Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

CAVITATEA LARINGELUI

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



Cavitatea laringelui

Este captusita de mucoasa si comunica superior cu faringele iar inferior cu traheea, cu mentiunea ca mucoasa acestor organe se continua una cu cealalta, fiind o mucoasa de tip respirator.




Pe sectiunea frontala, cavitatea laringelui, are aspect de doua palnii (conuri) unite prin baza lor mic, la nivelul carora se gases proeminente mucoasa ce contin in interiorul lor tesut conjunctiv si muscular, cunoscute sub numele de plici vestibualre si vocale sau corzi.

Cavitatea laringiana comunica superior prin aditusul faringian, cu faringele, aditus delimitat anteror de epiglota, posterior de incizura interaritenoidiana si lateral de formatiunile ce unesc cele doua cartilaje, plicile ariepiglotice. Mucoasa care acopera aditusul laringian si in special epiglota se continua cu mucoasa radacinii limbii (plicile glosoepiglotice si valeculele). In grosimea plicilor ariepiglotice gasim muschii cu acelasi nume si tuberculi cuneiformi, limita acestor plici fiind la nivelul tubercurilor corniculati.

Inferior cavitatea laringiana se continua liber si larg cu traheea, loc pe unde pot patrunde corpi straini. Prezenta intracavitara a plicilor laringiene, vestibualre si vocale impart cavitatea in trei etaje:

A.Etajul supraglotic (vestibul laringian)

B.Etajul glotic (ventricul laringia)

C.Etajul infraglotic.

A.Etajul supraglotic

Se intinde de la aditusul laringian pana la plicile superioare numite vestibulare sau ventriculare, este tapetat de mucoasa iar tesutul elastic al acestui etaj se gaseste in submucoasa, fiind bine reprezentat si luand numele de membrana cvandrangulara, ea se intinde superior intre epiglota si plicile ariepiglotice, iar inferior ajunge pana la nivelul plicilor ventriculare sau vestibulare. De mentionat ca toate structurile acestui etaj se ingusteaza inferior.

B.Etajul glotic (mijlociu)

Este cuprins intre plicile vestibulare si plicile vocale. Intre aceste doua categorii de plici se gaseste cate o proeminenta spre exterior care poarta numele de ventriculi laringieni cu rol in respiratie dar si in fonatie ca si cavitati de rezonanta.

Plicile vestibulare:

Sunt doua plici orientate in sens anteroposterior care se intind de la unghiul intern al cartilajului tiroid al laringelui pana la fata anterolaterala a cartilajelor aritenoide, ele au o grosime maxima de 4mm si sunt situate deasupra plicilor vocale si paralele cu acestea.

Alcatuirea lor - sunt alcatuite dintr-un pliu de mucoasa laringiana in care se gasesc ligamentul tiroaritenoidian superior, dand denumirea acestor plici deoarece el se mai numeste ligamen ventricular

Rolul - este in fontatie dar pasiv, si in mod descriptiv ligamentele au mai multe parti: o fata superioara ce priveste spre vestibul (etaj supraglotic), o fata inferioara ce priveste spre ventricul, o margine libera ce proemina intracavitar si o margine aderenta la plica ariepiglotica. Intre portinuile proeminente ale acestor plici se delimiteaza un spatiu mai mic numit rima vestibuli.

Plicile vocale (corzi vocale)

Sunt mai voluminoase, avand aceeasi direactie anteroposterioara, de la unghiul cartilajului tiroid la apofiza vocala a bazei cartilajului aritenoid



Compozitie - plica mucoasa mai groasa ce contine ligamentul tiroaritenoidian inferior + fascicule din muschiul omonim si care ia numele clasic de ligamente vocale cu rol activ in fonatie, sunt foare mobile.

Descriptiv - fieacre plica vocala are o fata superioara, spre ventriculul laringian; o fata inferioara spre etajul infraglotic; o margine aderenta la nivelul plicii tireoepiglotice; si o margine libera mobila, intracavitara ce delimiteaza partea stramtorata rima glotidis. Intre corzile vocale si fata mediala a cartilajelor aritenoide se delimiteaza glota care datorita peretilor ce o delimiteaza va avea doua portiuni:

portiunea interligamentara, intre corzile vocale cu aspectul uni triunghi isoscel, a carei baze este de 5mm, iar inaltimea triunghiului va fi pana la 20-25mm si care nu are in permanenta aceleasi demenisuni deoarece prin indepartarea corzilor vocale in fonatie sau respiratie cavitatea se mareste;

glota cartilaginoasa, mai fixa, intre cartilajele aritenoide, si care in repaus

are forma patrulatera, cu mentiunea ca in momentul in care se indeparteaza cartilajele aritenoide poate devenii trapezoidala sau triunghiulara prin apropierea acestora.

Ventriculi laringieni sunt descrisi de Morgani, ei sunt delimitati de plicile superioare si inferioare de aceeasi aparte, au dimensiuni diferite, uneori intinzanduse in fund de sac printre elementele regiunii laterale a gatulu, aceasta prelungirea poarta numele de apex ventriculii (aptendicele ventricular/varful ventricului), intre ventriculul de o parte si cavitatea laringelui exista un orificiu de comunicare de 3-4 mm delimitat de corzile vocale sup. si inf., importanta acestora este in rezonanta vocii, deoarece intervin in modelarea sunetului laringian deoarece sunt cavitati pline cu aer.

C.Etajul infraglotic (infrior laringian)

Comunica cu traheea are aspect de palnie largita inferior, tapetat cu mucoasa laringiana continuata cu cea traheala iar tesutul elastic din submucoasa poarta numele de con elastic.

Examinarea laringelui se face prin laringoscopie, in respiratie se observa aditusul laringian cu delimitarea respectiva, iar in aria aditusului se observa etajul mijlociu al laringelui cu plicile vestibulare cu aspect rosiatic cu plicile vocale cu aspect albicios, datorita capilarelor mici la acest nivel, si un element cartilaginos situat posterior de epiglota numit tubercul epiglotic. In inspiratie fortata plicile vocale sunt in abductie maxima, lasand sa se vada etajul infraglotic si chiar primele inele traheale. In expiratie plicile vocale sunt mult mai apropiat. In fonatie plicile vocale se ating prin marginea lor libera, astfel ca fanta glotica devine uneori ca o linie, activitatea lor difera in functie de sunetele emise, astfel marginea interna (mediala) se rotunjeste la emiterea sunetelor groase si se subtiaza la emiterea sunetelor inalte.

Raporturile Laringelui.

Fiind un organ situat la nivelul gatului are urmatoarele raporturi:

-posterior in sens cranio-caudal cu laringofaringele si cu esofagul;

-anterior, in sens superificial->profund sunt tegumentul, m.platisma, lama pretraheala a fasciei cervicala, m. infrahioidieni si partial glanda tiroida care prezinta fata de laringe portiunea mediala a lobilor si istmul glandei;

-laterala, lobii glandei tiroide si MNV al gatului, invelit in vagina carotica;



-inferior, linia arbitrara ce trece prin marginea inferiaoara a cartilajului cricoid de unde se continua cu traheea;

- si superior adistusul laringian prin care comunica cu faringelui

Vascularizatia si inervatia laringelui.

Pt laringe avem doua surse arteriale:

1.Artera carotida externa

2.Artera sublaviculara

1.Artera carotida externa

Porneste artera tirodia superioara merge de la origine alaturi de nervul laringeu superior, strapunge membrana tirohioidiana, ajungand in submucoasa laringofaringelui la nivelul recesurilor piriforme. Se imparte intr-o multitudine de ramuri: ramuri ascendente, ramuri descendente -  ce se distribuie faringelui cat si laringelui; ramuri profunde - duc sangele la plicile vocale (elem cele mai mobile ale laringelui); ramuri anastomotice: anstomoza cu artera laringiana superioara de partea opusa (anastomoza intercarotica) anastomoza cu laringiana inferiaora de aceeasi parte (anastomoza caroticosubclaviculara). Ramul terminal al acestei artere poarta numele de artera cricotiroidian care coboara pe fata anterolaterala a muschiului cu acelasi nume, perforeaza apoi ligamentul cricotiroidian si se distribuie si corzilor vocale si etajului infraglotic laringian, aceasta artera realizeaza anastomoze cu cea de aprtea opusa, ingrosimea laringelui realizand din nou o anastomoza intercarotidiana.

2.Artera subclavi

Emite trunchiul tireocervical din care pleaca artera tiroidiana inferioara care emite la randul ei artera laringiana inferioara, este o artera de calibru mic, satelita n. laringeu inferior, din laringeu recurent, traseul artera laringiana inferioara, este spre polul inferior al lobului glandei tiroide de aceeasi parte, patrunde sub muschiul constrictor inferior al faringelui, ajungand pana la cartilajul tiroid laringian.

Distributia este pentru toti muschii laringelui exceptand muschiul cricotiroidian si realizeaza anasotmoze cu artera laringiana superioaras anastomoza intercarotica) sau cu artera laringiana inferioara de partea opusa anastomoza intersubclaviculara.

Venele laringelui

Cu trasu invers. Venele satelite si omonime ale venelor, doua pt. fiecare ram arterial. Dreneaza spre doua vene importanta: in parea superioara si de la nivelul teritoriului arterial laringian superior in vena laringiana superioara, care intra in alcatuirea trunchiului tireolingofacial si care se deschide la nivelul venei jugulare interne. A doua sursa venoasa este pe calea venei tiroidiene inferioara, aducand sange venos din teritoriu irigat de artera tiroidiana inferioara, se varsa in vena subclavie. Uneori cateva vene de la nivelul laringelui pot drena in plexul venos tiroidian impar, care duce sangele venos in vena brahiocefalica stanga

Ganglionii

Exista trei grupuri limfatice ganglionare laringiene:

-gr. Ganglionar superior ce aduna limfa de la nivelul vestibuluilui laringian spre ganglionii cervicali profunzi situati in jurul venei jugulare interne, grupul ganglionar anteroinferior care aduna limfa glotei si jumatatii anterioare a etajului infraglotic si care dreneaza in gg. traheali cu mentiunea ca pana la acest nivel poate sa existe un gg. laringian, al lui Engel, si care atunci cand se hipertorfiaza poate sa fie semn patognomonic in tumorile laringiene

-gr. Postero inferior, din restul laringelui, dreneaza in gg. limfatici traheali din jurul nervului laringeu recurent, important ca inflamarea acestor ganglioni poate sa afecteze nervul pana la paralizia acestuia

Inervatia laringelui.

Este realizata de catre nervul vag, prin cei doi nervi largingei (sup si inf).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2534
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site