita in cazurile prevazute de lege .

Faza incuviintarii adoptiei interne :

Cererea de solutionare a incuvintarii adoptiei interne, este de competenta tribunalului de la domiciliul copilului.

De regula aceasta cerere se introduce de catre adoptator sau de directia generala de la domiciliul acestuia la expirarea masurii incredintarii copilului in vederea adoptiei.

In anumite situatii (adoptia persoanei majore sau adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv ) cererea se introduce direct la instanta de judecata.   

Regulile procedurale aplicabile sunt celeale procedurii necontencioase cu anumite derogari.

La proces vor fi citate directia generala de la domiciliul adoptatorului, cea de la domiciliul adoptaului precum si adoptatorul.

Instanta poate administra orice mijlc de proba permis de lege.

Deasemnea instanta poate solicita din nou consimtamantul parintilor firesti daca exista indicii ca acestia nu mai sunt de acord cu adoptia.

In acest sens ei sunt invitati in camera de consiliu, asigurandu-se confidentialitatea datelor din dosar.

Daca ei refuza sa-si mai dea consitamantul, procesul se suspenda si se poate solicita revizirea procedurii de deschidere a adoptiei.

Daca isi mntin consimtamantul di din probe rezulta ca adoptia este in interesul superior al copilului cererea de incuviintare va fi admisa printr-o hotarare supusa numai recursului.

Dupa incuviintarea adoptiei, pe o perioada de 2 ani va fi urmarita evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si parintii adoptivi pin intocmirea de rapoarte trimestriale de catre directia competenta.

Procedura adoptiei internationale

Parcurge cele 2 faze : faza prelabila si faza incuviintari adoptiei

1. Faza prealabila :

In aceasta faza intervin o serie de organe straine sau nationale cu atributii prevazute de lege.

Dintre organele straine mentionam autoritatea centrala competenta din statul strain (care este parte a conventiei de la Haga din 1993) sau organizatiile sale acreditate, iar in cazul celorlalte state autoritatea desemnata sau organizatia acreditata in materia adoptiei internationale.

Sub aspectul continutului, faza prealabila presupune:

1.atestarea adoptatorului din statul de primire

2.deschiderea procedurii adoptiei interne



Atestarea adoptatorului se realizeaza de catre organul competent din statul primitor si vizeaza urmatoarele aspecte:

1.adoptatorul indeplineste conditiile de eligibilitate pentru adoptie si este apt sa adopte conformlegislatiei din statul respectiv.

2.adoptatorul a beneficiat de consilierea necesara in vederea adoptiei.

3.este asigurata urmarirea evolutiei copilului cel putin 2 ani dupa adoptie

4.sunt asigurate servicii post-adoptiei in statul de primire

La cererea de adoptie se anexeaza actele prevazute de lege care in final vor fi transmise instantei competente.

Deschiderea procedurii adoptiei interne are acelasi continu ca si in cazul adoptiei nationale.

2. Faza incuviintari adoptiei internationale :

Cererea si actele insotitoare vor fi transmise tribunalului de la domicilul adoptatului de catre oficiul roman pentru adoptii.

La proces vor fi citati directia generala de la domiciliul adoptatului precum si adoptatul .

Cererea se judeca in procedura necontencioasa cu anumite derogari.

Instanta poate administra orice proba admisa de lege si anterior solutionarii cererii, are obligatia sa verifice raporul intocmit de directia generala cu privire la solicitati similare din partea rudelor copilului pana la gradul 4 cu domiciliul in Romania.

Hotararea instantei este supusa numai recursului.

Copilul va putea pleca in strainatatea numai dupa ramanerea irevocabila a hotararii.

Timp de 2 ani va fi urmarita evolutia copilului in strainatate, solicitandu-se rapoarte trimestriale de la autoritatea competenta .

Efectele adoptiei

Efectele adoptiei se produc pentru viitor de la data ramanerii irevocabile a hotararii privind incuviintarea adoptiei.

1.Filiatia si rudenia civila

Prin adoptiei se stabileste filiatia intre adoptator si adoptat precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

Se naste in acest fel rudenia civila, incetand rudenia fireasca .

2.impedimente la casatorie

Ca efect al adoptiei , impedimentul la casatorie izvorat din rudenie, va exista intre adoptat si descendentii sai pe de-o parte si peroanele cu care a devenit ruda ca efect al adoptiei pe de alta parte.

Se va mentine in acelasi timp impedimentul al casatorie cu privire la rudele firesti ale adoptatului

3.cetatenia romana

Minorul strain sau apatrid adoptat de un cetatean roman sau de soti cetateni romani dobandeste cetatenia romana.Daca numai unul dinre adoptatori este cetatean roman, cetatenia adoptatului se decide de catre adoptatori, iar in caz de neintelegere de instanta care incuviinteaza adoptia.

Minorul cetatean roman adoptat de un cetatean strain pierde cetatenia romana daca adoptatorul solicita aceasta in mod expres si adoptatul este considerat potrivit legii straine ca a dobandit cetatenia straina.

4.drepturile si indatoririle parintesti

In urma adoptiei drepturile si indatoririle parintesti privitoare la un minor trec de la parintii firesti la adoptatori atat in ceea ce priveste persoana cat si in ceea ce priveste bunurile adoptatului

5.drepturile si indatoririle adoptatului

Adoptatul va avea fata de adoptator toate drepturile si indatoririle pe care le-ar avea fata de parintii firesti

6.obligatia de informare a copilului ca este adoptat si cunoasterea identitatii parintilor firesti

De indata ce varsta si gradul de maturitate permit, adoptatorii au obligatia sa-l informeze pe copil ca este adoptat. Adoptatorii si adoptatul au dreptul sa obtina din partea autoritatilor competente extrase din registrele publice care atesta faptul, data si locul nasterii, dar care nu dezvaluie in mod expres adoptia si identitatea parintilor firesti.

Identitatea parintilor firesti poate fi dezvaluita inainte ca minorul sa dobandeasca capacitatea deplina de exercitiu numai pentru motive medicale cu autorizarea instantei de judecata la cererea adoptatorilor, adoptatului, sotului sau descendentilor acestuia ori a unei institutii medicale.

Dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, adoptatul poate solicita tribunalului competent sa-i autorizeze accesul la informatii privind identitatea parintilor firesti.

7.numele si prenumele adoptatului

Prin adoptie copilul dobandeste numele adoptatorului, iar cand adoptia este facuta de soti si acestia au nume de familie comun, adoptatul va dobandi acel nume, daca nu au nume de familie comun, adoptatorii vor decide numele adoptatului inainte de incuviintarea adoptiei, iar in caz de neintelegere va hotara instanta de judecata .

In privinta prenumelui, legea prevede ca pentru motive temeinice, la cererea adoptatorului, avand consimtamantul copilului care a implinit 10 ani, instanta care incuviinteaza adoptia poate dispune schimbarea prenumelui adoptatului.

8.domiciliul si locuinta adoptatului

In cazul adoptatului major, domiciliu este acolo unde si-a stabilit locuinta principala; in cazul minorului, domiciliul este la parintii adoptatori, iar daca acestia au domicilii separate si nu se inteleg cu privire la domiciliul adoptatului, va decide instanta de judecata.

Deasemenea locuinta adoptatului minor este la adoptatori , iar daca acestia locuiesc separat si nu se inteleg cu privire la acest aspect, va decide instanta de judecata.

De la varsta de 14 ani cu incuviintarea instantei de judecata, adoptatul minor poate avea o locuinta separata de cea a adoptatorilor daca aceasta este ceruta de desavarsirea invataturii si pregatirii profesionale.

9.obligatia legala de intretinere

Aceasta obligatie exista intre rude fara nici o deosebire daca rudenia este firesca sau civila .

10.vocatia succesorala

Rudele rezultate din adoptie au vocatie succesorala reciproca la fel ca si rudele firesti

11.intocmirea unui nou act de nastere pentru copil

Pe baza hotararii revocabile de incuviintare a adoptiei, se intocmeste un nou act de nastere pentru adoptat in care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii firesti.

In acealasi timp se pastreaza vechiul act de nastere pe marginea caruia se va face mentiune despre intocmirea celui nou.

Incetarea adoptiei :

Legea 273/2004 reglementeaza 2 cazuri de incetare a adoptiei si anume:

1.desfacerea adoptiei

2.declararea nulitatii adoptiei

1. Desfacerea adoptiei

Este modul de incetare a acesteia ca urmare a decesului adoptatorului sau dupa caz a sotilor adoptatori numai in masura in care s-a incuviintat in mod irevocabil o noua adoptie.

Sub aspect procedural este necesara parcurgerea etapelor pentru noua adoptie in situatia decesului adoptatorilor.

Daca numai unul dintre acestia a decedat, adoptia se mentine.

Sub aspectul efectelor, desfacerea adoptiei conduce pentru viitor la incetarea efectelor vechii adoptii si la producerea efectelor noii adoptii din momentul ramanerii irevocabile a otararii de incuviintare a acesteia.

2. Nulitatea adoptiei

Este sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii dispozitiilor legale privind incheierea adoptiei.

Si-n aceasta materie, nulitatea poate fi absoluta sau relativa in raport de natura interesului ocrotit.

Nulitatea absoluta intervine in situatia in care nu a fost indeplinita conditie de fond, exista un impediment la adoptie sau a fost incalcata o conditie de forma.

Ea poate fi invocata de orice personana interesata printr-o actiune imprescriptibila .

Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita cu exceptia situatiilor in care instanta apreciaza ca mentinerea adoptiei este in interesul superior al copilului.

Nulitatea relativa intervine in cazul vicierii consimtamantului prin eroare, dol sau violenta. Ea poate fi invocata numai de persoana ocrotita prin instituirea acestei sanctiuni intr-un termen de 3 ani.

Nulitatea relativa poate fi acoperita expres sau tacit .

Sub aspect procedural pentru ambele cazuri de nulitate competenta apartine tribunalului de la domiciliul adoptatului care va judeca dupa procedura de drept comun.

La proces vor fi citati adoptatorul, adoptatul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu, directia generala deasistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul adoptatului sau oficiul roman pentru adoptii in cazul adoptiilor internationale.

Hotararea irevocabila de admiterea a actiunii, va produce efecte retroactiv de la momentul incuviintarii adoptiei ; cu toate acestea unele efecte nu pot fi inlaturate pentru trecut cum ar fi :

1.purtarea numelui si eventual a prenumelui

2.cetatenia

3.prestarea intretinerii

4.ocrotirea minorului si altele

Nulitatea adoptiei produce efecte cu privire la filiatie si rudenie, impedimente la casatorie, cetatenie, drepturi si indatoriri parintesti, drepturile si indatoririle fostului adoptat, numele si prenumele fostului adoptat, domiciliul si resedinta, obligatia legala de intretinere si vocatia succesorala.

In privinta cetateniei, copilul strain adoptat de catre un cetatean roman, in cazul declararii nulitatii adoptiei, daca nu a implinit 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, daca domicilieaza in strainatate sau paraseste tara pentru a domicilia in strainatate.

Copilul cetatean roman, adoptate de un cetatean strain, in cazul declararii nulitatii adoptiei, daca nu a implinit 18 ani , este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana.

Pentru examen:

1.Casatoria- conditiile de fond , impedimente la casatorie, conditii de forma

2.Efectele casatoriei(fara bunuri cu natura juridica controversata)

3.Rudenie si afinitate

4.Filiatia fata de mama/tata

5.Adoptia –conditii de fond, impedimente, forma ,efectele si desfacerea adoptiei

DIN CARTE-pentru ca nu a mai apucat sa predea

Obligatia legala de intretinere - persoanele intre care exista obligatia legala de intretinere si conditiile de existenta ale obligatiei legale de intretinere si obligatia de intretinere dintre soti , obligatia de intretinere dintre parinti si copii.

ð                                        2 SUBIECTE + SPETA






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1228
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site