Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


INSTRUCTIE TACTICA DE SPECIALITATE

Protectia muncii

+ Font mai mare | - Font mai mic




INSTRUCTIE TACTICA DE SPECIALITATE

TEMA    : Stingerea incendiilor in conditii deosebite

PLANUL TEMEI:

1 STINGEREA INCENDIILOR IN CONDITIILE LIPSEI DE APA

2 STINGEREA INCENDIILOR PE TIMP DE IARNA




3 STINGEREA INCENDIILOR PE TIMP DE VANT PUTERNIC

4 STINGEREA INCENDIILOR PE TIMP DE NOAPTE

BIBLIOGRAFIE: INDRUMATORUL POMPIERULUI CIVIL

Se considera conditii nefavorabile acele situatii in care subunitatile civile isi indeplinesc misiunile de lupta in prezenta anumitor pericole atat pentru servanti, cat si pentru cetateni si in care se cer respectate reguli specifice de lucru la incendii si de securitate a servantilor.

Conditiile nefavorabile in care pot actiona pompierii, in situatii de lupta sunt:

lipsa de apa;

iarna;

vantul puternic;

noaptea.

1 STINGEREA INCENDIILOR IN CONDITIILE LIPSEI DE APA

Pompierii se gasesc in situatia de a actiona in conditiile lipsei de apa cand intervin:

in mediul rural, acolo unde nu exista retele de apa, iar sursele naturale se gasesc la mari distante;

in localitati unde retelele de apa nu pot asigura debitul si presiunea necesara alimentarii cu apa a masinilor de lupta pe timpul actiunii la incendiu;in localitati cu retele de apa distruse sau partial avariate, ca urmare a producerii unor catastrofe, calamitati naturale sau a loviturilor din aer a inamicului.

Pentru asigurarea alimentarii cu apa a masinilor de lupta, in vederea indeplinirii misiunilor de localizare si lichidarea incendiilor, comandantul interventiei este obligat:

-sa stabileasca, pe timpul executarii studiilor tactice si recunoasterilor preliminare, sursele de apa suplimentare (fantani cu capacitate si debit mare, rezervele de apa existente in obiectivele din agricultura – bazine si rezervoare de apa, castele de apa ale instalatiilor de adapare automata a animalelor etc.);

-sa recunoasca traseul canalelor de irigatii ce trec prin apropierea localitatilor, caile de acces spre acestea si posibilitatile concrete de folosire a lor, sa stabileasca cu organele locale masuri de consolidarea cailor de acces, amenajarea rampelor de alimentare cu apa etc.;

-sa ia in evidenta instalatiile si agregatele de pomparea apei (statii de pompe, motopompe si accesorii de transportul apei) din sistemele de irigatii din zona localitatii si a obiectivelor importante din apropierea acesteia.

Pe timpul interventiei pentru stingerea incendiilor, comandantul interventiei este obligat:

-sa amenajeze diguri din pamant, din fascine, scanduri, baloti de paie sau pari, pentru captarea surselor de apa cu debit mic;

-sa organizeze transportul apei la locul incendiului, cu ajutorul autocisternelor de la intreprinderile de gospodarie oraseneasca, al cimentrucurilor de la intreprinderile de constructii, al locomotivelor cu abur si al vagoanelor cisterna, cand locul incendiului este in aproprierea cailor ferate.

Sistemele de alimentare se aleg in raport cu distanta pana la sursa de apa si dotarea subunitatii cu tehnica de lupta, baza constituind-o dispozitivele lungi si lucrul cu trei tevi de tip „C” prin distribuitor.

In localitatile unde presiunea apei pe conductele de alimentare este mica, comandantul interventiei, inca de la primirea anuntului de incendiu, va ordona subordonatilor sa ceara:

-uzinelor de apa, marirea presiunii pe conducte in sectoarele unde au izbucnit incendii, punerea in functiune a pompelor de rezerva sau inchiderea apei pe anumite magistrale, in scopul dirijarii unei cantitati maxime de apa direct la incendiu;

- intreprinderilor de gospodarie locala ale oraselor, trimiterea la locul incendiilor a autostropitoarelor din dotare;

- santierelor de constructii-montaj utilaj petrolier si celor de constructii edilitare, punerea la dispozitia pompierilor a autocisternelor si cimentrucurilor din dotare;

- directiilor regionale C.F.R., trimiterea locomotivelor cu abur cu tender mare si a vagoanelor cisterna cu apa, existente in statiile de cale ferata din apropierea incendiului.

Cand unele din sursele existente nu pot fi folosite, datorita inaltimii de aspiratie mai mari decat posibilitatile masinilor de lupta, comandantul interventiei, pentru a asigura totusi alimentarea cu apa, va folosi ejectoarele pentru ape mici sau va cobori motopompele cat mai aproape de oglinda apei.

Pentru imbunatatirea conditiilor de alimentare cu apa a masinilor de lupta, pe timpul executarii studiilor tactice sau a recunoasterilor preliminare, comandantul interventiei va stabili necesarul de apa de rezerva si unele masuri de asigurare a acesteia, pe care le va propune grupei de prevenire spre a fi prevazute in procesele verbale de control pentru fiecare localitate, astfel:

- asigurarea din timp a rezervelor de apa (bazine, rezervoare);

- construirea unor diguri pe malurile de apa cu debit mic, in vederea acumularii de apa necesara pentru stingerea in apropierea obiectivelor cu pericol deosebit de incendiu din localitati sau in zona rampelor de alimentare;

- amenajarea malurilor surselor de apa existente (lacuri, balti, rauri) si construirea de rampe de alimentare;

- amenajarea unor drumuri accesibile masinilor de lupta pe tot timpul anului;

- protejarea contra inghetului a surselor artificiale si marcarea locului unde se gasesc aceste surse;

- amenajarea unor locase, pentru introducerea sorburilor in apa prin straturile de gheata si protejarea lor impotriva inghetului;

- curatarea zapezii de pe caile de acces spre sursele de apa naturale si artificiale.

Pe timpul ducerii luptei, comandantul interventiei are obligatia de a folosi apa cat mai rational, in raport de situatia concreta gasita la incendiu, ordonand debitele si presiunile corespunzatoare si folosind urmatoarele procedee:

- lucrul cu tevi cu robinet si ajutaje pulverizatoare;



- combinarea lucrului cu apa al sefilor de teava cu acela al toporasilor sau echipelor de cetateni puse sub comanda toporasilor in vederea crearii intervalelor (spatiilor) de siguranta, prin inlaturarea elementelor de constructie si materialelor combustibile de pe directia de propagare a incendiilor;

- pastrarea in actiune numai a tevilor de pe directia de propagare a incendiului, a celor cu misiune de localizare in zonele cu pericol de explozie, pe caile de evacuare si salvare a oamenilor, de evacuare a animalelor si bunurilor materiale de pret.

2 STINGEREA INCENDIILOR PE TIMP DE IARNA

Iarna, anotimp friguros, caracterizat de prezenta temperaturilor scazute, a viscolelor si a zapezii, a poleiurilor si ghetii, ingreuneaza desfasurarea actiunilor de stingere, punand probleme deosebite in fata comandantului interventiei, pe timpul conducerii luptei.

Gheata si zapada creeaza dificultati pe timpul deplasarii masinilor de lupta (viteza scazuta, conducere greoaie, risc de derapare si impotmolire). Grosimea deosebita a stratului de zapada impune necesitatea deblocarii cailor de acces spre obiectivele indicate si sursele de apa, marind timpul de realizarea dispozitivelor de lupta. In general, acesti factori creeaza noi pericole de accidentarea servantilor pe timpul lucrului la incendii (alunecari si prabusiri de pe locurile inalte, aparitia degeraturilor).

Temperatura scazuta determina, totodata, inghetarea dispozitivelor in cazul discontinuitatii in refularea apei, impiedica sau intarzie alimentarea cu apa a masinilor de lupta din sursele naturale sau din cele artificiale neprotejate impotriva inghetului. Acoperirea cu gheata a acoperisurilor, scarile interioare si exterioare etc., creeaza, de asemenea, pericolul producerii unor accidente grave, in cazul nerespectarii regulilor de securitate pe timpul lucrului la incendiu.

De aceea, pentru asigurarea unor conditii normale de lucru la incendiu pe timp de iarna, este necesar sa se ia urmatoarele masuri:

a)In obiective:

- protejarea contra inghetului a surselor artificiale de apa;

- acoperirea cu rumegus, paie, balegar sau prelate a gurilor de apa si a bazinelor ingropate;

tratarea cu sare de bucatarie a apei din butoaiele si acoperirea acestora;

- amenajarea unor locase pentru sorburi in sursele naturale de apa si protejarea lor impotriva inghetului;

marcarea surselor de apa si a cailor de acces cu indicatoare inalte, vizibile in conditii de zapada abundenta;

- curatarea de zapada si intretinerea cailor de acces spre sursele de apa din zona sectiilor mai periculoase din obiectiv;

- pregatirea accesoriilor si a tehnicii de lupta din dotarea formatiilor civile de pompieri pentru lucrul pe timp de iarna.

Controlul respectarii acestor reguli prin sporirea activitatii patrulelor de prevenirea si stingerea incendiilor si a soferilor ce executa antrenamente in conducere auto, studii tactice sau recunoasteri preliminare, trebuie intensificat pe timp de iarna.

Orice nerespectare a acestor reguli trebuie sanctionata si adusa imediat la cunostinta conducerii obiectivelor .

b)localitati:

Actualizarea documentelor de organizare, pregatire si desfasurare a interventiilor la incendii.

Pe baza rezultatelor obtinute prin executarea studiilor tactice, recunoasterilor preliminare, a antrenamentelor in conducere de catre    soferi si a datelor retinute cu ocazia interventiilor din iarna precedenta, cat si a celor puse la dispozitie de catre directiile si serviciile de drumuri si poduri , se actualizeaza aceste documente, delimitandu-se precis portiunile din sectorul sau raionul de interventie expuse inzapezirilor.

Seful FISPA trebuie sa stabileasca, din timp, impreuna cu organele locale, masurile de protejare si curatare a acestor zone, in vederea asigurarii accesului masinilor de lupta (in special drumurile principale de deplasare). De asemenea, prin studiul terenului, el trebuie sa stabileasca itinerarii ocolitoare dar sigure, nesupuse inzapezirii, pe care se va deplasa cu garda de interventie la obiectivele si localitatile din raionul de interventie. Aceste itinerarii trebuie cunoscute de toti soferii, luandu-se masuri de planificarea si executarea la timp a unor antrenamente in conducerea si a recunoasterilor preliminare pe aceste itinerarii.

Asigurarea materiala a interventiei pe timp de iarna, care se refera la:

1.Asigurarea etanseitatii garajelor, pentru mentinerea unor temperaturi constante, iar cand nu e posibil, organizarea serviciului de incalzire si pornire temporara a motoarelor;

2.Pregatirea tehnicii de lupta si a agregatelor pentru functionarea in conditii de temperaturi scazute, care consta in:

- protejarea impotriva inghetului a conductelor de alimentare, prin infasurarea lor cu pasla, deseuri de azbest sau postav etc.;

- verificarea si punerea in stare de functionare a instalatiei de incalzire a masinii;

- folosirea lubrifiantilor de iarna si a solutiilor antigel la sistemele de ungere;

- echiparea masinilor cu cauciucuri si lanturi antiderapante;

- dotarea fiecarei masini cu cate o lampa de benzina, pentru a fi folosita in cazul inghetarii pompelor;

- asigurarea incalzirii pompelor cu apa recirculata de la radiator;

- asigurarea fiecarei masini cu materiale (o canistra de benzina sau motorina, calti etc.) pentru dezghetarea gurilor de apa;

- marirea numarului de rangi si de lopeti aflate in dotarea fiecarei masini de lupta;

- pregatirea rezervei de furtun pe autocamionul de interventie si in rastelele din garaj;

- pregatirea echipamentului de schimb al servantilor, pentru inlocuirea celui ud sau inghetat pe timpul ducerii actiunilor de stingere;



- golirea de apa a pompelor pe timpul deplasarilor la incendiu.

Masuri de protectie a masinilor, dispozitivelor si servantilor pe timpul desfasurarii actiunilor de stingere.

1.Protectia masinilor si dispozitivelor de interventie impotriva inghetului:

din punct de vedere tactic, se recomanda :

- a se folosi sistemele de alimentare directa sau in releu, asigurarea continuitatii in refularea apei fiind metoda cea mai eficace de a evita inghetarea apei in sorburi sau in pompe;

- racordurile si distribuitoarele trebuie acoperite cu zapada, balegar, paie sau paturi;

- distribuitoarele sa fie amplasate, pe cat posibil, aproape de locul incendiului, in incaperi sau in casele scarilor;

- in realizarea dispozitivelor de lupta este indicat sa se foloseasca numai furtunuri de tip „B”. Cele de tip „C” se vor intrebuinta cu lungimi reduse si mai mult in incaperi;

- pe directiile hotaratoare de actiune, in scopul asigurarii continuitatii refularii apei la incendiu, se recomanda dublarea dispozitivelor;

- refularea apei se realizeaza chiar in situatiile cand unele furtunuri s-au spart, in acest caz reducandu-se numai presiunea apei pana la inlocuirea lor;

- pentru evitarea accidentelor, furtunurile trebuie asigurate cu cordite;

- la terminarea actiunii de stingere, furtunurile inghetate se strang in panglica. Pentru aceasta, cu ajutorul apei fierbinti, se dezgheata din loc in loc (din 2 in 2m) si imediat se indoaie. Indoirea furtunului inghetat duce la spargerea sa.

2.Protectia servantilor impotriva inghetului:

- toti servantii vor actiona la incendiu echipati de iarna, cu caciuli, costume de protectie, manusi imblanite sau supramanusi;

- servantii 6 (soferii) se vor echipa cu cizme de cauciuc si vor fi asigurati cu cordite, pentru a se evita caderea lor in apa, pe timpul realizarii copcilor in gheata, necesare alimentarii masinilor de lupta;

se interzice adunarea mai multor servanti pe acoperisurile incendiate si acoperite cu zapada, precum si deplasarea acestora in picioare. Daca situatia cere, deplasarea se face numai pe creasta, in pozitia sezand, servantii fiind asigurati cu cordite;

- servantii sefi de teava se vor asigura cu carligele de siguranta de treptele scarilor de incendiu sau, cu ajutorul corditelor, de elementele constructiilor sigure;

pentru evitarea degeraturilor, se recomanda ca servantii care lucreaza la inaltime, in pozitii incomode, sa fie schimbati mai des, asigurandu-li-se conditii de odihna. In acest scop, comandantul interventiei, in limita posibilitatilor existente la incendiu, va amenaja sau folosi o incapere incalzita, in care servantii isi vor schimba hainele ude, vor servi ceai cald sau chiar hrana calda, adusa de la subunitate, in cazul interventiilor de lunga durata;

- daca temperaturile sunt foarte scazute, servantii trebuie sa-si unga fata si mainile cu vaselina.

3 STINGEREA INCENDIILOR PE TIMP DE VANT PUTERNIC

Vantul puternic contribuie la intensificarea arderii si determina propagarea incendiilor cu viteza mare. Pe timpul actiunii de stingere, el poarta jeratic sau parti din materiale aprinse la distante mari (900 – 1000m), pe directia in care bate, formand noi focare de ardere in locurile unde acestea au intalnit materiale combustibile. De asemenea, vantul faciliteaza prabusirea unor elemente de constructie partial distruse de incendiu sau nesprijinite.

In situatii de incendiu, vantul ingreuneaza si actiunile servantilor, lucrul la inaltime fiind mai dificil, efectul jeturilor reducandu-se, datorita dispersarii lor de catre curentii de aer care le schimba directia, putandu-se crea situatia dificila ca servantii sa fie surprinsi de incendiu pe pozitiile de lupta, uneori jerbele puternice de flacari amenintandu-i cu producerea arsurilor.

Prin actiunea sa, vantul creeaza curenti ascendenti si de convectie ce pot accelera rapid dezvoltarea incendiilor, marind suprafata de ardere si depasind aliniamentele pe care sunt amplasate fortele si mijloacele de lupta, creand noi focare si periclitand constructiile cu oameni, animale sau alte valori materiale din zonele limitrofe, unde inca nu s-a organizat salvarea sau evacuarea.

In special, stingerea incendiilor la paioase si stuf, in localitati, la depozitele de in, de canepa si de cherestea, precum si a elementelor de constructie (invelitori din sindrila, stuf, sita, paie etc.), pe timp de vant puternic, este foarte anevoioasa.

Pentru a se asigura succesul actiunii de stingere, in asemenea conditii, trebuie luate masuri eficiente, unele inca de la plecarea din subunitate, astfel:

- vor fi aduse la locul sinistrului forte si mijloace suficiente pentru localizarea si lichidarea incendiului si asigurarea rezervei;

- in situatia cand nu se dispune de fortele necesare pentru lichidarea incendiului, pana la concentrarea celor chemate in sprijin, sa se execute misiunea de localizare, care se realizeaza pe aliniamentul ultimelor focare, printr-un dispozitiv esalonat in adancime, pe doua – trei linii, prin crearea zidurilor sau panzelor de apa, rezultate din incrucisarea jeturilor pe directia de propagare a incendiului;

- in sectoarele periclitate se vor instala puncte de observare, dotate cu statii radio, cu misiunea descoperirii si semnalarii noilor focare pe directia de deplasare a vantului;

- invelitorile combustibile, surile (claile) cu furaje sau alte materiale combustibile depozitate in vrac, in aproprierea zonei incendiate, se vor proteja cu prelate umede;

- cu ajutorul populatiei, se va trece la demolarea si indepartarea materialelor combustibile aflate pe directia de propagare a incendiilor;

- concomitent cu actiunea de localizare a incendiului, se executa salvarea oamenilor si bunurilor materiale, folosindu-se, in acest scop, populatia locala si atelajele existente;

Un rol deosebit in depistarea si lichidarea noilor focare, aparute datorita transportului de scantei si jeratic, il au si echipele de vanatori de scantei, dotate cu galeti de apa, maturi, furci, topoare si scari;

In situatia cand se dispune de forte suficiente, se destina una – doua autopompe cisterna sau autotunuri de stins incendii, cu misiuni de patrulare, care vor interveni ori de cate ori au descoperit noi focare;



Comandantul interventiei trebuie sa organizeze actiunea de stingere pe sectoare, destinand, in raport cu densitatea obiectivelor incendiate si de fortele avute la dispozitie, una – doua masini de lupta pentru fiecare gospodarie.

Interventia de lunga durata la incendiile de proportii impune mentinerea permanenta a legaturilor cu factorii de conducere de pe plan local si cu statiile meteo, crearea unei rezerve mobile pentru rulajul servantilor sau pentru interventia la noile focare aparute.

4 STINGEREA INCENDIILOR PE TIMP DE NOAPTE

Analizele facute au demonstrat ca incendiile care au provocat pierderi materiale mari au izbucnit pe timp de noapte. Aceasta se datoreaza faptului ca pe timpul noptii intensitatea controlului de prevenire si stingere a incendiilor scade, unele incendii izbucnite nu sunt observate la timp si se propaga cu repeziciune, capatand caracter de proportii, necesitand pentru stingere eforturi deosebite si forte si mijloace numeroase. Din aceasta cauza si atunci cand obiectivul nu este cunoscut, interventia pe timp de noapte prezinta unele particularitati si greutati in cea ce priveste actiunea pompierilor pentru localizarea si lichidarea incendiilor, astfel :

- descoperirea locului incendiului, stabilirea exacta a proportiilor si directiilor de propagare ale acestuia se fac cu greutate, din cauza intunericului si a fumului abundent acumulat in constructii:

- sursele de apa se descopera mai greu, producandu-se oarecare intarzieri la amplasarea masinilor de lupta;

- uneori intrarile la unele obiective sunt inchise; pompierii nu sunt intampinati de personalul de serviciu al obiectivului, pentru a intra in competenta grupelor de recunoastere; cladirile nu sunt iluminate sau sistemul de iluminat a fost deconectat si scos de sub tensiune, ori distrus de incendiu, fapt ce ingreuneaza executarea recunoasterii si obtinerea datelor despre situatia obiectivului si a incendiului, necesare luarii hotararii si realizarii dispozitivelor de lupta;

- din cauza intunericului, viteza de realizare a dispozitivelor, in special in interiorul constructiilor, se reduce, nu se pot descoperi la timp toate persoanele ramase in zona incendiata si aflate in pericol, nu se pot stabili cu mai mare exactitate valoarea bunurilor materiale de pret si urgenta in care sa se execute evacuarea lor;

- lucrul servantilor la incendiu este mai periculos pe timpul noptii, golurile practice in plansee putand da nastere la accidente, pericol de electrocutare, mentinerea legaturii comandantului interventiei cu sectoarele de interventie, precum si primirea si transmiterea ordinelor si rapoartelor se realizeaza mai greu decat ziua, depozitarea si paza materialelor de pret, evacuarea din incaperile incendiate se realizeaza cu dificultate sporita etc.

Se va asigura pastrarea in perfecta stare a accesoriilor de iluminat din dotarea subunitatilor (lampile cu acumulatori si proiectoarele din dotarea masinilor de lupta si a autospecialei pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat).

In cazul interventiei pompierilor pe timp de noapte, se impune luarea urmatoarelor masuri:

- pe parcursul executarii recunoasterii, comandantul interventiei trebuie sa stabileasca locurile (incaperile) ce trebuie iluminate, caile de evacuare a oamenilor, intrarile in incaperi, directiile principale de realizare a dispozitivelor de lupta;

- se va ordona echipelor de recunoastere sa foloseasca accesoriile de iluminat, stabilindu-se itinerariile de, patrundere in cladiri, semnele si semnalele de retragere in caz de pericol;

se va verifica stadiul salvarii oamenilor si al evacuarii bunurilor materiale din incaperi, organizandu-se, totodata, un control amanuntit, pentru a se stabili daca au ramas in cladire persoane neevacuate.

Mai este necesar ca pe timpul desfasurarii actiunii de stingere comandantul interventiei sa asigure iluminatul celor mai importante si periculoase sectoare de stingere, iar pentru evitarea prabusirilor, prin golurile existente in plansee, sa ia masuri de marcarea acestora si de acoperirea lor cu panouri din scandura sau elemente de constructie prefabricate.

Servantii vor lucra in echipe de cel putin doi – trei oameni, in scopul intrajutorarii, stabilindu-se din timp cai si locuri de retragere, pentru situatiile cand sunt posibile prabusiri sau are loc propagarea incendiului. De asemenea, este necesar sa se organizeze si sa se tina la dispozitie o echipa de 2 – 3 oameni, care sa poata fi oricand trimisa in ajutorul celor ce s-au ratacit sau sunt in pericol de a fi surprinsi de flacari ori de a se prabusi in diferite goluri. Pentru conducerea actiunilor si transmiterea ordinelor, se stabileste, din timp, un cod de semne luminoase si semnale.

Personalul de comanda este obligat sa supravegheze cu toata atentia activitatea servantilor, sa vegheze la respectarea stricta a tuturor regulilor de securitate, in scopul prevenirii accidentelor.

In locurile de evacuare si demolare, se vor amplasa obligatoriu proiectoare pentru iluminat si pentru avertizarea pericolului.

Daca incendiile au izbucnit in cladiri de locuit, spitale, camine, hoteluri, statiuni de odihna, crese etc., comandantul interventiei trebuie sa precizeze numarul persoanelor cazate care au fost evacuate si al celor care au nevoie de ajutor, sa ordone cercetarea amanuntita a tuturor incaperilor.

In vederea asigurarii permanente a securitatii servantilor pe timpul lucrului la incendiu, se interzice patrunderea acestora in incaperile in care se desfasoara procese tehnologice si sunt instalate laboratoare, statii electrice, statii pilot etc., inainte de a se stabili cu precizie ,materialele depozitate in ele, pericolul ce il prezinta acestea si daca sunt necesare deschiderea usilor, intreruperea curentului electric, introducerea agentilor stingatori sau oprirea functionarii unor agregate.

Succesul actiunilor de stingere a incendiilor pe timp de noapte se realizeaza printr-o conducere ferma si neintrerupta din partea comandantului interventiei. El este obligat sa urmareasca indeaproape evolutia incendiului si sa intervina cu forte si mijloace acolo unde situatia impune. De asemenea, experienta dobandita de pompieri arata ca la incendiile din combinatele chimice, petrochimice un rol deosebit de important il are amplasarea dispozitivelor cat mai aproape de focare, care prin lovituri puternice sa rupa flacarile, contribuind la lichidarea incendiilor






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1329
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site